[UPDATE: CSM. Poziţia publică privind Raportul CE referitor la progresele înregistrate de România în cadrul MCV] Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției

16 nov. 2018
Vizualizari: 3413
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Update 16 noiembrie 2018: Poziția publică a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu referitor la progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare

Potrivit unui comunicat din data de 15 noiembrie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoștința opiniei publice următoarele informații:

 

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, dat publicității la data de 13 noiembrie 2018. În cadrul atribuțiilor constituționale și legale care îi revin, Consiliul a manifestat preocupare pentru implementarea recomandărilor formulate în rapoartele anterioare și care vizau activitatea sa.

În legătură cu unele aspecte reținute în Raport, pentru a asigura o corectă informare a opiniei publice, se impune a fi semnalate și unele erori factuale sau de apreciere, în legătură cu activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, de natură să creeze o percepție greșită cu privire la această autoritate publică.

1. În ceea ce privește evoluția poziției instituționale exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii față de înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precizăm următoarele:

Prin Decizia nr. 33/2018, Curtea Constituțională a reținut, în esență, că „[…] aceasta […] constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului. Se asigură, pe această cale, o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați” (par. 141).

În raport de cele reținute de instanța de contencios constituțional, în ședința din data de 13 noiembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de Lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

2. În cadrul procedurilor privind adoptarea legilor justiției, Consiliul Superior al Magistraturii a avut o atitudine pozitivă, formulând numeroase propuneri menite să îmbunătățească reglementările legale în domeniu, multe dintre acestea fiind, de altfel, însușite în procesul legislativ.

Consecvent aceleiași abordări, chiar în condițiile în care legea nu prevede cerința avizării, Consiliul a evaluat propunerile legislative vizând codurile în materie penală și civilă care i-au fost transmise de către legiuitor și, pe baza observațiilor comunicate de instanțe și parchete, a formulat un număr însemnat de propuneri de adaptare a legislației, o parte dintre acestea fiind însușite în procedura parlamentară derulată până în prezent.

3. În același timp, în conținutul raportului se impută Consiliului Superior al Magistraturii că a exercitat presiune asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin faptul că nu a reînnoit mandatul președintelui Secției penale a acestei instanțe. O astfel de constatare este inacceptabilă, deoarece numirea în funcțiile de conducere de la Înalta Curte de Casație și Justiție, este prerogativa exclusivă a Secției pentru judecători și intră în marja sa de apreciere. În plus, raportul ignoră constatările obiective ale Secției pentru judecători, care au fundamentat hotărârea de respingere a candidaturii și care au fost prezentate amplu în cuprinsul acesteia. Pe de altă parte, faptul că nu a fost reînnoit mandatul președintelui Secției penale nu poate influența în niciun fel judecata în cauzele penale cu care este învestită Înalta Curte de Casație și Justiție. Mai mult, judecătorul în discuție a fost delegat ulterior în funcția de președinte de secție, calitate pe care, prin delegare, o exercită și în prezent, continuând să soluționeze cauzele penale cu care a fost învestit. În plus, premisele eronate pe care se fundamentează concluzia raportului ar însemna că nu ar fi posibilă în nicio situație numirea în această funcție a altui judecător, fapt care, evident, nu poate fi acceptat.

4. Referitor la concluzia raportului vizând necesitatea numirii imediate de către Consiliul Superior al Magistraturii a echipei interimare de conducere a Inspecției Judiciare și a numirii, în termen de 3 luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecției Judiciare, precizăm că la nivelul Consiliului este în curs de derulare procedura de transparență decizională prealabilă adoptării noului Regulament pentru numirea în funcție a inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, ceea ce împietează asupra celerității procedurii.

5. Raportul reține că O.U.G. nr. 92/2018 consolidează competența ministrului justiției de a declanșa proceduri disciplinare în mod specific împotriva procurorilor. În realitate, modificările legislative operate succesiv în cursul anului 2018 au eliminat calitatea de titular al acțiunii disciplinare pe care ministrul o avea anterior. Această calitate a fost înlocuită cu o simplă posibilitate a ministrului justiției de a sesiza Inspecția Judiciară, ca orice altă persoană interesată, în vederea efectuării de verificări în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori.

Prezenta poziție publică a fost adoptată cu votul majorității membrilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

 

Sursa informației


Update 25 octombrie 2018: Mesajul procurorului general al PÎCCJ privind rapoartele Comisiei de la Veneția

Potrivit unui comunicat din data de 23 octombrie 2018, Ministerul Public a dat publicității mesajul procurorului general al PÎCCJ privind rapoartele Comisiei de la Veneția.

În acest context, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, reamintește demersurile făcute de Ministerul Public prin care au fost analizate propunerile de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, inclusiv prin consultarea unităților de parchet și a structurilor specializate, analize ce au identificat prevederile neconstituționale care afectau aspecte esențiale ale procesului penal, reglementarea unor infracțiuni, precum și încălcarea standardelor privind calitatea legilor, privind securitatea juridică.

În acest sens au fost și comunicatele din datele de 19 iunie 201825 iunie 20183 iulie 2018 și 13 iulie 2018.

Concluziile Avizului Comisiei de la Veneția cu privire la modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, adoptat la data de 20 octombrie 2018, au confirmat îngrijorările procurorilor cu privire la faptul că noile coduri vor conține, în situația intrării în vigoare, contradicții care vor cauza incertitudine legală pentru o perioadă lungă de timp.

De asemenea, multe dintre modificări ar putea afecta grav eficacitatea sistemului judiciar în lupta împotriva corupției și a altor infracțiuni grave.

Luând act de recomandarea Comisiei de revizuire în ansamblu a legilor de modificare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă disponibilitatea Ministerului Public de a contribui, prin consultarea tuturor unităților de parchet, la sprijinirea demersurilor de reevaluare a modificărilor Codului penal și a Codului de procedură penală, astfel încât să se creeze prin adoptarea acestor acte normative premisele îndeplinirii rolului constituțional de reprezentare a intereselor generale ale societății, de apărare a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor.

Totodată, atrage atenția asupra concluziei formulate în Avizul Comisiei de la Veneția privind modificările aduse Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 și nr. 317/2004, adoptat la data de 20 octombrie 2018conform căreia independența procurorilor poate fi afectată de prevederile privind numirea și eliberarea din funcție a procurorilor din vârful ierarhiei și care stabilesc rolul ministrului justiției în aceste proceduri, precum și asupra recomandării de reexaminare a acestor prevederi prin menținerea rolului CSM și a Președintelui României”.

Sursa informației


Update 22 octombrie 2018: Poziția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu privire la opiniile cuprinse în raportul Comisiei de la Veneția în legătură cu modificările aduse legilor justiției și codurilor penale

Potrivit celor publicate pe site-ul oficial (www.presidency.ro), Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că aspectele foarte grave reținute de Comisia de la Veneția cu privire la modificările aduse legilor justiției și codurilor penale reprezintă un semnal fără echivoc, de care actuala guvernare și majoritate parlamentară trebuie să țină cont pentru a nu împinge România pe o direcție incompatibilă cu valorile Uniunii Europene.

Astfel, cele două opinii ale acestui for european sunt extrem de critice și confirmă, așa cum era previzibil, toate neregulile sesizate de mai bine de un an de zile de către Președintele României, de opoziția parlamentară, de societatea civilă, de Consiliul Superior al Magistraturii, de judecători și procurori.

Punerea în pericol a independenței procurorilor și judecătorilor, afectarea încrederii în justiție, impactul negativ asupra eficienței actului de justiție în materie penală în combaterea diferitelor infracțiuni, inclusiv a infracțiunilor de corupție, a celor săvârșite prin violență sau a celor de criminalitate organizată sunt aspecte esențiale asupra cărora Comisia de la Veneția atrage atenția în analiza sa.

Președintele Klaus Iohannis subliniază că, prin concluziile prezentate public, Comisia de la Veneția constată că modificările aduse legilor justiției și legislației penale bulversează întregul sistem judiciar și generează efecte negative, iar o serie de prevederi nou introduse vor avea consecințe directe asupra unor proceduri și dosare penale în care sunt implicați oameni politici.

De asemenea, Președintele României consideră că este inacceptabil ca întreaga legislație din acest domeniu esențial pentru orice democrație autentică să fie dramatic alterată, doar pentru a-i proteja pe unii lideri politici care au probleme cu justiția.

În ceea ce privește modificările aduse legislației penale, multe dintre aspectele vizate de Comisia de la Veneția au fost punctate și în obiecția de neconstituționalitate ridicată de către Președintele Klaus Iohannis. Viteza nejustificată a adoptării, absența consultărilor reale și lipsa de transparență sunt elemente care afectează în mod negativ calitatea legislației și generează incertitudine. Mai mult, unele modificări ignoră convenții internaționale la care România este parte sau depășesc cu mult unele hotărâri ale Curții Constituționale.

Președintele României consideră că, din dorința de a favoriza pe cei care au probleme cu legea, coaliția PSD-ALDE prejudiciază iremediabil nu numai statul de drept și încrederea cetățeanului că nimeni nu e mai presus de lege, indiferent de funcția sau poziția pe care o are în societate, ci și toate eforturile unei întregi națiuni pentru care valorile fundamentale europene sunt incontestabile.

Totodată, președintele Klaus Iohannis condamnă ferm comportamentul iresponsabil al ministrului justiției care, sub pretextul implementării recomandărilor Comisiei de la Veneția în cuprinsul O.U.G. nr. 92/2018, a inclus prevederi fără nicio legătură cu acestea, ba chiar contrare lor, de natură să sporească îngrijorarea partenerilor europeni.

Președintele României menționează că acesta este un nou episod dintr-un lung șir de decizii controversate luate de acest ministru în timpul mandatului său. În acest mod, ministrul justiției și-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-și prezenta demisia din funcție.

Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului României să țină cont de opiniile cuprinse în raportul Comisiei de la Veneția și să reevalueze cu maximă celeritate modificările aduse legilor justiției, dar și codurilor penale și de procedură penală pentru ca impactul negativ asupra justiției și a statului de drept să înceteze.

Președintele României consideră că reevaluarea în ansamblu a modificărilor în discuție va trebui să se realizeze printr-un proces amplu și real de consultare, astfel încât să rezulte o legislație îmbunătățită, care să se bucure de un larg sprijin al societății românești și, totodată, să garanteze respectarea statului de drept și a tuturor standardelor internaționale în materie.

Sursa informației


Update 16 octombrie 2018: CSM. Precizări privind dreptul de vot în Plen a membrilor reprezentanți ai societății civile

Potrivit unui comunicat din data de 15 octombrie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoștința opiniei publice următoarele informații:

 

București, 15 octombrie 2018

Precizări de presă

Față de declarațiile domnului Tudorel Toader, Ministrul Justiției, conform cărora în cuprinsul raportului preliminar al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisiei de la Veneția) asupra legilor justiției a fost reținut faptul că membrii societății civile nu au drept de vot ca urmare a unei dezinformări venite din țară și mai ales precizarea conform căreia aceasta a venit „din partea celor care doresc să își consolideze statutul”, reprezentanții societății civile în CSM facem următoarele precizări pentru corecta informare a presei:

1. Singura interacțiune cu misiunea Comisiei de la Veneția a fost în data de 11 iunie 2018 ora 14.00 la sediul Consiliului Superior al Magistraturii în sala de plen la care au participat toți membrii aleși magistrați si reprezentanți ai societății civile, iar în acea întâlnire nu am susținut niciodată faptul că nu avem drept de vot. Mai mult decât atât, la întrebarea reprezentanților Comisiei de la Veneția, noi am precizat că separarea carierelor este necesară independenței judecătorilor și legiuitorul a introdus ca soluție Comisiile permanente în pregătirea proiectelor de hotărâri la care participă toți membrii consiliului. Acest lucru poate fi confirmat de oricare dintre cei 16 participanți la ședință.

2. De asemenea, menționăm că nu am purtat nici o altă corespondență cu experții Comisiei de la Veneția și nici nu am avut o alta întâlnire separată cu domniile lor.

3. În toată perioada de la preluarea mandatului până în prezent am participat la Plen și ne-am exercitat votul în calitate de membri, deci este exclus ca noi să fim cei care am susținut că nu avem drept de vot.

4. Singurul moment când am abordat această chestiune a observațiilor din opinia preliminară a fost în acest weekend când am dat opțiuni de soluții pentru a răspunde recomandărilor din Avizul preliminar al Comisiei de la Veneția.

Dat fiind că reprezentanții mass-media au solicitat punct de vedere înțelegând că din partea noastră ar fi fost transmise aceste dezinformări privind dreptul de vot în Plen a membrilor reprezentanți ai societății civile, precizăm că este de datoria domnului ministru al justiției să fie mai explicit în declarații pentru a nu se crea confuzii regretabile. De asemenea solicităm domnului ministru să precizeze care sunt organizațiile profesionale care au transmis acele informații cu scopul de a-și consolida statutul.

Membrii CSM reprezentanți ai societății civile,

Victor Alistar, Romeo Chelaru

Sursa informației


Update 4 octombrie 2018: Întrevederea oficială dintre procurorul general al PÎCCJ și experții Comisiei Europene în cadrul misiunilor periodice de informare privind Mecanismul de Cooperare și Verificare

Potrivit celor publicate pe site-ul oficial (www.mpublic.ro), în cursul zilei de 3 octombrie 2018, la sediul Ministerului Public, a avut loc o întrevedere oficială cu experți ai Comisiei Europene în cadrul misiunilor periodice de informare privind Mecanismul de Cooperare și Verificare.

În acest context, delegația Ministerului Public a fost condusă de domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

Principalele teme abordate în cursul întrevederii au vizat aspecte privind înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, modificările aduse Codului penal, Codului de procedură penală și legilor justiției, protocoalele de cooperare încheiate cu Serviciul Român de Informații. Totodată, au fost analizate recomandările din ultimul raport al Comisiei Europene, fiind puse la dispoziția experților indicatori statistici actualizați, din care rezultă progresele înregistrate în combaterea infracțiunilor de corupție, folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, spălare a banilor, evaziune fiscală.

Un alt aspect discutat s-a referit la suspiciunile privind încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, având în vedere cazuri care au fost prezentate public de către mass-media. Referitor la acest subiect, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al PÎCCJ, a arătat că, pentru aducerea la îndeplinire a obiectivelor prevăzute în Strategia Ministerului Public pentru consolidarea dezvoltării și afirmării instituționale în perioada 2017-2020, ce prevede ca domeniu prioritar apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în perioada noiembrie 2017 – iunie 2018 s-a desfășurat proiectul „Protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în faza de urmărire penală”. Proiectul a avut ca obiectiv dezvoltarea responsabilității și profesionalismului în activitatea procurorilor, pentru asigurarea respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale în concordanță cu legea fundamentală a României, cu dispozițiile Convenției (europene) pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu prevederile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu jurisprudența CEDO și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În cadrul acestui proiect au fost organizate o conferință națională de deschidere și 6 stagii regionale de pregătire profesională a procurorilor, iar o delegație formată din 18 procurori din cadrul Ministerului Public a efectuat o vizită de studii la CEDO. În realizarea acelorași obiective, la data de 26 ianuarie 2018, a avut loc la sediul Curții Europene a Drepturilor Omului o întrevedere între domnul Augustin Lazăr, procurorul general al PÎCCJ și domnul Guido Raimondi, președintele CEDO. Totodată, în ziua de 29 iunie 2018, a avut loc, la Alba Iulia, conferința internațională cu tema ,,Independența și imparțialitatea justiției în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, eveniment organizat de PÎCCJ, în cadrul căruia au susținut prelegeri judecătorii CEDO. Iulia Antoanela, Paul Lemmens și Yonko Grozev.

Sursa informației


Update 28 iunie 2018: Reuniunea delegației Ministerului Justiției cu reprezentanții Comisiei Europene în cadrul misiunii de evaluare în contextul Mecanismului de Cooperare și Verificare

Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul oficial (www.just.ro), în perioada 25-27 iunie 2018 are loc cea de-a doua misiune de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) din anul 2018. Aceasta se înscrie în cadrul general de evaluare aferent Mecanismului și presupune o serie de reuniuni tematice cu reprezentanții instituțiilor implicate în îndeplinirea obiectivelor MCV.

Astfe, întâlnirile organizate la sediul Ministerului Justiției au avut loc marți, 26 martie 2018, cu participarea domnului prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției, a doamnei conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, și în funcție de tematica reuniunilor, a domnului Sebastian Costea, secretar de stat, împreună cu o delegație a ministerului la nivel tehnic.

Totodată, prin raportare la tematica fiecărei reuniuni, au participat reprezentanți ai Instituțiilor din România implicate în procesul de implementare a recomandărilor din Raportul MCV, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Senatul României, Camera Deputaților, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Delegația misiunii de evaluare a Comisiei Europene din cadrul MCV a fost condusă de domnul Julien Mousnier, Șeful Unității Cetățeni și Securitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene. Din echipa delegației Comisiei Europene au mai făcut parte doamna Jeanne De Jaegher, doamna Maria Arsene din partea Secretariatului General al Comisiei, domnul Ingo Weustenfeld din cadrul DG JUST și doamna Irina Stefuriuc din cadrul DG HOME.

În acest context, au avut loc șase întâlniri la sediul Ministerului Justiției, după cum urmează:

– intervalul orar 9.45-11.00 – la această întrevedere au participat din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție domnul judecător Ilie Iulian Dragomir, vicepreședinte, și doamna judecător Simona Daniela Encean; din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) domnul procuror Codruț Olaru, vicepreședinte, doamna judecător Mariana Ghena, membru ales al CSM, doamna judecător Nicoleta Țînt, membru ales al CSM, domnul procuror Cristian Ban, membru ales al CSM; din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție domnul Romulus Dan Varga, procuror-șef al Secției de urmărire penala și criminalistică și doamna procuror Irina KUGLAY; din partea Direcției Naționale Anticorupție doamna Elena GRECU, procuror-șef la Secția Judiciară; din partea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism domnul Daniel Horodniceanu, procuror-șef, și doamna Ioana Albani, procuror-șef adjunct; din partea Senatului României domnul senator Nicolae Moga, vicepreședintele Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională; din partea Camerei Deputaților domnul deputat Eugen Nicolicea, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități. În cadrul acestei reuniuni au fost discutate recomandările 3 și 4 din Raportul MCV, tematica fiind Codul penal și Codul de procedură penalăAccentul a fost plasat pe demersurile de modificare a acestor reglementări și pe procesul legislativ în ansamblul său, fiind subliniate atât aspecte privind transparența și consultările ce au avut loc, cât și principalele consecințe ale modificărilor discutate asupra activității organelor judiciare.

– intervalul orar 11.20-12.45 – la această reuniune au participat din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) domnul procuror Codruț Olaru, vicepreședinte, doamna judecător Nicoleta Țînț, membru ales al CSM, doamna judecător Gabriela BALTAG, membru ales al CSM, doamna judecător Evelina OPRINA, membru ales al CSM, domnul procuror Cristian Mihai Ban, membru ales al CSM, domnul judecător Mihai Bogdan Mateescu, membru ales al CSM; din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a participat doamna procuror Adriana Șandru, consilier al procurorului general și din partea Camerei Deputaților domnul Eugen Nicolicea, președintele Comisiei juridice de disciplină și imunități. În cadrul acestei întâlniri a fost discutată recomandarea 1 din Raportul MCV, tematica fiind un sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt. În acest context, conducerea Ministerului Justiției a prezentat stadiul legilor de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. A fost detaliată procedura legislativă, marcându-se faptul că procesul de modificare a acestor legi a început în anul 2015, cu implicarea Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, a tuturor actorilor relevanți în acest proces. Ministrul Justiției a precizat faptul că CCR a admis unele obiecții de neconstituționalitate în legătură cu cele trei proiecte de lege și că cea mai mare parte a obiecțiilor de neconstituționalitate formulate au fost respinse. Totodată, membrii CSM ce au prezenți la reuniune și-au exprimat opiniile cu privire la criteriile de selecție a procurorilor pe baza unor criterii clare și transparente. De asemenea, domnul Eugen Nicolicea a prezentat succint stadiul îndeplinirii recomandărilor ce revin Parlamentului României.

– intervalul orar 14.30-15.15 – la această întrevedere au participat din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președinte, doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședinte; din partea Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Evelina Oprina, membru ales al CSM; din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna Antonia Eleonora Constantin, procuror-șef adjunct Secția judiciară. În cadrul acestei reuniuni au fost discutate recomandările 3 și 6 din Raportul MCV, tematica fiind Codul civil și Codul de procedură civilă, precum și Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020. Cu privire la Codul de procedură civilă, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției, a precizat faptul că au fost identificate soluții pentru instanțele unde nu existau spații pentru camerele de consiliu. Măsurile propuse au fost formulate cu respectarea obiectivului asumat de a se asigura un impact rezonabil în ceea ce privește mobilizarea resurselor necesare. De asemenea, s-au purtat discuții cu privire la modificările Codului de procedură civilă propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii. În ceea ce privește recomandarea 6, a fost prezentată activitatea Consiliul de Management Strategic (COMS), a Comisiei de Monitorizare, precum și a Grupului tehnic de lucru al COMS. De asemenea, ministrul Justiției a pus în discuție posibilitatea ca, în momentul ridicării MCV, rolul Consiliului de Management Strategic să fie întărit cu atribuții de observare și monitorizare a evoluțiilor din sistemul judiciar. 

– intervalul orar 15.30-16.15 – la această reuniune a participat din partea Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Generală Anticorupție, domnul comisar-șef de poliție Octavian Melintescu, director general adjunct. În cadrul acestei întrevederi a fost dezbătută recomandarea 11 din Raportul MCV. Astfel, discuțiile s-au axat pe progresele înregistrate în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020. A fost punctat faptul că, pe baza contribuțiilor transmise de către autoritățile și instituțiile publice, a fost elaborat și publicat Raportul privind stadiul implementării SNA 2016-2020 în anul 2017. De asemenea, s-a precizat faptul că, în cadrul celei de-a patra serii de reuniuni ale platformelor de cooperare prevăzute în SNA, au avut loc o serie de întâlniri, respectiv: cu reprezentanții platformei de cooperare a administrației publice centrale, în cadrul căreia au fost adoptate rapoartele de evaluare privind Ministerul Afacerilor Externe și Secretariatul General al Guvernului; cu reprezentanții platformei de cooperare a autorităților independente și instituțiilor anticorupție, ocazie cu care au fost adoptate rapoartele de evaluare privind Consiliul Național de Soluționarea a Contestațiilor și Agenția Națională de Integritate; cu reprezentanții platformei de cooperare a mediului de afaceri. Totodată, s-a discutat despre proiectul derulat de către Camera Americană de Comerț din România (AMCHAM) împreună cu Ministerul Justiției privind consolidarea integrității în întreprinderile publice. Inițiativa a aparținut AMCHAM, care a propus diseminarea către întreprinderile publice a instrumentelor de integritate dezvoltate atât de AMCHAM, cât și de Ministerul Justiției. De asemenea, în cadrul întrevederii s-a menționat faptul că sunt înregistrate evoluții la nivel metodologic, SNA vizând dezvoltarea unui cadru juridic uniform pentru evaluarea riscurilor de corupție la nivel central și pentru evaluarea ex post a incidentelor de integritate.

– intervalul orar 16.30-17.15 – la această întrevedere au participat din partea Ministerului Afacerilor Externe, doamna Catrinel Brumar, Agent Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului; din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnul comisar‑șef de poliție Viorel Tatu, director general adjunct, și doamna inspector de poliție Andreia Grigoraș; din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnul Gheorghe Hary; din partea Ministerului Finanțelor Publice, domnul Gheorghe Vâscea, director, Corpul de control. În cadrul acestei reuniuni a fost discutată recomandarea 5 din Raportul MCV, respectiv aspecte vizând executarea hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești, inclusiv cu privire la instituirea unui mecanism pentru furnizarea unor statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Cu privire la sistemul ECRIS, a fost identificată o soluție tehnică, iar în prezent se află în derulare o analiză de business privind adăugarea unor noi funcționalități in aplicația ECRIS.

– intervalul orar 17.30-19.00 – la această întrevedere a participat delegația Ministerului Justiției, fiind astfel finalizate reuniunile organizate la sediul Ministerului Justiției din cadrul acestei misiuni de evaluare. Domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției, a precizat faptul că, în ultimii ani, autoritățile române și-au demonstrat angajamentul pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției, în cadrul unui proces amplu de reformă care era necesar și ale cărui rezultate au fost constatate și de către Comisia Europeană. De asemenea, ministrul justiției a reiterat faptul că obiectivul Ministerului Justiției și al Programului de guvernare rămâne ridicarea MCV anterior preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Totodată, în cadrul întâlnirii, au fost clarificate o serie de aspecte pe care delegația Comisiei Europene le-a pus în discuție cu privire la recomandările 1 și 3.

Sursa informației


Update 12 iunie 2018: Întrevederea dintre procurorul general al PÎCCJ și delegația Comisiei de la Veneția

Potrivit unui comunicat din data de 11 iunie 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, a avut o întâlnire, la sediul instituției, cu o delegație a Comisiei de la Veneția, din care au făcut parte doamna Hanna Suchocka (Polonia) – președinte de onoare al Comisiei de la Veneția, domnul director Thomas Markert – secretar al Comisiei de la Veneția, doamna Artemiza-Tatiana Chisca – șefa Diviziei Instituții Democratice și Drepturi Fundamentale a Comisiei de la Veneția, domnul Kaarlo Tuori – membru al Comisiei de la Veneția (Finlanda), domnul Nicolae Esanu – membru supleant al Comisiei de la Veneția (Republica Moldova), domnul Jean-Claude Scholsem – membru supleant al Comisiei de la Veneția (Belgia).

Totodată, din partea Ministerului Public, la întâlnire au mai participat prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – doamna Laura Oprean, consilierii procurorului general ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv domnul Ovidiu Predescu, domnul procuror Ionel Senteș și doamna procuror Cornelia-Adriana Șandru, precum și doamna procuror Irina Kuglay, din cadrul Secției judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În cadrul întâlnirii au fost abordate aspecte referitoare la modificările și completările recente aduse legilor justiției, discuțiile vizând independența procurorilor, statutul acestora și răspunderea magistraților.

Sursa informației


Update 11 iunie 2018: Delegația Comisiei de la Veneția, la București. Subiectul principal: Legile justiției

În data de 11 iunie 2016, o delegație a Comisiei de la Veneția vine la București într-o vizită de două zile având ca temă modificările la Legile justiției. Programul delegației include întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul justiției, cu reprezentanți ai DNA, Parchetului General, CSM, ÎCCJ, dar și cu parlamentari din Comisia Iordache și cu organizațiile magistraților – informează Digi24.

Astfel, ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, anunță că se va întâlni cu delegația Comisiei de la Veneția de la ora 8.00 și vor discuta despre „subiecte de actualitate”, între care modificările legilor Justiției și ale Codurilor penale: „Subiectele abordate în cadrul discuției au vizat aspecte privitoare la parcursul legilor justiției și stadiul actual al acestora, precum și la modificarea codului penal și codului de procedură penală”.

Conform comunicatului oficial al Ministerului Justiției, ministrul a prezentat parcursul legilor de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. A fost detaliată procedura legislativă, marcându-se faptul că procesul de modificare a acestor legi a început în anul 2015, cu implicarea Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, a tuturor actorilor relevanți în acest proces, s-au prezentat instrumentele constituționale prevăzute de legislația română, aspecte privind controlul de constituționalitate cu privire la cele trei legi, efectele deciziilor Curții Constituționale a României (CCR), respectiv obligația Parlamentului de a pune în acord dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale cu deciziile Curții. Ministrul justiției a precizat faptul că CCR a admis unele obiecții de neconstituționalitate în legătură cu cele trei proiecte de lege și că cea mai mare parte a obiecțiilor de neconstituționalitate formulate au fost respinse, răspunzând, ulterior, întrebărilor experților.

👍Vezi și: Posibilitatea adoptării modificărilor codurilor penale prin O.U.G. pentru a evita întârzierile în procesul legislativ

În ceea ce privește Codul penal și Codul de procedură penală, ministrul justiției a prezentat modificările constând în transpunerea în legislația națională a Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale și a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, precum și modificările pentru punerea în acord a dispozițiilor din coduri cu Decizii ale Curții Constituționale a României.

(Sursa foto: Ministerul Justiției)

O delegație a Comisiei de la Veneția se va afla în vizită în România pentru o serie de schimburi de opinii privind cele trei proiecte de modificare a Legii de organizare judiciară, a Legii CSM și a Statutului judecătorilor și procurorilor. Delegația va avea întâlniri cu Președintele României, cu reprezentanți ai Ministerului Justiției, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curții Constituționale, Biroului Procurorului General și ai Direcției Naționale Anticorupție, ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Parlamentului, inclusiv ai Comisiei parlamentare speciale pentru modificarea legilor justiției, ai asociațiilor de judecători și procurori și ai organizațiilor societății civile”, se anunță în comunicatul Comisiei, citat de News.ro.

De asemenea, documentul consemnează că atât Președintele României, cât și Comitetul de Monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au solicitat punctul de vedere al Comisiei de la Veneția cu privire la cele trei proiecte de lege – notează și Digi24.

Domnul Tudorel Toader a afirmat, vineri, 8 iunie 2018, la Arad, că se va întâlni cu delegația Comisiei de la Veneția: „Eu fac parte din Comisia de la Veneția din mai 2004, tocmai am intrat în al doilea mandat, din mai 2018. Dar voi discuta nu în calitate de membru al comisiei, ci în calitate de ministru al Justiției. Luni, la ora 08.00, vom avea prima întrevedere la Ministerul Justiției. Vizita este coordonată de către Ministerul Afacerilor Externe. Dânșii vor avea întrevederi cu multe autorități implicate din sistemul judiciar. Vom discuta despre subiectele actuale: Legile justiției, coduri penale modificate, eventuale alte întrebări ale dânșilor. Dar, repet, eu voi fi acolo, eu voi coordona din partea Ministerului Justiției dezbaterile, dar în calitate de ministru al justiției, nu de membru al comisiei”, a declarat Tudorel Toader, conform Adevărul.

Vizita se desfășoară în perioada 11-12 iunie. Astfel, Comisia de la Veneția a anunțat, la începutul lunii mai, că a înregistrat solicitarea adresată de președintele Klaus Iohannis prin care șeful statului cere un punct de vedere forului european pe marginea pachetului Legilor Justiției adoptate de Parlamentul României.

Totodată, pe 26 aprilie, Comisia de Monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a aprobat, solicitarea PNL, sesizarea Comisiei de la Veneția pentru exprimarea unui punct de vedere cu privire la modificările Legilor justiției propuse de partidele aflate la guvernare – potrivit Mediafax.


Update 7 iunie 2018: Ministerul Justiției. Reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției (Comisia MCV) din 6 iunie 2018

Potrivit unui comunicat, în data de 6 iunie 2018, începând cu ora 9.00, la sediul Ministerului Justiției a avut loc o nouă reuniune a Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției (Comisia MCV), convocată de domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției și coordonată de ministrul justiției și de doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat.

Totodată, la reuniune au mai participat: doamna Iulia Cristina Tarcea – președinte, Înalta Curte de Casație și Justiție; doamna Adriana Șandru – consilier al procurorului general, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; domnul Călin Nistor – procuror-șef adjunct, Direcția Națională Anticorupție; domnul Cristian Gabriel Winzer – secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe; doamna Oana Ezer – director al Direcției Agent Guvernamental, Ministerul Afacerilor Externe; domnul Bogdan Stan – președinte, Agenția Națională de Integritate; domnul Silviu Ioan Popa – secretar general, Agenția Națională de Integritate; domnul Cornel Virgil Călinescu – director general, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate; domnul Dominic Dumitru – director general, Agenția Națională pentru Achiziții Publice; domnul Octavian Melintescu – comisar-șef de poliție, director general adjunct, Direcția Generală Anticorupție; doamna Diana Epure – director al Direcției Afaceri Europene, Relații Internaționale și Programe, Consiliul Superior al Magistraturii; domnul Gheorghe Vâșcea – director Corpul de control, Ministerul Finanțelor Publice, precum și reprezentanți ai direcției de suport din cadrul Ministerului Justiției. De asemenea, la reuniunea Comisiei MCV a fost invitată și doamna Maria Arsene – consilier, Reprezentanța Comisiei Europene în România.

În acest context, obiectivul reuniunii l-a constituit pregătirea următoarei misiuni de evaluare a Comisiei Europene în cadrul MCV atât din punct de vedere logistic, cât și din perspectiva contribuțiilor necesare pregătirii raportului de progrese ce urmează a fi prezentat instituției europene. Comisia va organiza următoarea misiune de evaluare tehnică în România în perioada 25-27 iunie 2018. Misiunea va fi condusă de dl. Julien Mousnier – șeful unității care gestionează MCV din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene. Această misiune va pregăti proxima raportare orală ce va fi efectuată de Comisie, în cadrul Grupului de lucru Ad-hoc MCV al Consiliului UE, la începutul lunii iulie 2018.

Totodată, ministrul justiției a subliniat necesitatea cooperării tuturor instituțiilor cu competențe în context MCV, arătând totodată că raportul de progrese ce va fi întocmit la nivelul ministerului, se va realiza pe baza contribuțiilor instituțiilor partenere.

Fiecare instituție, prin reprezentanții săi, a prezentat pe scurt stadiul progreselor și redactării contribuțiilor pentru raportul centralizator, dar și al măsurilor pentru pregătirea misiunii de evaluare, fiind analizate propunerile de agendă avansate de către Comisie.

De asemenea, a fost discutată problematica transpunerii Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană și a Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În acest context, a fost salutat angajamentul asumat de către Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, în sensul adoptării proiectului de lege până la finalul lunii iunie.

Comisia MCV a fost instituită prin H.G. nr. 216/2012 privind accelerarea implementării obiectivelor de referință prevăzute în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare. Comisia are ca atribuție evaluarea modalității în care toate instituțiile implicate în realizarea obiectivelor Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) își îndeplinesc sarcinile, potrivit competențelor acestora, armonizarea eforturilor în cadrul MCV și asigurarea dialogului și cooperării între instituțiile implicate.

Sursa informației


Update 23 mai 2018: UNBR. Scrisoarea adresată domnului deputat Florin Iordache, președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției privind participarea avocaților la perfecționarea procesului legislativ prin implicarea efectivă în procedurile inițiate pentru promovarea legilor

Potrivit unui comunicat din data de 23 mai 2018, Uniunea Națională a Barourilor din România a dat publicității scrisoarea adresată domnului deputat Florin Iordache, președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției privind participarea avocaților la perfecționarea procesului legislativ prin implicarea efectivă în procedurile inițiate pentru promovarea legilor.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare conținutul respectivei scrisori, astfel cum a fost publicată de către UNBR:

Nr. 126-AUT-2018

Data: 23.05.2018

Către,

Domnul deputat Florin Iordache, președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției

Având în vedere conlucrarea instituțională tradițională dintre Senatul României și Camera Deputaților, pe de o parte, și Uniunea Națională a Barourilor din România, pe de altă parte, consecvenți principiului potrivit căruia avocații pot sprijini perfecționarea procesului legislativ prin implicarea efectivă în procedurile inițiate pentru promovarea legilor, în ședința Comisiei Permanente a UNBR din 11-12 mai 2018 s-a analizat activitatea desfășurată de reprezentanții desemnați de profesie pentru a participa la lucrările Comisiei speciale constituită de Parlamentul României pentru perfecționarea legislației din domeniul justiției.

Comisia Permanentă a UNBR a constatat că este în imposibilitate de a asigura dezbaterea efectivă a propunerilor legislative atât între membrii acesteia, cât și, mai ales, prin avocați, membri ai barourilor, astfel încât au fost frecvente situațiile în care participanții desemnați să participe la lucrările Comisiei speciale au declarat că opiniile și propunerile făcute sunt „în nume personal” și nu „în numele instituției UNBR”, cum ar fi normal.

Pentru a asigura posibilitatea implicării tuturor avocaților interesați în perfecționarea legislației ce face obiectul de activitate al Comisiei speciale, Comisia Permanentă a UNBR a decis să solicite tuturor membrilor Consiliului UNBR și decanilor barourilor să procedeze la diseminarea informațiilor comunicate de Comisia specială către UNBR, privind stadiul activității Comisiei și să permită oricărui membru al Consiliului UNBR, ales de Congresul avocaților, să participe la activitățile Comisiei, pe baza atestărilor emise de Conducerea executivă a UNBR și să asigure remunerația corespunzătoare și, când este cazul, cheltuielile de deplasare și de cazare a membrilor Consiliului UNBR care, în raport de specializarea pe care o au și disponibilitățile oferite de încărcătura profesională, doresc să participe la ședințele Comisiei.

Vă anexăm emailul prin care am transmis hotărârea Comisiei Permanente către membrii Consiliului UNBR (decani de barouri, reprezentanți ai barourilor aleși de Congresul avocaților), la 14 mai 2018.

Până în prezent, la UNBR, s-a înregistrat numai solicitarea domnului consilier av. Ionel Hașotti de a participa la ședințele Comisiei speciale, când este planificată dezbaterea modificărilor Codului de procedură penală.

Vă asigurăm, Domnule Președinte, de disponibilitatea Conducerii executive a UNBR de a pune la dispoziția Comisiei puncte de vedere scrise cu privire la chestiunile puse în discuție în legătură cu care există specializare profesională a celor care desfășoară activitatea de conducere curentă a UNBR.

Cu considerație,

Av. Gheorghe Florea

Președintele UNBR

 

Vezi și Avocatul Poporului motivează decizia de a ataca la CCR O.U.G. nr. 13/2017

Sursa informației


Update 16 martie 2018: Ministerul Justiției. Desfășurarea în România a Misiunii de evaluare a Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare

Întâlnire 9.45-10.30. Recomandările 3 și 4

Potrivit unui comunicat, în continuarea misiunii de evaluare care se desfășoară în România, în perioada 14-16 martie 2018, joi, 15 martie 2018, în intervalul 9.45-10.30, la sediul Ministerului Justiției, a avut loc o reuniune interinstituțională privind progresele înregistrate de România în cadrul recomandărilor 3 și 4 din Raportul MCV.

În acest context, discuțiile s-au axat, în special, pe demersurile de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală și pe procesul legislativ, fiind subliniată importanța unui proces incluziv de consultare a tuturor factorilor interesați.

„Ministerul Justiției a înaintat Guvernului, care a și aprobat pe parcursul anului 2017, două proiecte de lege pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, precum și a altor dispoziții din domeniul penal, care se află la Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției. Un proiect are în vedere transpunerea unor directive ale Uniunii Europene, fiind esențială adoptarea acestuia de către Parlament, în regim de urgență, pentru a evita o procedură de infringement. Celălalt proiect privește punerea în acord a Codului penal și a Codului de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale”, a arătat ministrul justiției.

De asemenea, directivele care fac obiectul transpunerii sunt: Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 127 din 29 aprilie 2014 și Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 65 din 11 martie 2016.

Reprezentanții sistemului judiciar au prezentat demersurile instituționale efectuate cu privire la cele două proiecte. Totodată aceștia și-au exprimat preocuparea referitoare la o serie de propuneri vehiculate în spațiul public, în același timp cu disponibilitatea de a participa constructiv la dezbaterile din forul legislativ. Reprezentând Parlamentul, domnul Eugen Nicolicea, a reiterat deschiderea spre dialog cu reprezentanții sistemului judiciar în cadrul procesului de modificare a celor două coduri.

Delegația misiunii de evaluare a Comisiei Europene din cadrul MCV a fost condusă de domnul Julien Mousnier, șeful Unității Cetățeni și Securitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene. Din echipa delegației Comisiei Europene au mai făcut parte doamna Jeanne De Jaegher și doamna Maria Arsene din partea Secretariatului General al Comisiei, domnul Ingo Weustenfeld din cadrul DG JUST și doamna Irina Stefuriuc din cadrul DG HOME.

La discuții au participat din partea Ministerului Justiției domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției și doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, împreună cu o delegație la nivel tehnic, din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președinte și doamna judecător Mirela Sorina Popescu, din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), domnul procuror Codruț Olaru, vicepreședinte, doamna judecător Nicoleta Țînț, membru ales al CSM, doamna judecător Lia Savonea, membru ales al CSM, doamna Laura Ceh, șef Serviciu Afaceri Europene si Relații Internaționale și doamna Alina Bărbulescu, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, Direcția Afaceri Europene, Relații Internaționale si Programe, din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Irina Kuglay, din partea Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi, procuror-șef, din partea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, doamna Ioana Albani, procuror-șef adjunct și din partea Camerei Deputaților, domnul Eugen Nicolicea, președintele Comisiei Juridice, de disciplină și imunități.

 Sursa informației


Întâlnire 8.00-9.30. Stadiul celor 12 recomandări

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, în perioada 14-16 martie 2018 se desfășoară prima misiune de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) din anul 2018. Aceasta se înscrie în cadrul general de evaluare aferent Mecanismului și presupune o serie de reuniuni tematice cu reprezentanții instituțiilor implicate în îndeplinirea obiectivelor MCV.

Prima întâlnire la sediul Ministerului Justiției a avut loc joi, 15 martie 2018, în intervalul orar 8.00-09.30.

La discuții au participat domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției, doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat și domnul Sebastian Costea, consilier personal al ministrului, împreună cu o delegație a ministerului la nivel tehnic.

Delegația misiunii de evaluare a Comisiei Europene din cadrul MCV a fost condusă de domnul Julien Mousnier, Șeful Unității Cetățeni și Securitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.

Din echipa delegației Comisiei Europene au mai făcut parte doamna Jeanne De Jaegher, doamna Maria Arsene din partea Secretariatului General al Comisiei, domnul Ingo Weustenfeld din cadrul DG JUST și doamna Irina Stefuriuc din cadrul DG HOME.

În cadrul întâlnirii s-a prezentat, pe scurt, stadiul celor 12 recomandări din cadrul Raportului de evaluare publicat la data de 15 noiembrie 2017, cu accent pe tematici cunoscute, precum procesul de punere în acord a legilor Justiției cu deciziile Curții Constituționale, activitatea și rezultatele Consiliului de Management Strategic și organismelor aferente, stadiul de implementare și monitorizare a Strategiei de dezvoltare 2015-2020 și au fost punctate progresele înregistrate cu privire la o serie de recomandări, recunoscute deja la nivelul Comisiei, in special cele privind activitatea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și sistemul PREVENT.

„Apreciem deschiderea către dialog constructiv și cooperare pe care atât membrii delegației de evaluare, cât și reprezentanții de cel mai înalt rang de la nivelul Comisiei Europene au demonstrat-o și vă asigur de aceeași deschidere către dialog din partea Ministerului Justiției și Guvernului României. Mi-aș dori ca MCV-ul să se limiteze la domeniul său de aplicare și la obiectivele pentru care a fost instituit, fără a fi exportat în alte categorii de mecanisme. Obiectivul nostru și al Programului de guvernare rămâne ridicarea MCV anterior preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene” , a precizat ministrul justiției.

Totodată, domnul Tudorel Toader a subliniat caracterul constructiv al întâlnirilor de la Bruxelles, Strasbourg și București avute cu înalții oficiali ai Comisiei Europene și cu membri ai Parlamentului European.

Cele 12 recomandări din cadrul MCV au în vedere:

Recomandarea 1: Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.

Recomandarea 2: Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.

Recomandarea 3: Faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.

Recomandarea 4: În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.

Recomandarea 5: Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.

Recomandarea 6: Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.

Recomandarea 7: Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.

Recomandarea 8: Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.

Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.

Recomandarea 10: Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.

Recomandarea 11: Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).

Recomandarea 12: Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Sursa informației


Întâlnire 15 martie 2018, 13.30-14.15. Recomandările 3 și 6

Potrivit unui comunicat, în continuarea celei de-a doua zile a misiunii de evaluare a Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), care se desfășoară în România, în perioada 14-16 martie 2018, joi, 15 martie 2018, în intervalul 13.30-14.15, la sediul Ministerului Justiției a avut loc o nouă reuniune interinstituțională privind progresele înregistrate de România cu privire la recomandările 3 și 6 din Raportul MCV.

În acest context, discuțiile s-au axat, în special, pe implementarea dispozițiilor restante din Codul de procedură civilă și pe evoluțiile privind Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020.

Cu privire la aplicarea prevederilor Codului de procedură civilă în termenul stabilit, respectiv ianuarie 2019, au fost prezentate demersurile inițiate în vederea identificării necesarului de camere de consilii solicitat de către instanțele de judecată pentru implementarea dispozițiilor referitoare la cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului în cameră de consiliu.

De asemenea, au fost expuse măsurile întreprinse în scopul identificării finanțării necesare pentru implementarea proiectului „Cartierul pentru Justiție”. În acest sens, au fost amintite colaborările inițiate cu Banca Mondială și cu Ambasada Japoniei.

Vezi și [UPDATE: Contractarea unui împrumut de la BIRD, în vederea sprijinirii proiectului „Cartierul pentru justiție”] Ministrul justiției și reprezentanții Băncii Mondiale – proiectul „Cartierul pentru Justiție”

Delegația Comisiei Europene din cadrul misiunii de evaluare privind MCV a fost condusă de domnul Julien Mousnier, șeful Unității Cetățeni și Securitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.

Din echipa delegației Comisiei Europene au mai făcut parte doamna Jeanne De Jaegher și doamna Maria Arsene din partea Secretariatului General al Comisiei, domnul Ingo Weustenfeld din cadrul DG JUST și doamna Irina Stefuriuc din cadrul DG HOME.

La discuții au participat din partea Ministerului Justiției, doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, domnul Sebastian Costea, consilierul personal al ministrului, împreună cu o delegație la nivel tehnic, din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), doamna judecător Simona Marcu, președinte, domnul judecător Mihai Balan, membru ales al CSM, domnul judecător Mihai Bogdan Mateescu, membru ales al CSM și domnul Marius Tudor, director, Direcția Afaceri Europene, Relații Internaționale si Programe, din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președinte și doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședinte, iar din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Antonia Constantin.

Sursa informației


Întâlnire 15 martie 2018, 14.30-15.15. Recomandarea 11

Potrivit unui comunicat, joi, în data de 15 martie 2018, în intervalul orar 14.30-15.15, în continuarea întâlnirilor organizate la sediul Ministerului Justiției cu echipa misiunii de evaluare a Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), care se desfășoară în România, în perioada 14-16 martie 2018, a avut loc o nouă reuniune interinstituțională privind progresele înregistrate de România cu privire la recomandarea 11 din Raportul MCV.

Astfel, discuțiile s-au axat pe aspecte referitoare la Strategia Națională Anticorupție 2016-2020.

Vezi și Varianta finală a Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020

Delegația Comisiei Europene din cadrul misiunii de evaluare privind MCV a fost condusă de domnul Julien Mousnier, șeful Unității Cetățeni și Securitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.

Din echipa delegației Comisiei Europene au mai făcut parte doamna Jeanne DE Jaegher și doamna Maria Arsene din partea Secretariatului General al Comisiei, domnul Ingo Weustenfeld din cadrul DG JUST și doamna Irina Stefuriuc din cadrul DG HOME.

La discuții au participat din partea Ministerului Justiției domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției și doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, împreună cu o delegație la nivel tehnic și din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnul comisar de poliție Bogdan Samoilă, subsecretar de stat, iar din partea Direcției Generală Anticorupție, domnul comisar șef Octavian Melintescu, director general adjunct.

Sursa informației


Întâlnire 15 martie 2018, 15.20-16.15. Recomandarea 5

Potrivit unui comunicat, joi, în data de 15 martie 2018, în intervalul orar 15.20-16.15, în continuarea întrunirilor organizate la sediul Ministerului Justiției cu echipa misiunii de evaluare a Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), care se desfășoară în România, în perioada 14-16 martie 2018, a avut loc o nouă reuniune interinstituțională privind progresele înregistrate de România cu privire la cea de-a cincea recomandare din Raportul MCV.

Astfel, discuțiile s-au axat pe chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești, inclusiv cu privire la instituirea unui mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor.

Delegația Comisiei Europene din cadrul misiunii de evaluare privind MCV a fost condusă de domnul Julien Mousnier, Șeful Unității Cetățeni și Securitate din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.

Din echipa delegației Comisiei Europene au mai făcut parte doamna Jeanne De Jaegher și doamna Maria Arsene din partea Secretariatului General al Comisiei, domnul Ingo Weustenfeld din cadrul DG JUST și doamna Irina Stefuriuc din cadrul DG HOME.

La discuții au participat din partea Ministerului Justiției domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției și doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, împreună cu o delegație la nivel tehnic, din partea Ministerului Afacerilor Externe, doamna Oana Ezer, director, Direcția Agent guvernamental pentru CEDO, din partea Ministerului Afacerilor Interne, domnul comisar – șef de poliție Viorel Tatu, director general adjunct, Direcția generală juridică și doamna inspector de poliție Andreia Grigoraș, Direcția generală juridică, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnul Hary Gheorghe, Serviciul Contencios din cadrul Direcției Generale Juridice, Relației cu Parlamentul și Afaceri Europene, iar din partea Ministerului Finanțelor Publice, doamna Magdalena Vergu, Direcția Generală Juridică.

Sursa informației


Update 16 martie 2018: Întâlnirile reprezentanților CSM cu experții Comisiei Europene aflați în misiune de evaluare în cadrul MCV

Potrivit unui comunicat din data de 15 martie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii aduce la cunoștința opiniei publice următoarele informații:

15 martie 2018

COMUNICAT DE PRESĂ

privind întâlnirile reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii cu experții Comisiei Europene aflați în misiune de evaluare în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare

 

În cursul zilei de ieri, 14 martie 2018, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, a avut loc întâlnirea reprezentanților Consiliului cu experții Comisiei Europene aflați în misiune de evaluare a progreselor înregistrate în domeniile reformei justiției și luptei împotriva corupției în perioada 1 septembrie 2017 – 1 martie 2018, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

În cadrul întâlnirii au fost purtate discuții punctuale asupra temelor propuse de Comisia Europeană, respectiv recomandările 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 din Raportul CE.

De asemenea, în cursul zilei de astăzi, 15 martie 2018, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii participă la cele două întâlniri organizate la sediul Ministerului Justiției în cadrul cărora vor fi dezbătute recomandările 3 și 4, respectiv 3 și 6 din Raportul CE.

Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media

 

Sursa informației


Update 7 martie 2018: Ministerul Justiției. O nouă reuniune a Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției (Comisia MCV)

Potrivit unui comunicat, în data de 6 martie 2018, începând cu orele 11.00, la sediul Ministerului Justiției a avut loc o nouă reuniune a Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției (Comisia MCV), convocată și coordonată de domnul prof. univ. dr. Tudorel TOADER, ministrul Justiției.

La reuniune au mai participat: doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, Ministerul Justiției; domnul Eugen Nicolicea, președinte, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Camera Deputaților; doamna Oana Florea, vicepreședinte, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Camera Deputaților; domnul Iulian Dragomir, vicepreședinte, Înalta Curte de Casație și Justiție; doamna Tabita Maftei, magistrat asistent, Înalta Curte de Casație și Justiție; doamna Laura Oprean, prim-adjunct al procurorului general, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; doamna Laura Codruța Kovesi, procuror-șef, Direcția Națională Anticorupție; domnul Daniel Horodniceanu, procuror-șef, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; domnul Marius Tudor, director, Direcția Afaceri Europene, Relații Internaționale și Programe, Consiliul Superior al Magistraturii, doamna Alina Bărbulescu, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii; doamna Catrinel Brumar, Agentul guvernamental pentru CEDO, Ministerul Afacerilor Externe; doamna Oana Florentina Ezer, director, Direcția Agent Guvernamental, Ministerul Afacerilor Externe; domnul Octavian Melintescu, comisar-șef de poliție, director general adjunct, Direcția Generală Anticorupție, Ministerul Afacerilor Interne; domnul Mihai Diaconu, secretar general, Ministerul Finanțelor Publice; doamna Dana Stan, director general adjunct, Ministerul Finanțelor Publice; domnul Lilian Ilie, director, Direcția operativă de valorificare bunuri confiscate, ANAF, Ministerul Finanțelor Publice; domnul Bogdan Stan, președinte, Agenția Națională de Integritate; domnul Silviu Ioan Popa, secretar general, Agenția Națională de Integritate; domnul Cornel Virgil Călinescu, director general, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, precum și reprezentanți ai direcțiilor de specialitate din cadrul Ministerului Justiției.

Obiectivul reuniunii a fost pregătirea următoarei misiuni de evaluare a Comisiei Europene în cadrul MCV, care va avea loc în perioada 14-16 martie 2018, atât din punct de vedere logistic, cât și din perspectiva contribuțiilor necesare pregătirii raportului de progrese ce urmează a fi prezentat instituției europene.

Fiecare instituție, prin reprezentanții săi, a prezentat stadiul progreselor, dar și al măsurilor pentru pregătirea misiunii de evaluare.

Ministrul Justiției a subliniat necesitatea cooperării tuturor instituțiilor cu competențe în context MCV, arătând totodată că raportul de progrese ce va fi întocmit la nivelul ministerului, se va realiza pe baza contribuțiilor instituțiilor partenere.

Comisia MCV a fost instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 216/2012 privind accelerarea implementării obiectivelor de referință prevăzute în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare. Comisia are ca atribuție evaluarea modalității în care toate instituțiile implicate în realizarea obiectivelor Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) își îndeplinesc sarcinile, potrivit competențelor acestora, armonizarea eforturilor în cadrul MCV și asigurarea dialogului și cooperării între instituțiile implicate.

Sursa informației

Vezi și Update 30 noiembrie 2017: Reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției (Comisia MCV).

Update 2 martie 2018: Primirea de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans

Potrivit unui comunicat, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, l-a primit joi, 1 martie a.c., la Palatul Cotroceni, pe prim-vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, responsabil pentru o mai bună legiferare, relații interinstituționale, statul de drept și Carta drepturilor fundamentale.

Principalul subiect abordat în cadrul întâlnirii a fost cel referitor la modificarea legilor justiției din România și continuarea luptei anticorupție.

Președintele României a subliniat că rămâne puternic angajat în respectarea statului de drept, în garantarea independenței sistemului judiciar și în sprijinirea luptei împotriva corupției.

În ceea ce privește legile justiției, Președintele Klaus Iohannis a menționat că își dorește îmbunătățirea acestora, întrucât cetățenii români au nevoie de legi bune, care să consolideze independența justiției și să garanteze funcționarea statului de drept.

De asemenea, Președintele României a precizat că eficiența activității Direcției Naționale Anticorupție în domeniul luptei împotriva corupției este de necontestat.

Președintele Klaus Iohannis a arătat că, în ultimii ani, democrația s-a consolidat semnificativ în România, iar spiritul civic al societății românești se manifestă tot mai activ, ceea ce arată o maturizare a acesteia. Președintele României a subliniat faptul că sistemul judiciar este independent pe deplin și funcționează eficient, în acest context, menționând că va depune toate eforturile, în limita prerogativelor constituționale, pentru a asigura funcționarea unui sistem judiciar independent în România și pentru a consolida statul de drept.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene a afirmat că efectuează vizita în România în contextul evaluărilor pe care le face Comisia Europeană cu privire la Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) în domeniul justiției și luptei împotriva corupției. În opinia sa, România a făcut în ultimii ani pași importanți în domeniu. Cu toate acestea, domnul Frans Timmermans a subliniat că, chiar dacă există un angajament ferm de a finaliza MCV în mandatul actualei Comisii Europene, acest obiectiv va putea fi realizat numai după îndeplinirea integrală a tuturor condiționalităților aferente.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene a exprimat apreciere pentru faptul că societatea românească arată o susținere tot mai mare pentru valorile statului de drept, ceea ce demonstrează că cetățenii își doresc o Românie modernă, europeană, o justiție dreaptă și o societate echilibrată. De asemenea, a menționat că nu există niciun dubiu că justiția din țara noastră este independentă, însă atacurile publice din ultima vreme la adresa justiției creează o imagine negativă României. Totodată, oficialul european a exprimat apreciere pentru rezultatele foarte bune obținute de România în ultimii ani în lupta anticorupție.

Sursa informației


Update 23 februarie 2018: Reacția Comisiei Europene privind demersurile de revocare a șefei DNA – „Monitorizăm evoluția procedurilor, raportul MCV ar putea fi reevaluat”.

Potrivit Mediafax, Comisia Europeană a precizat că monitorizează evoluția procedurilor inițiate împotriva procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, adăugând că ar putea fi făcută o reevaluare a rapoartelor MCV în privința DNA, dacă presiunile vor începe să afecteze lupta împotriva corupției.

Vezi și Ministrul Justiției a prezentat Raportul Inspecției Judiciare privind activitatea managerială a DNA

De asemenea, la solicitarea sursei menționate anterior, Comisia Europeană a precizat vineri:

„Comisia Europeană monitorizează îndeaproape și cu preocupare cele mai recente evoluții. Independența sistemului judiciar din România și capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupției sunt esențiale pentru o Românie puternică în Uniunea Europeană, așa cum au reamintit președintele și prim-vicepreședintele în declarația lor comună de luna trecută. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția procedurilor în curs inițiate împotriva procurorului-șef DNA. În rapoartele MCV precedente, faptul că Direcția Națională Anticorupție și-a menținut nivelul de performanță în contextul unor presiuni intense a fost apreciat drept un semn de durabilitate. Comisia a apreciat, de asemenea, în raportul său că, dacă aceste presiuni vor începe să afecteze lupta anticorupție, va trebui să reevalueze această apreciere”.

Săptămâna viitoare, prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans va face o vizită oficială de două zile la București. Totodată, Frans Timmermans a luat poziție în mai multe rânduri față de modificările la legile justiției din România, avertizând, împreună cu președintele CE Jean Claude Juncker, asupra riscurilor slăbirii independenței justiției, după cum menționează și Digi24.

„Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene”, arătau Juncker și Timmermans într-o declarație din urmă cu o lună, preluată News.ro.


Update 9 februarie 2018: Tudorel Toader. Despre dezbaterile în Parlamentul European

Ministrul justiției, Tudorel Toader, a declarat joi, la TVR1, că în dezbaterile din Parlamentul European despre legile justiției au fost spuse „multe inexactități, multe neadevăruri”, fiind „un fel de furtună într-un pahar cu apă”, relatează Agerpres.

„O constatare deloc plăcută a faptului că nu Europa are ceva cu noi, ci, din păcate, se pare că noi avem ceva cu noi. (…) Ați văzut la televizor, ieri, în direct sau filmat, faptul că în sală nu erau chiar foarte mulți; sala e foarte generoasă, frumoasă, dar erau așa, răsfirați câțiva colo, colo, în sala aia mai că nu-i vedeai și n-am numărat, că nu aveam posibilitatea, dar cred că majoritatea erau de-ai noștri. Prin urmare, să nu înțelegem că Uniunea neapărat are ceva cu noi, noi avem o vocație din asta, cu ghilimele, de a exporta și de a inventa lucruri care trebuie discutate, dezbătute. (…) Dacă vreți să fac o caracterizare, a fost așa, ca un fel de furtună într-un pahar cu apă, pentru că nu rămâneau decât eurodeputații nu știu care, de la Opoziție, să se certe cu cei de la Putere și așa mai departe. Dacă intrăm pe fond, multe inexactități, multe neadevăruri”, a spus Tudorel Toader, conform Digi24.

De asemenea, ministrul justiției a precizat că nu se pune problema ca România să fie în situația Poloniei, pentru că în România deciziile Curții Constituționale sunt respectate.

„Nu s-a pus problema schimbării judecătorilor, nu s-a pus problema ca ministrul Justiției să numească direct procurorii și șefii de instanță. Suntem într-o altă situație. Altă paradigmă. Nu își găsește alăturarea situația din Polonia cu situația din România”, a explicat Toader, citat de către Agerpres.

Totodată, răspunzând unei întrebări, ministrul a spus nu s-a pus problema vreunui reproș din partea prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în timpul discuției pe care a avut-o cu acesta la Strasbourg.

„În afară de întrevederea cu Frans Timmermans, am avut alte opt întrevederi. În două zile, am avut nouă întâlniri cu decidenți din Parlamentul European, cu grupuri parlamentare”, a precizat Toader, completează Digi24.

Tudorel Toader a fost invitat la TVR 1, în emisiunea „România 9”, unde a vorbit despre justiție:

„Să nu credeți că Parlamentul European și Comisia Europeană fac regulile în România. Orice legiuitor național are libertatea de a legifera. Nu Comisia Europeană sau Parlamentul European împart dreptatea în România! Dânșii observă dacă România, țară membră UE, evoluează în standardele europene. Să nu ne facem iluzia că dacă am intrat în UE și dacă ne luăm angajamente, de mâine suntem ca nemții sau francezi. Toată lumea știe asta! Noi avem în spate trauma comunismului. Sigur că nu suntem structurați ca stat de drept la nivelul neamțului, dar trebuie să se vadă că tindem spre acei parametri de legiferare respectând libertatea legiuitorului, limitele Constituției și statele europene”, a zis Tudorel Toader la TVR 1, după cum menționează DCNews.


Update 8 februarie 2018: Participarea ministrului justiției la întâlnirea cu delegația SPD Germania din partea Grupului politic S&D

Potrivit unui comunicat, în data de 7 februarie 2018, intervalul orar 10.00-11.00, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției și doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, s-au întâlnit cu o delegație formată din reprezentanți ai SPD Germania din partea Grupului politic S&D, delegație condusă de doamna Constanze Krehl.

În cadrul reuniunii, ministrul justiției a dezvoltat parcursul legilor de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și rolul Comisiei de la Veneția.

Astfel, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader a precizat faptul că recomandările Comisiei de la Veneția sunt invocate în deciziile Curții Constituționale a României, acestea fiind standarde pe care Curtea Constituțională a României le are în vedere în controlul de constituționalitate.

De asemenea, ministrul justiției a expus propunerile de modificare a legilor penale, menționând proiectele elaborate pentru a transpune în legislația națională a Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale și a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, precum și pentru a pune în acord dispozițiile din coduri cu deciziile Curții Constituționale a României de constatare a neconstituționalității.

Un alt subiect abordat în întâlnire l-a reprezentat cadrul constituțional și legal privind procedura legislativă în România.

Sursa informației


Update 7 februarie 2018: Situația justiției din România va fi dezbătută astăzi în plenul Parlamentului European

Parlamentul European dezbate miercuri, în plenul de la Strasbourg, situația justiției din România ca urmare a modificărilor la legile justiției făcute de unele partide politice aflate la putere. Conform ordinii de zi a ședinței, tema dezbaterii este „Amenințări la adresa statului de drept provocate de reforma sistemului judiciar din România”. La Strasbourg este prezent și ministrul Justiției Tudorel Toader, care a discutat deja cu prim-vicepreședintele CE Frans Timmermans și are programate și alte întâlniri.

Decizia de a dezbate în sesiune plenară situația justiției din România a fost luată în 18 ianuarie în Parlamentul European, la Conferința președinților, compusă din liderii grupurilor politice și președintele Parlamentului.

Ministrul Justiției Tudorel Toader se află încă de luni la Strasbourg. El a discutat cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans, precum și cu membri ai Grupului socialiștilor europeni, pe tema legilor Justiției și a stadiului actual al acestora.

După întâlnirea cu socialiștii europeni, Toader s-a declarat convins că la nivel european există dezinformări pe tema legilor justiției și a precizat că va continua și miercuri întrevederile.

„Subiectele abordate în cadrul discuției au vizat aspecte privitoare la: parcursul legilor justiției și stadiul actual al acestora, modificarea codului penal și codului de procedură penală, precum și ultima decizie a Curții Constituționale privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Privitor la legile justiției, ministrul justiției a prezentat stadiul actual și etapele parcurse cu privire la cele trei proiecte de acte normative, legile adoptate și soluțiile legislative constatate ca fiind neconstituționale”, a anunțat Ministerul Justiției după discuțiile cu Timmermans.

În ceea ce privește Codul penal și Codul de procedură penală, ministrul Justiției „a prezentat modificările constând în transpunerea în legislația națională a Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale și a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, precum și modificările pentru punerea în acord a dispozițiilor din coduri cu Decizii ale Curții Constituționale a României”.

„De asemenea, cu privire la dispozițiile Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader a menționat faptul că legea a fost adoptată pentru punerea în acord a dispozițiilor legale cu jurisprudența Curții Constituționale în materie”, anunță ministerul.

Prezența sa la Strasbourg a fost criticată de europarlamentarul Siegfried Mureșan, care a reclamat că programul oficial al acestuia nu este cunoscut, el apreciind că ministrul vrea întâlniri cu ușile închise pentru a convinge că legile Justiției sunt bune, însă va eșua.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan spunea că „este un semnal clar că încercările unor partide politice de la Putere de a controla și slăbi justiția nu trec neobservate, iar faptul că Parlamentul European a decis să dezbată chiar în a doua sesiune plenară din acest an situația justiției din România arată îngrijorarea serioasă existentă la nivelul Uniunii Europene față de încercările de slăbire a sistemului de justiție din România”.

Mișcarea civică Inițiativa România a anunțat luni că a trimis tuturor europarlamentarilor, dar și Comisiei Europene un raport privind evenimentele care au avut loc în România în ultimul an, în perspectiva dezbaterii care urmează să aibă loc miercuri în PE în legătură cu situația statului de drept din țara noastră.

Inițiativa România le solicită europarlamentarilor să ceară Comisarului pentru justiție, Věra Jourova, și Comisiei Europene sesizarea Comisiei de la Veneția pentru o opinie privind compatibilitatea pachetului de reforme adoptate sau propuse de autoritățile din România cu standardele statului de drept. De asemenea, să ceară autorităților române „să înceteze imediat adoptarea modificărilor legislative sau să o amâne până la momentul în care Comisia de la Veneția va exprima o opinie juridică în legătură cu acestea”.

Mișcarea le mai solicită europarlamentarilor să ceară Comisiei Europene să accelereze crearea unui mecanism pentru monitorizarea respectării de către statele membre a principiilor fundamentale ale statului de drept și a independenței justiției.

În 24 ianuarie, președintele și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker și Frans Timmermans, au dat publicității o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea față de evoluțiile recente din România și subliniază că CE avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legilor justiției.

„Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene”, se arată în declarație.

Juncker și Timmermans amintesc că o condiție esențială pentru a putea renunța treptat la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile.

În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală a procesului legislativ privind legile justiției și să țină seama în mod corespunzător de consultările desfășurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin mecanismul de cooperare și de verificare. Poziția Comisiei a fost susținută de statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017, se arată în declarație.

De altfel, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a avertizat în 31 ianuarie, în conferința comună cu președintele Klaus Iohannis, care s-a aflat la Bruxelles, că, dacă legile justiției rămân așa cum le-a votat Parlamentul, discuțiile privind renunțarea la MCV și intrarea în spațiul Schengen „se vor pune în alți termeni”.

„Dacă legile din România rămân așa cum au fost adoptate de Parlament, discuțiile despre MCV și despre aderarea la Schengen se vor pune în alți termeni. Și așteptăm deciziile Curții Constituționale și, dacă totul decurge cum trebuie, trebuie să asigurăm României locul ei în spațiul Schengen, pentru că românii nu merită să fie tratația ca cetățeni de mâna a doua. România și românii sunt în centrul vieții europene și voi face toate eforturile pentru a-mi îndeplini acest scop, pe atât de repede pe cât ne va permite legislația din România”, a spus Juncker.

De asemenea, Juncker a spus că România a făcut progrese remarcabile în privința statului de drept, iar CE nu va accepta ca România să facă pași înapoi privind statul de drept.

Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, au răspuns președintelui și prim-vicepreședintelui Comisiei Europene printr-o scrisoare în care explică faptul că dezbaterea legilor justiției s-a făcut transparent, cu implicarea tuturor participanților la actul de justiție, și își exprimă „îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce privește transparența dezbaterilor”.

Ei au susținut că oficialii europeni sunt dezinformați, prin „minciuni” transmise la Bruxelles de către Reprezentanța Comisiei Europene la București.

Curtea Constituțională a decis că Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor conține dispoziții neconstituționale și cere redefinirea erorii judiciare și a relei credințe, dar și a gravei neglijențe. Președintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat că în ceea ce privește prevederile referitoare la atribuțiile președintelui României în numirea șefilor parchetelor au fost admise obiecții care privesc „mai buna definire a împărțirii atribuțiilor între CSM și Președintele României”.

De asemenea, CCR a declarat neconstituționale prevederi din Legea privind organizarea judecătorească.

În ceea ce privește sesizările asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, decizia a fost amânată de CCR pentru 13 februarie.

Articolele din legile justiției declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională vor fi modificate în Parlament foarte repede, a declarat, duminică, Liviu Dragnea.

Sursa informației


Update 7 februarie 2018: Tudorel Toader se declară „convins” că există dezinformări la nivel european în legătură cu România

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, s-a declarat „convins” marți, la Strasbourg, că există dezinformări la nivel european în legătură cu situația din România, spunând că nu știe de unde provin, informează Agerpres.

„N-am senzația, am convingerea. Nu știu din ce provine (această convingere – n.r.), dar cu siguranță – din moment ce mai mulți discută aceeași problemă, și înțelegerea, percepția (…) e diferită – e ceva. Din necunoaștere sau din dezinformare, poate și din alte considerente”, a declarat jurnaliștilor români Tudorel Toader, după o întâlnire cu ușile închise cu Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European, în contextul în care legislativul va dezbate miercuri după-amiază modificările la sistemul de justiție din România și posibila amenințare la adresa statului de drept, potrivit Digi24.

El s-a mai declarat convins că nu se pune problema activării Art. 7 din Tratatul UE în cazul României.

„În România nimeni n-a pus la îndoială deciziile Curții Constituționale. În România nimeni n-a spus vreodată că nu modificăm legea – Cod Penal, ce-o fi el – în acord cu deciziile Curții Constituționale. În România deciziile sunt definitive, sunt general obligatorii, produc efecte de la data publicării în Monitorul Oficial. Nu veți găsi nicio decizie, de admitere sau interpretativă, care să nu fie luată în considerare de legiuitor, parlament sau guvern ca legiuitor delegat, în sensul modificării legii potrivit dispozitivului deciziei, potrivit considerentelor acesteia”, a explicat ministrul.

Întrebat de ce nu anunță decizia privind procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, Toader a răspuns că astfel de lucruri se discută la București.

„Noi ne aflăm la Strasbourg pentru a vorbi despre problemele care au stat pe agenda discutată astăzi, ce va fi discutată mâine. Celelalte probleme, privind justiția, privind Ministerul Justiției, privind deciziile pe care le-am luat sau nu le-am luat, le-am comunicat sau nu le-am comunicat, le discutăm acasă, la Ministerul Justiției”, a spus el, conform sursei menționate anterior.

Toader a avut o întrevedere în cursul dimineții de marți cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, iar în cursul serii – cu Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, din care face parte și Partidul Social Democrat.

Întrebat dacă a discutat cu Frans Timmermans despre schimbul recent de replici între Comisia Europeană și președintele Camerei Deputaților și al PSD, Liviu Dragnea, și președintele Senatului și al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, privind informarea Comisiei Europene, Toader a răspuns că fiecare trebuie „să se manifeste în limita competențelor pe care le are”.

„Cu domnul Timmermans am vorbit în loc de 30 de minute, 70 de minute. A fost o discuție aplicată, a fost o discuție referitoare la legile justiției. Repet ce v-am spus de foarte, foarte multe ori: fiecare să se manifeste în limita competențelor pe care le are”, a afirmat Toader, potrivit Agerpres.


Update 7 februarie 2018: Întâlnirea ministrului justiției cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene

Potrivit unui comunicat, în data de 6 februarie 2018, în intervalul orar 09.45-10.55, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul justiției și doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, s-au întâlnit, la sediul Parlamentului European din Strasbourg, Franța, cu domnul Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene.

Subiectele abordate în cadrul discuției au vizat aspecte privitoare la: parcursul legilor justiției și stadiul actual al acestora, modificarea codului penal și codului de procedură penală, precum și ultima decizie a Curții Constituționale privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

Vezi și [UPDATE: Scrisoare deschisă a președintelui CSM adresată Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției] Avocatul Poporului motivează decizia de a ataca la CCR O.U.G. nr. 13/2017

Privitor la legile justiției, ministrul justiției a prezentat stadiul actual și etapele parcurse cu privire la cele trei proiecte de acte normative, legile adoptate și soluțiile legislative constatate ca fiind neconstituționale.

Vezi și Ministerul Justiției propune modificarea și completarea legilor justiției

În ceea ce privește Codul penal și Codul de procedură penală, ministrul justiției a prezentat modificările constând în transpunerea în legislația națională a Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale și a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, precum și modificările pentru punerea în acord a dispozițiilor din coduri cu Decizii ale Curții Constituționale a României.

Vezi și UNBR. Transpunerea directivei privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale

De asemenea, cu privire la dispozițiile Legii pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader a menționat faptul că legea a fost adoptată pentru punerea în acord a dispozițiilor legale cu jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Vezi și Neconstituționalitate (comunicat CCR): dispozițiile Legii pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice – RESPINGERE

Sursa informației


Update 30 ianuarie 2018: Liviu Dragnea a explicat criticile venite de la Bruxelles prin minciunile care s-ar propaga „și de aici, din țară, și de la Bruxelles”

Liviu Dragnea a acuzat, luni, delegația Comisiei Europene din România de faptul că ar fi transmis informații false la Bruxelles referitoare la acțiunea Guvernului Dăncilă privind legile din sistemul judiciar, informează Mediafax.

Liviu Dragnea a precizat că relația tensionată dintre Bruxelles și Guvernul din România a fost alimentată de „minciuni spuse picătură cu picătură” atât din țară, cât și din partea reprezentanților României în Parlamentul European, completează și DCNews.

„Am auzit și discuția asta, că unii vorbesc pe la Washington sau Bruxelles că de fapt sunt anti-NATO, antieuropean și sunt filorus. Nu vorbesc despre Rusia, dar 2% din PIB este angajamentul meu din campania electorală, al meu și al PSD. Și am insistat, am întors bugetul când m-am întors cu Sorin Grindeanu din Washington, pentru că puseseră 1,5%. Și am pus 2%. Tot ceea ce s-a discutat pentru industria de apărare și creșterea industriei de apărare românești, dar și parteneriate strategice atât cu SUA, cât și cu celelalte țări din Europa care vor continua anul ăsta, au fost stabilite, decise în coaliție și puse în aplicare de Guvern. Nu există niciun fel de măsură, de acțiune, de gest din partea mea sau a d-lui Tăriceanu împotriva unor valori europene sau împotriva relațiilor cu NATO”, a declarat Dragnea la Antena 3, anunță aceeași sursă menționată anterior.

„Cum e posibil ca delegația Comisiei Europene din România să transmită informații false? Transmise la toți comisarii europeni?”, a adăugat Dragnea, care a lecturat de pe o fișă următorul text: „Din declarațiile recente ale noului premier – și asta era cu o zi înainte de 24 ianuarie, doamna Dăncilă nu făcuse niciun fel de declarații, a evitat presa – Viorica Dăncilă rezultă că în timpul mandatului său Guvernul va solicita rapiditate în ceea ce privește atât adoptarea legilor Justiției – care sunt adoptate – cât și o versiune revizuită a Codului penal și de procedură penală”, a spus Dragnea, potrivit Mediafax.

„Minciună dusă picătură cu picătură și de aici, din țară și de la Bruxelles și de către europarlamentari, dar și de către funcționari de acolo. Îi spun d-lui comisar, îi spune d-lui director general și se creează așa, o rețea. Cum e posibil ca Delegația Comisiei Europene din România să transmită informații false? Transmise la toți comisarii europeni”, a declarat președintele Camerei Deputaților la Antena3.

Potrivit Digi24, răspunsul Comisiei Europene la acuzațiile lui Liviu Dragnea ar fi următorul: „Comisia Europeană a urmărit îndeaproape procesul parlamentar din România și evoluția discuțiilor privind legile anticorupție pe parcursul a multe luni. Suntem la curent cu procesul, mizele și riscurile potențiale. Suntem în contact regulat cu Guvernul român, Parlamentul, sistemul judiciar și societatea civilă, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare în curs”.


Update 26 ianuarie 2018: Replică la scrisoarea Comisiei Europene (CE) privind modificările legilor justiției

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat joi, în replică la scrisoarea Comisiei Europene (CE) privind modificările legilor justiției, că mesajul de la Bruxelles este „o pripeală” din partea Comisiei și că „probabil că de la Bruxelles se vede diferit”, informează Adevărul.

Cred că este o pripeală din partea Comisiei, care, fără să aștepte nici măcar rezultatul analizei de constituționalitate pe care îl face Curtea Constituțională în momentul de față, s-a pronunțat – s-a antepronunțat, aș spune, pe câteva chestiuni care țin de fondul problemei. Adică, îndoielile pe care le au cu privire la modul în care este păstrată sau nu independența justiției, de exemplu. Și, bineînțeles, legile pe care noi le-am adoptat în Parlament, din punctul nostru de vedere – și deja am văzut și prima analiză a Curții Constituționale – nu fac decât să confirme că ele reușesc să ducă la îndeplinire un deziderat și anume, consolidarea independenței justiției, nicidecum slăbirea ei. Dar probabil că de la Bruxelles se vede diferit”, a declarat Tăriceanu la Antena 3.

Totodată, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și cel al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, au semnat, miercuri, o scrisoare adresată președintelui și prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker și Frans Timmermans, în care explică faptul că dezbaterea legilor justiției s-a făcut transparent, cu implicarea tuturor participanților la actul de justiție. Cei doi își exprimă „îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce privește transparența dezbaterilor” și afirmă că reacția Comisiei Europene este „surprinzătoare”. În plus, Tăriceanu și Dragnea susțin că oficialii europeni au avut o reacție „diametral opusă” când Guvernul Cioloș a făcut modificări la legile jusțitiei, ceea ce „nu poate fi pus decât pe seama modului în care a fost informată Comisia de către diverse surse din mediul românesc”, transmite News.ro.

Potrivit Adevărul, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea își încep scrisoarea prin a aprecia „interesul manifestat de Comisia Europeană în legătură cu dezbaterile din Parlamentul României referitoare la reforma Justiției și modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală”.

Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea și-au mai exprimat speranțele că România va „încheia cu succes Mecanismul de Cooperare și Verificare în cursul actualului mandat al Comisiei Europene”, anunță aceeași sursă.

Și fostul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, consideră că afirmațiile făcute de către Comisia Europeană nu constituie critici îndreptățite. Potrivit Digi 24, fostul ministru declară că a existat transparență în dezbateri și au fost ascultate toate opiniile, nefiind nevoie de avizul Comisiei de la Veneția.

De asemenea, Robert Cazanciuc propune un memorandum prin care puterile statului – legislativă, executivă și judecătorească – să aibă întâlniri trimestriale și să-și rezolve diferendele. Aceasta ar fi, spune fostul ministru, și o garanție pentru Europa. În plus, crede că sunt două ministere care trebuie să explice mai bine la Bruxelles cum stau lucrurile în România, anunță aceeași sursă.

În privința scrisorii transmise de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, Robert Cazanciuc crede că ea reflectă îngrijorarea din societatea românească și că oficialii Comisiei Europene trebuie să fie foarte riguroși în privința comunicării.

„Ai sentimentul că nimeni nu mai are răbdare să citească cu adevărat. Ai sentimentul că nu s-a uitat nimeni pe texte. E de-a dreptul frustrant uneori să vezi că încerci să faci un lucru extrem de deschis, de transparent și ești acuzat că nu ai făcut lucrurile cum trebuie, fără să îți spună: «Domnule, uite, acesta este reperul european pe care toată lumea îl respectă! Voi de ce nu îl respectați?» Este evident că este important ca Ministerul Justiției, Ministerul de Externe să meargă să discute la nivelul Comisiei, să vadă de unde pornesc aceste îngrijorări”, a declarat Robert Cazanciuc, conform Digi24.

Și fostul președinte al României, Traian Băsescu, a comentat miercuri seara scrisoarea lui Juncker și Timmermans privind „pericolul” modificărilor „aduse legii justiției și codurilor penale”. Potrivit lui Băsescu, „Comisiea Europeană bate câmpii”, informează Adevărul.

„Care este articolul din legile justiției pe care îl consideră nedemocratic? (…) Uite, sunt un om care a fost 10 ani în Consiliul European, care a lucrat 10 ani cu Comisia Europeană, în acest comunicat Comisia Europeană bate câmpii, îmi pare rău. Dar noi care suntem pământeni, trăitori aici, în România, și care vorbim de trei luni de legile justiției (…), care este articolul care împiedică exercitarea Justiției, din cele trei legi deja trimise la Curtea Constituțională? Ca să nu fie dubii: (legea-n.r.) 303 este despre statutul magistraților, 304 este despre organizarea justiției și 317 despre funcționarea CSM. Care este articolul care duce înapoi justiția din România? Eu pun întrebarea ca om care le-a subliniat cu creion roșu, cu creion negru, cu creion albastru, toate acele peste câteva sute de pagini care înseamnă modificările la legi. Dați-mi articolul care este împotriva funcționării democratice a Justiției din aceste trei legi deja trimise și pe urmă discutăm și despre proiectul de cod penal”, a declarat fostul președinte la B1TV.

Acesta a mai subliniat că Uniunea Europeană s-a construit pe principiul drepturilor fundamentale și dacă Comisia își manifestă o îngrijorare privind respectarea drepturilor omului din România, atunci se pune de acord cu aceasta, completează Adevărul.

„Primul lucru pe care trebuie să-l înțelegem când vorbim de îngrijorări profunde este de respectare a drepturilor fundamentale pentru că acesta e principiul pe care s-a construit UE. Nu există democrație în afara respectării drepturilor fundamentale ale omului. Dacă aici este o îngrijorare, sunt de acord cu CE. Dar dincolo de asta (…) – și eu vă spun că ăsta poate fi sensul – vreau articolul care împiedică exercitarea justiției”, a conchis Băsescu, citat de către aceeași sursă.

La solicitarea Digi24, Comisia Europeană a răspuns că este „foarte bine informată” de ceea ce se întâmplă în România.

„Comisia a urmărit îndeaproape procesul parlamentar din România și evoluția discuțiilor asupra acestor legi în decurs de mai multe luni. Suntem foarte bine informați despre acest proces, despre mizele care sunt în joc și despre potențiale riscuri. Suntem în contact cu Guvernul, Parlamentul, sistemul judiciar și societatea civilă din România, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare”, se arată în răspunsul transmis Digi24.


Tăriceanu și Dragnea, scrisoare către Juncker-Timmermans: Ne exprimam îngrijorarea față de modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană

„Elaborarea și examinarea textelor de lege s-au făcut cu respectarea exigențelor constituționale, acestea fiind supuse controlului constituțional și realizat de Curtea Constituțională a României, în cadrul controlului de constituționalitate. Curtea Constituțională a României verifică atât conformitatea cu lege fundamentală, cât și respectarea standardelor Comisiei de la Veneția. Referitor la dezbaterile din România privind reforma sistemului judiciar, acestea au fost prilejuite de necesitatea transpunerii în legislația națională a standardelor în materie de Justiție la nivel european. Amintim, în acest sens, recomandările Comisiei de la Veneția cu privire la clarificarea statutului procurorilor și judecătorilor și necesitatea separării carierelor acestora. De asemenea, au fost avute în vedere recomandările Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, cu privire la independența și reforma sistemului judiciar”, susțin cei doi în scrisoare.

Apoi, Dragnea și Tăriceanu se arată îngrijorați cu privire la modul în care oficialii europeni au fost informați cu privire la dezbaterile din România.

„În același timp, însă, ne exprimam îngrijorarea cu privire la modul incorect în care a fost informată Comisia Europeană în ceea ce privește transparența dezbaterilor pe tema Justiției din România. Pentru a clarifica aceste aspecte, vă facem cunoscut faptul că, dezbaterea privind acest subiect a început cu mult înainte ca legile în cauză să fie discutate și adoptate în Parlament. Dialogul a fost coordonat, într-o primă fază, de către Guvernul României, prin Ministerul Justiției, cu participarea și consultarea tuturor organizațiilor relevante: Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile judecătorilor, procurorilor și a avocaților, reprezentanții societății civile și ai mediului academic”, se mai arată în scrisoare.

De asemenea, în document se vorbește despre faptul că „toți cei preocupați de reforma Justiției au avut ocazia de a formula amendamente și observații de care s-a ținut seama în procesul de legiferare”.

„Ulterior, aceste proiecte au fost dezbătute în Parlament cu participarea permanenta a reprezentanților Consiliului Superior al Magistraturii, asociațiilor profesionale ale magistraților, mediului academic și a celorlalți participanți la actul de Justiție. Subliniem totodată că dezbaterile parlamentare au durat patru luni și au fost transmise live pe site-ul Camerei Deputaților, pe toată perioada desfășurării lor, oferind astfel posibilitatea celor interesați să urmărească îndeaproape argumentele și votul pentru fiecare amendament”, se mai arată în scrisoare.

În legătură cu consensul realizat față de aceste legi, Tăriceanu și Dragnea susțin că, din cele 316 amendamente care au fost adoptate la cele 3 legi privind sistemul judiciar din România, 229 au fost propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar aproape toate celelalte au venit din partea sau a fost susținute de asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor.

„O bună parte dintre acestea au fost susținute și de partidele din opoziție, iar zeci de amendamente au fost votate în unanimitate între către cei prezenți la dezbatere. În acest context, preocupările exprimate de Comisie sunt cel puțin surprinzătoare, mai ales că această preocupare pentru transparență și consens nu s-a manifestat din partea Comisiei atunci când Guvernul precedent, condus de domnul Dacian Cioloș, a modificat, pe 18 mai 2016, 13 articole din Codul Penal și 101 articole din Codul de Procedură Penală, prin ordonanță de urgență, fără nicio dezbatere publică și fără acordul sau măcar consultarea Consiliului Superior al Magistraturii și asociațiilor profesionale din domeniul”, mai arată cei doi politicieni români.

Aceștia afirmă că „diferența diametral opusă a atitudinii reprezentanților Comisiei, în două momente esențiale privind dezbaterile din România pe tema Justiției, nu poate fi pusă decât pe seama modului în care a fost informată Comisia de către diverse surse din mediul românesc”.

„Ne-am fi așteptat, desigur, ca analiza Comisiei asupra dezbaterilor din România să fi avut loc după pronunțarea Curții Constituționale asupra tuturor celor trei legi privind sistemul judiciar, astfel încât descrierea să se raporteze la o imagine cuprinzătoare și obiectivă a reformei Justiției în România”, mai scriu Dragnea și Tăriceanu.

Aceștia afirmă că legile justiției, în varianta actuală, nu fac decât să transpună directive europene, recomandări din cadrul MCV sau decizii ale Curții Constituționale a României.

„La fel de surprinzătoare sunt, din punctul nostru de vedere, și preocupările Comisiei cu privire la discuțiile din Parlamentul României asupra modificării Codului Penal și a codului de Procedură Penală, în condițiile în care România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, are obligația ca, până la finalul lunii martie, să transpună în legislația națională prevederile Directivei UE 2016/343 privind consolidarea funcției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale; de asemenea, jurisprudența CEDO ne obligă să procedăm la revizuirea responsabilă a acestor prevederi penale și au dat naștere a abuzurilor sancționate de CEDO”, se mai arată în scrisoare, Dragnea și Tăriceanu adaugând că „dezbaterile parlamentare care urmează se vor bucura de aceea și transparență și deschidere la dialog, ca și în cazul legilor privind sistemul judiciar”.

Tăriceanu și Dragnea spun că „ar fi nefiresc” ca directivele europene să fie valabile în restul statelor europene, dar nu și în România.

„Ar fi nefiresc și contrar principiilor europene să se susțină că aceleași prevederi legale care reglementează activitatea Justiției sunt în conformitate cu principiile europene pentru o multitudine de state membre ale Uniunii Europene, dar că încalcă independența Justiției în România”, mai spun liderii Parlementului.

Cei doi își exprimă interesul de a dezvolta un dialog permanent cu membrii Comisiei Europene pentru „clarificarea tuturor problemelor în dezbatere” și se arată deschiși la „o colaborare cât mai strânsă, dar bazată pe adevăr și informare reciprocă corectă”.

Sursa informației


Update 25 ianuarie 2018: Comisia Europeană avertizează România cu privire la modificările aduse legilor justiției

Comisia Europeană nu exclude să utilizeze și în cazul României mecanismul privind statul de drept aplicat Poloniei

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și prim-vicepreședintele instituției, Frans Timmermans, au emis o declarație comună în care își exprimă „îngrijorarea” față de „evoluțiile recente din România”. Ei se referă la modificarea legilor justiției și la amendamentele aduse Codurilor penale, care sunt dezbătute în Palament, informează Digi24.

Comunicatul Comisiei Europene este un avertisment pentru România, înainte de a se trece la măsuri mai drastice, susține publicația EUObserver. Jurnaliștii, care citează surse de la Bruxelles, spun că România ar putea intra în aceeași categorie cu Polonia, țară împotriva căreia a fost declanșat mecanismul care ar putea să o lase fără drept de vot. Și în cazul Poloniei, problema o constituie tot reforma justiției despre care oficialii UE spun că amenință statul de drept, anunță aceeași sursă.

„Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene”, se arată în declarația președintelui și prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, potrivit News.ro.

De asemenea, News.ro mai menționează: Juncker și Timmermans amintesc că o condiție esențială pentru a putea renunța treptat la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile. În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, „Comisia a subliniat faptul că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală a procesului legislativ privind legile justiției și să țină seama în mod corespunzător de consultările desfășurate în cadrul acestuia. Totodată, Comisia a precizat că un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin mecanismul de cooperare și de verificare”. Poziția Comisiei a fost susținută de statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017, se arată în declarație.

În declarația comună se arată că „legile justiției reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părților interesate din sistemul judiciar și ale altor părți interesate au ocazia să fie exprimate și sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări”.

În declarația comună, CE face, de asemenea, apel la Parlament „să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției”, completează Digi24.


Presa internațională anunță: „România riscă să ajungă pe lista neagră a UE”.

Avertismentul lansat de oficialii Comisiei Europene este comentat de presa internațională. România riscă să ajungă pe lista neagră a statelor în care independența justiției este pusă în pericol, comentează jurnaliștii străini.

Conform Digi24, presa internațională anunță: „România riscă să ajungă pe lista neagră a UE”.

„Șefii Comisiei avertizează România față de schimbările legilor justiției” – a titrat și portalul Politico. Ca subtitlu, publicația on-line ia și un citat din comunicatul Comisiei Europene, care spune că „Independența sistemului juridic din România și capacitatea de a lupta cu corupția sunt pietre de temelie esențiale ale unei Românii puternice”.

„Ruptura din UE față de statul de drept se adâncește. Semne de întrebare legate de corupție și justiție independentă în România” – este titlul unui articol amplu din Financial Times. Celebrul cotidian britanic notează că Bruxelles-ul a cerut Bucureștiului să renunțe la modificările plănuite, despre care criticii spun că ar putea opri anchetele în cazul a sute de politicieni și oficiali acuzați de corupție.

„UE avertizează România în legătură cu reformele judiciare pe care le plănuiește” – a scris și Deutsche Welle. Publicația germană susține că este pentru prima oară când Bruxelles-ul critică România în mod oficial pentru reforma sistemului de justiție. Asta duce țara noastră pe o listă neagră, alături de Polonia și Ungaria, state care se ceartă cu Bruxellesul pe teme legate de statul de drept.

„Bruxelles-ul spune României să regândească legile justiției” – a titrat și portalul Balkan Insight, specializat în această regiune a Europei. Jurnaliștii au amintit că România este de mai bine de 10 ani sub monitorizare, prin MCV.

Sursa informației


Update 7 decembrie 2017: Întrevederea dintre ministrul justiției și ambasadorii a nouă state 

Potrivit unui comunicat, Ministerul Justiției a anunțat faptul că în data de 6 decembrie 2017 a avut loc întrevederea domnului prof. univ. dr. Tudorel TOADER, ministrul justiției, și a doamnei conf. univ. dr. Marieta SAFTA, secretar de stat, cu reprezentanții diplomatici ai mai multor țări membre UE (*), ai Statelor Unite și Canadei.

Întrevederea este parte a dialogului continuu pe care Ministerul Justiției și ministrul justiției le au cu toate părțile interesate de reforma justiției, atât la nivel național cât și internațional.

În acest context, au fost abordate aspecte referitoare la recentele evoluții legislative, stadiul îndeplinirii celor douăsprezece recomandări menționate în recentul Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, echilibrul și separația puterilor în stat, structurarea statului de drept, precum și colaborarea în domeniul justiției.

Domnii ambasadori au împărtășit opiniile și preocuparea lor cu privire la proiectul de legi privind reforma justiției dezbătut în Parlament, precum și dorința fermă ca România să continue procesul de consolidare a statului de drept, independenței justiției și luptei împotriva corupției, recunoscând progresul făcut începând cu anul 2007.

Totodată, domnii ambasadori ai statelor membre ale Uniunii Europene și-au exprimat dorința ca România să creeze cadrul necesar pentru a permite îndeplinirea obiectivelor Mecanismului de Cooperare și Verificare și să evite orice decizie care ar putea face ca acest obiectiv să fie mai greu de atins și nu în ultimul rând aceștia au subliniat importanța unui proces de consultare amplu și deschis cu toate părțile interesate, incluzând solicitarea avizului Comisiei de la Veneția asupra unor aspecte de bază ale reformei justiției.

(*) Belgia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda, Slovenia, Suedia.

Sursa informației


Update 6 decembrie 2017: Întâlnirea ministrului justiției cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Austria în România

Potrivit unui comunicat, Ministerul Justiției a anunțat faptul că în data de 5 decembrie 2017 a avut loc întrevederea domnului prof. univ. dr. Tudorel TOADER, și a doamnei conf. univ. dr. Marieta SAFTA, secretar de stat, cu E.S. doamna Isabel RAUSCHER, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Austria în România.

Cu ocazia acestei întrevederi au fost abordate aspecte referitoare la reforma sistemului judiciar în România, recentul raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România la finalizarea mandatului Austriei, precum și colaborarea în domeniul justiției între cele două state.

Totodată, dezvoltarea cadrului de colaborare, precum și realizarea unor măsuri concrete în acest sens, reprezintă aspecte asupra cărora cele două părți se vor apleca în mod deosebit.

Întrevederea a constituit un bun prilej pentru consolidarea relațiilor de cooperare între România și Austria.

Sursa informației


Update 30 noiembrie 2017: Reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției (Comisia MCV)

Potrivit unui comunicat din data de 28 noiembrie 2017, Guvernul României anunță faptul că a avut loc o nouă reuniune a Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției (Comisia MCV), convocată de domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției.

Comisia MCV, instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 216/2012 privind accelerarea implementării obiectivelor de referință prevăzute în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, are ca atribuții evaluarea modalității în care toate instituțiile implicate în realizarea obiectivelor Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) își îndeplinesc sarcinile, potrivit competențelor acestora, armonizarea eforturilor în cadrul MCV și asigurarea dialogului și cooperării între instituțiile implicate.

În Comisia MCV sunt reprezentate: Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor Publice, Ministrul delegat pentru afaceri europene, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Agenția Națională de Integritate.

Potrivit art. 3 alin. (3) din HG. nr. 216/2012, ministrul Justiției poate invita la lucrările Comisiei MCV și reprezentanți din cadrul Administrației Prezidențiale, respectiv din cadrul Aparatului propriu de lucru al primului-ministru, reprezentanți ai oricăror autorități sau instituții publice, precum și reprezentanți ai asociațiilor de magistrați, ai profesiilor juridice și ai organizațiilor neguvernamentale cu activitate în problematica justiției sau a MCV. În temeiul dispozițiilor legale menționate, s-au transmis invitații în vederea participării către Camera Deputaților, Senatul României și Agentul Guvernamental pentru CEDO din cadrul MAE.

Totodată, la reuniune au mai participat: doamna conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, Ministerul Justiției, doamna Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședinte – Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna Laura Oprean, prim-adjunct al Procurorului General al României – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna Laura Codruța Kovesi, procuror-șef DNA, domnul Flavian Popa, șef serviciu – Consiliul Superior al Magistraturii, domnul Bogdan Stan, președinte – Agenția Națională de Integritate, domnul Alexandru Cătălin Ioniță, director general – Direcția Generală Anticorupție și domnul Octavian Melintescu, director general adjunct – Ministerul Afacerilor Interne, domnul Cristian-Gabriel Winzer, secretar de stat – Ministerul Afacerilor Externe, domnul Cornel Călinescu, director general – Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, domnul Ilie Lilian, director în cadrul Direcției generale executări silite cazuri speciale – Agenția Națională de Administrare Fiscală, doamna Catrinel Brumar, agentul guvernamental pentru CEDO, domnul Cristian Ionescu, consilier – cabinetul președintelui Senatului, domnul Eugen Nicolicea, președinte – Comisia juridică de disciplină și imunități – Camera Deputaților și reprezentanți ai direcțiilor de specialitate din cadrul Ministerului Justiției.

Convocarea Comisiei MCV a fost realizată în principal pentru analiza Raportului Comisiei către Parlamentul european și Consiliu privind progresele înregistrate în România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare, publicat în data de 15 noiembrie 2017 și identificarea de măsuri în vederea continuării și dinamizării îndeplinirii recomandărilor.

Participanții la întâlnire au analizat fiecare recomandare din cadrul Raportului Comisiei, subliniind importanța continuării dialogului inter-instituțional, inclusiv în formatul oferit de Comisia MCV. Fiecare instituție și-a exprimat angajamentul de a continua implementarea recomandărilor precum și disponibilitatea de cooperare în vederea realizării obiectivelor asumate.

Măsurile concrete referitoare la implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului a sistemului judiciar 2015 – 2020 și a planului de acțiune aferent vor fi realizate sub coordonarea Consiliului de Management Strategic, fiind decisă convocarea Grupului de lucru al Consiliului de Management Strategic, în săptămâna 13-17 decembrie 2017, în vederea finalizării Raportului de implementare a Strategiei pentru anul 2017, precum și a Consiliului de Management Strategic, în săptămâna 8-11 ianuarie 2018 pentru aprobarea Raportului, cu scopul ulterior al publicării sale.

Ministerul Justiției reafirmă angajamentul de a implementa recomandările MCV, în calitate de coordonator național al acestui proces, precum și disponibilitatea fermă de a continua cooperarea cu toți partenerii instituționali și dialogul cu reprezentanții Comisiei Europene, în îndeplinirea obiectivului comun al ridicării MCV pe durata mandatului acestei Comisii, având intenția clară de finalizare a MCV până la sfârșitul anului 2018.

În acest sens, Ministerul Justiției invită autoritățile din domeniul Justiției, factorii decidenți de la cel mai înalt nivel, liderii politici și toți actorii responsabili de implementarea MCV, la un dialog constructiv și cooperare loială, bazate pe progresele înregistrate de România atât în trecut, cât și în acest an.

Sursa informației


Update 17 noiembrie 2017: Întâlnirea ministrului justiției cu Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România

Potrivit unui comunicat, Ministerul Justiției a anunțat faptul că în data de 16 noiembrie 2017 a avut loc întrevederea domnului prof. univ. dr. Tudorel TOADER, și a doamnei conf. univ. dr. Marieta SAFTA, secretar de stat, cu E.S. doamna Stella Ronner-Grubačić, Ambasador al Regatului Țărilor de Jos în România, și domnul Arthur den Hartog, șef adjunct al misiunii.

Cu ocazia acestei întrevederii au fost abordate aspecte referitoare la recentul Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, precum și la reforma sistemului judiciar în România.

Totodată, în cadrul discuțiilor, ministrul justiției a subliniat progresele realizate și consemnate în Raport și a exprimat încrederea în realizarea obiectivului ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare înainte de preluarea de către România a Președinției Consiliului UE, la începutul anului 2019.

Astfel, ministrul justiției a reafirmat faptul că pentru realizarea acestui obiectiv este necesară o cooperare constituțională loială, dezbateri reale și fundamentate, precum și intensificarea dialogului instituțional, exprimând convingerea că Mecanismul Comisiei Europene poate fi înlocuit prin mecanisme și structuri interne, proprii, de monitorizare – precum Strategia Națională Anticorupție și Consiliul de Management Strategic. De asemenea, Tudorel Toader a mai reafirmat și faptul că angajamentul pentru continuarea reformei sistemului judiciar din România trebuie să fie în acord cu recomandările Comisiei Europene.

E.S doamna Ambasador al Regatului Țărilor de Jos în România a subliniat, la rândul domniei sale, importanța continuării eforturilor pentru realizarea acestor obiective.

Întrevederea a constituit un bun prilej pentru consolidarea relațiilor de cooperare între cele două state și reafirmarea sprijinului reciproc.

Sursa informației


Update 16 noiembrie 2017: Cele mai importante declarații privind MCV

Principalele declarații ale lui Tudorel Toader

Potrivit informațiilor furnizate de Digi24, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a reacționat după publicarea raportului Comisiei Europene privind progresele făcute de România în domeniul Justiției. Raportul MCV conține o serie de critici asupra ritmului reformelor în acest domeniu.

„În privința recomandării numărul unu referitoare la numirea procurorilor de rang înalt, Comisia se referă la proiectele legilor justiției, proiecte aflate în prima etapă a procedurii legislative, parlamentare. Așadar, raportul se referă la soluții legislative care sunt încă în dezbatere, chiar la începutul dezbaterilor parlamentare, nedefinitive și prin urmare, nu la soluții legislative aplicabile, incidente adoptate în legislația în vigoare. (…) Numai forma finală a legii produce efecte juridice, numai forma finală a legii care se va publica în Monitorul Oficial ne va permite o evaluare a incidenței prevederilor legii de modificare asupra legilor justiției, asupra independenței Justiției, asupra sistemului judiciar. În faza în care ne aflăm, această referire este doar de poziționare, de preocupare, și nu de fond, pentru că, repet și repet, ne raportăm la proiecte de legi care n-au trecut nici de prima lectură”, a precizat Toader în cadrul unei conferințe de presă, conform Agerpres.

De asemenea, Ministrul a subliniat că pe parcursul monitorizării MCV au fost înregistrate și momente de stagnare, dar și evoluții ireversibile, însă cel mai important este că nu a existat un regres.

„Noi avem acest MCV de zece ani de zile. Un proces de durată, cu recomandări care au fost schimbate pe parcurs. În mod evident, într-un deceniu de monitorizare, prin toate rapoartele, Comisia a constatat evoluții ireversibile. Dacă vă referiți la anumite momente de stagnare, ele au fost de-a lungul acestui deceniu și sunt evidente. Important este faptul că nu s-au înregistrat regrese, s-a menținut acel caracter ireversibil, iar evoluția este aceea de atingere a standardelor de îndeplinire a fiecăreia dintre cele 12 recomandări”, a mai spus Tudorel Toader, informează Agerpres.

Principalele declarații ale lui Augustin Lazăr

Potrivit Digi24, Procurorul General al României spune că raportul MCV este un regres față de cel dat la începutul anului de Comisia Europeană. Mai mult, România ar putea fi obligată să reia unele obiective care au fost închise.

„Concluziile raportului rețin, în mod evident, o situație de regres față de raportul din ianuarie 2017 și aceasta în principal din cauza propunerilor privind legile justiției, care au avut un impact negativ și care au stârnit îngrijorare. În cadrul raportului, se recomandă să fie avute în vedere propunerile făcute de magistrați, propuneri care conservă independența magistraturii. Ne aducem aminte că unele dintre aceste propuneri priveau numirea procurorilor în funcții de conducere după un sistem transparent și robust, un sistem care să fie similar celui pentru numirea președintelui Înaltei Curți. În continuare, se recomandă ca instituțiile statului român să lucreze împreună, să coopereze pentru a ajunge la rezolvarea acestei situații. Eu zic că nu este foarte complicat. Nu poate exista cooperare acolo unde se impun niște lucruri din exterior, iar cuvântul magistraturii nu este ascultat. (…) Față de raportul din ianuarie 2017, este un regres care ar putea determina reconsiderarea unor obiective care au fost considerate deja îndeplinite în raportul din ianuarie”, a afirmat procurorul general, la sediul PÎCCJ, într-o declarație presă după publicarea raportului privind MCV, informează Agerpres

De asemenea, Augustin Lazăr a susținut că sunt șanse ca Mecanismul de Cooperare și Verificare să fie ridicat în 2018: „Cu toții ne dorim ca la termenul acesta nou care a fost fixat pentru sfârșitul anului 2018 să fie îndeplinite toate condiționalitățile, să se realizeze ceea ce așteptăm cu toții, ca în final să se încheie în mod fericit monitorizarea. Ar fi păcat de munca care s-a desfășurat pe parcursul a 10 ani. Am făcut progrese pas cu pas. Ar fi păcat să renunțăm la aceasta muncă de atâția ani, când, de fapt, malul este foarte aproape. Eu zic că sunt condiții bune pentru ridicarea monitorizării în anul 2018. De felul meu sunt optimist și cred că sunt aspecte care pot fi rezolvate și cred că se va ajunge la o soluție rezonabilă”, mai notează Agerpres.

Principalele declarații ale lui Florin Iordache

Raportul Comisiei Europene privind MCV, publicat miercuri, conține atât aspecte pozitive, cât și restanțe și, printr-o mai mare colaborare între autoritățile implicate, raportul din 2018 va arăta fără îndoială că MCV pentru România va fi scos, a declarat vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache, deputat, potrivit Agerpres.

„Cuvintele care se degajă la prima citire sunt acelea de transparență, de continuare a reformelor, de responsabilitate, lucru pe care îl facem și noi acum, și de o continuare a discuțiilor între autorități. Deci, eu cred că printr-o mai mare colaborare între toate autoritățile care sunt implicate în acest proces, fără îndoială, în anul 2018 raportul va arăta că într-adevăr Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România să fie ridicat. Spun asta pentru că o parte dintre condiționalități au fost deja îndeplinite, o parte sunt în curs de îndeplinire iar altele, care înseamnă legislația și colaborarea instituțională între autorități, sunt acum în desfășurare. Ce ați văzut și continuă în perioada următoare este o transparență între tot ce înseamnă sistemul juridic din România și printr-o consultare și prin punerea în concordanță a tuturor punctelor de vedere ale celor responsabili fără îndoială Comisia Europeană va recunoaște pași importanți și faptul că România nu mai are nevoie de un MCV”, a declarat Iordache la Parlament.

Conform precizărilor acestuia – în ceea ce privește activitatea parlamentară – Codul de conduită a fost adoptat, fiind și alte chestiuni care vizează colaborarea instituțională și punerea în concordanță cu deciziile CCR.

„Dacă citim foarte atent acest raport, eu nu pot decât să remarc faptul că sunt foarte multe lucruri îndeplinite. Într-adevăr avem și restanțe, dar fără îndoială în perioada următoare toate aceste restanțe vor fi îndeplinite astfel încât obiectivul României în acest moment că în anul 2018 MCV pentru România să fie ridicat”, a adăugat Florin Iordache, potrivit informațiilor oferite de Agerpres.

De asemenea, deputatul s-a arătat optimist în ceea ce privește legile Justiției, care vor fi unele bune, rezultate din dezbaterile care vor urma la Parlament și subliniază că, dacă va fi necesar sau, așa cum se recomandă și în raport, se vor modifica anumite prevederi și trebuie să fie solicitat de către partea română un punct de vedere al Comisiei de la Veneția, acesta va fi solicitat în ceea ce privește numirea procurorilor de rang înalt.

„Dar dacă, așa cum s-a văzut în toate amendamentele, cât și în proiectul legii care este depus, nu se modifică modalitatea de numire a procurorilor de rang înalt, nu este necesar să solicităm un punct de vedere al Comisiei de la Veneția. Dacă vor fi modificări și se va impune solicitarea unui punct de vedere al Comisiei de la Veneția, fără îndoială îl vom cere”, a spus parlamentarul – conform aceleiași surse mai sus amintite.


Update 15 noiembrie 2017: Punctul de vedere al Ministerului Public privind MCV

Conform unui comunicat din data de 15 noiembrie 2017, Ministerul Public a publicat punctul său de vedere cu privire la Raportul MCV.

Astfel, se arată în acest comunicat faptul că unul din cele patru obiective de referință stabilite prin MCV, în funcție de care se analizează progresele reformei sistemului judiciar, se referă la Combaterea corupției la nivel înalt (obiectivul nr 3).

La acest obiectiv, Raportul subliniază importanța menținerii independenței Direcției Naționale Anticorupție, astfel încât să poată uza de toate instrumentele de care dispune pentru a-și continua activitatea și insistă asupra îndeplinirii unei recomandări formulate anterior, și anume adoptarea unor criterii obiective la ridicarea imunităților parlamentarilor, spre a risipi orice suspiciuni că imunitatea e folosită ca scut împotriva acțiunii procurorilor.

Ministerul Public menționează că Raportul avertizează că orice presiuni negative asupra luptei împotriva corupției poate determina reevaluarea acestor concluzii.

Concret, acest Raport subliniază că o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul acestui obiectiv se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate, în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică, a fost menționat drept un semn de sustenabilitate. Din acest motiv, Comisia nu a făcut decât o singură recomandare în cadrul obiectivului de referință nr. 3.

Recomandarea se referă la responsabilizarea Parlamentului, în deciziile sale referitoare la cererile din partea organelor de urmărire penală, de a autoriza măsuri preventive, cum ar fi percheziții sau arestări, și la cereri de autorizare a anchetării parlamentarilor, atunci când aceștia ocupă sau au ocupat funcția de ministru (denumită în continuare „ridicarea imunității”). Concret raportul recomandă Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.

Ministerul Public amintește faptul că, în cursul anului 2017, DNA a înaintat către Parlament trei cereri de încuviințare a urmăririi penale pentru miniștri și foști miniștri care sunt și parlamentari, pentru presupuse fapte de corupție, toate cererile fiind respinse.
Raportul insistă însă că, în cazul apariției unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupției, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie.

În raportul anterior, publicat în luna ianuarie 2017, Comisia a arătat clar că slăbirea sau diminuarea domeniului de aplicare a corupției ca infracțiune sau provocările majore la adresa independenței și eficienței activității de urmărire penală ori trimitere în judecată a infracțiunilor de corupție, ar constitui un regres.

În prezentarea generală, Raportul comisiei Europene constată că:

1. Progresul pozitiv și rezultatele bune ale instituțiilor judiciare în lupta împotriva corupției au fost puse sub semnul întrebării de anumite evenimente, cum ar fi:
– Ordonanța de urgență de dezincriminare a anumitor infracțiuni de corupție, între care abuzul în serviciu (ianuarie 2017) care, deși abrogată, a lăsat loc unor îndoieli în spațiul public
– Propunerile de modificare a legilor Justiției, inițiate la sfârșitul lunii august, care au generat controverse și o puternică reacție negativă din partea sistemului judiciar și din partea unor segmente din societatea civilă, reacție care s-a focalizat asupra problemei independenței justiției. Raportul insistă că va fi crucială capacitatea guvernului și a parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent și constructiv prin care să fie modificate legile justiției și că, în acest proces, trebuie valorificată opinia sistemului judiciar și opinia Comisiei de la Veneția, pentru a garanta independența justiției. De altfel, transparența și predictibilitatea procesului legislativ pentru legile privind reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției rămân o preocupare a Comisiei Europene.

2. Criticile împotriva sistemului judiciar și fată de deciziile instanțelor rămân o problemă importantă în dezbaterea publică. Acceptarea și respectarea hotărârilor judecătorești definitive și faptul de a le permite magistraților să își facă datoria în mod neîngrădit sunt esențiale, inclusiv pentru a satisface condiția prevăzută în raportul anterior, din ianuarie 2017. Ca exemplu, Raportul se referă la declarații publice din partea autorităților conform cărora întregul sistem judiciar este disfuncțional sau status quo-ul trebuie să fie „readus la normalitate”.

Insistând asupra acestei teme, Raportul remarcă faptul că „De la ultimul raport MCV, criticile din mass-media la adresa sistemului judiciar și a magistraților au fost deosebit de vehemente, prin urmare se reia o recomandare anterioară, în sensul de a se obține o recunoaștere instituțională a problemei, precum și a unei decizii de a lua măsuri în vederea soluționării sale. De exemplu, Comisia așteaptă ca, ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declarațiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acțiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat Codul de conduită, adoptat de Parlament la 11 octombrie 2017.

Sursa informației


Update 15 noiembrie 2017: Precizările conducerii CSM

Potrivit unui comunicat din data de 15 noiembrie 2017, CSM a făcut următoarele precizări privind Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției.

Având în vedere că în data de 15 noiembrie 2017 a fost publicat Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass-Media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este abilitat să informeze opinia publică cu privire la următoarele:

Conform celor menționate de CSM, Raportul poate fi apreciat a fi unul pozitiv cu observații cu referire la Consiliul Superior al Magistraturii, întrucât reflectă progresele realizate de Consiliu pe parcursul acestui an în vederea îndeplinirii recomandărilor formulate prin Raportul anterior publicat la data de 25 ianuarie 2017.

În cuprinsul raportului se precizează că, în noua sa componență, Consiliul Superior al Magistraturii „a demonstrat că este pregătit să ia decizii dificile prin avizele negative emise cu privire la Ordonanța Guvernului din februarie și respectiv cu privire la modificările aduse legilor justiției în septembrie și noiembrie”, apreciindu-se că noul Consiliul „și-a îndeplinit sarcinile și a demonstrat soliditatea și reziliența instituției”.

Astfel, cu referire la recomandările ce implicau Consiliul Superior al Magistraturii, în ce privește recomandarea 6 – Punerea în aplicare a planului de acțiune, inclusiv prin raportări publice periodice de către conducerea strategică a sistemului judiciar (ministrul justiției, CSM, ÎCCJ și procurorul-general), Comisia a subliniat că așteaptă încă cu interes să primească soluții concrete și un calendar detaliat pentru soluționarea problemelor identificate, remarcând însă întrunirea în iunie și septembrie 2017 a Consiliului de management strategic, instituindu-se o monitorizare globală a punerii în aplicare a planului de acțiune privind Strategia de de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 cu rapoarte trimestriale.

De asemenea, cât privește recomandarea nr. 7 – Elaborarea de către CSM a unui program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării, raportul menționează îndeplinirea la nivel satisfăcător a acesteia, sub rezerva aplicării practice în viitor.

În acest sens, raportul subliniază măsurile întreprinse de Consiliul Superior al Magistraturii de la începutul anului 2017:

– prezentarea priorităților pentru mandatul său (2017 – 2022);
– promovarea transparenței și a deschiderii prin crearea unui nou site, participarea directă a reprezentanților instanțelor, ai asociațiilor profesionale sau ai ONG-urilor la reuniunile Consiliului;
– organizarea de consultări cu instanțele și parchetele care s-au dovedit un canal important de comunicare;
– demararea unui program și a unei strategii colective ce vor viza activități de informare, măsuri de îmbunătățire a imaginii publice a sistemului judiciar, relațiile cu mass-media și cooperarea cu Guvernul și Parlamentul;

Se cuvine a fi menționate recomandările adresate Consiliului în sensul că acesta ar trebui să continue să își consolideze activitatea de apărare a reputației magistraturii în mod coerent și eficient, să contribuie la un dialog constructiv și transparent cu Guvernul și Parlamentul, precum și să promoveze consolidarea în continuare a cooperării dintre instituțiile judiciare cu privire la principalele chestiuni nesoluționate, inclusiv cele privind funcționarea Inspecției Judiciare.

În concluziile raportului se arată că, pe parcursul perioadei de 9 luni de la momentul publicării în ianuarie 2017, au fost realizate progrese cu privire la o serie de recomandări-cheie, în special recomandarea 8, care a fost îndeplinită în mod satisfăcător și, sub rezerva aplicării practice, recomandările 2, 7 și 12.

Prin urmare, Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a mai remarcat o serie de aspecte relevante menționate în cuprinsul raportului cu privire la:

– faptul că reforma ce trebuia să aibă loc în cursul anului 2017 nu a mai avut loc, fiind încetinit astfel ritmul implementării unora dintre recomandări, existând chiar riscul redeschiderii altora care au fost considerate ca închise prin raportul din ianuarie 2017, atacurile și punerea la îndoială a independenței justiției constituind un motiv de îngrijorare;
– faptul că situația politică și propunerile legislative care riscă să aibă un impact negativ asupra reformei au încetinit realizarea de progrese;
– caracterul esențial al asigurării unui proces legislativ deschis, transparent și constructiv cu privire la legile justiției din partea Guvernului și a Parlamentului, în cadrul căruia independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care să va ține seama de avizul Comisiei de la Veneția, cu mențiunea că acestea reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformei și un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin MCV;
– menținerea criticilor generice la adresa sistemului judiciar și a hotărârilor judecătorești care a rămas o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice, în contradicție cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii, în ceea ce privește continuarea reformei susținute de Consiliul Superior al Magistraturii, precum și cu necesitatea de a respecta independența sistemului judiciar;
– necesitatea acceptării și respectării hotărârilor judecătorești definitive și asigurarea permisiunii magistraților de a-și face datoria în mod neîngrădit;
– necesitatea identificării unui mecanism de numire în funcțiile de procuror de la nivel înalt care să conducă la un echilibru adecvat „de așa natură încât acesta să câștige încrederea publicului și respectul magistraților și a practicienilor dreptului”;

În egală măsură, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii constată că, la modul generic, concluziile raportului nu pot fi calificate ca fiind pozitive, în condițiile în care Comisia a statuat că nu poate încă să conchidă, în această etapă, că vreunul dintre obiectivele de referință este îndeplinit în mod satisfăcător, deși progresul realizat cu privire la o parte dintre obiective se îndreaptă în această direcție, invitând România să pună în aplicare acțiunile necesare și să îndeplinească toate recomandările urmând ca, către sfârșitul anului 2018, să fie publicat un nou raport privind progresele înregistrate.

La nivelul Direcției de Afaceri Europene și Relații Internaționale și Programe din cadrul CSM urmează a fi realizată o analiză detaliată a raportului, precum și un proiect de plan de măsuri, care vor fi supuse atenției Comisiei 3 urmând ca ulterior Raportul să fie analizat și discutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, urmând a fi adoptate și publicate măsurile necesare, pe domeniul de competență, pentru continuarea și consolidarea acțiunilor și obiectivelor monitorizate de Comisia Europeană.

Sursa informației


Update 15 noiembrie 2017: Președintele României. Precizări privind Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției

Potrivit unui comunicat al Președintelui României, din data de 15 noiembrie 2017, acesta a făcut o serie de precizări referitoare la Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției.

Conform acestor precizări, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției (MCV) reprezintă un serios semnal de alarmă de care coaliția de guvernare trebuie să țină cont. Dacă acțiunile Guvernului și Parlamentului României cu privire la procesul de modificare a legilor justiției vor continua în aceeași direcție ca și până acum, România va face pași înapoi în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției.

Astfel, Președintele Klaus Iohannis împărtășește opinia Comisiei Europene conform căreia procesul de modificare a acestei legislații trebuie să fie unul cât mai transparent și cu luarea în considerare a poziției tuturor actorilor din sistemul judiciar.

De la raportul din luna ianuarie 2017, care a consemnat progresele semnificative înregistrate pe parcursul anului 2016, în cel publicat astăzi, Comisia Europeană arată că doar una dintre cele 12 recomandări este implementată satisfăcător și doar la alte 3 recomandări s-au înregistrat progrese reale.

Comisia Europeană atenționează că impulsul pentru reforma sistemului judiciar a fost în general pierdut pe parcursul anului 2017 și a încetinit procesul de îndeplinire a recomandărilor, existând riscul repunerii în discuție a unor subiecte pe care raportul din luna ianuarie 2017 le-a considerat ca fiind implementate.

În cei zece ani care au trecut de la aderarea României la Uniunea Europeană, țara noastră a făcut progrese importante în domeniul justiției, progrese la care ultimele rapoarte MCV au făcut constant referire. În același timp, finalizarea monitorizării României prin acest mecanism depinde în mod direct de caracterul sustenabil și ireversibil al acestor reforme.

Drept urmare, Președintele Klaus Iohannis atrage atenția că întregul efort făcut de România pentru întărirea reformelor în domeniul justiției și combaterea corupției poate fi periclitat de acțiunile unor oameni politici care refuză să accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetățenilor și nu a unor interese partizane sau de grup.

Afectarea independenței sistemului judiciar și, în general, orice presiune sau încercare de a controla politic justiția, nu fac altceva decât să întoarcă România spre trecut.

Președintele Klaus Iohannis reiterează faptul că va uza de toate atribuțiile sale constituționale pentru a asigura independența justiției și un stat de drept funcțional. Aceasta este viziunea unei Românii europene puternice, susținută prin vot de milioane de cetățeni.


Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției

În data de 15 noiembrie 2017, Comisia Europeană a publicat Raportul privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției.

Astfel, cu privire la situația generală a justiției din România, acest raport face o serie de precizări. Redăm mai jos principalele aspecte, astfel cum sunt menționate în Raport.

Potrivit raportului din ianuarie 2017, perspectiva la zece ani de la instituirea mecanismului a arătat că România a făcut progrese majore către îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin MCV. Un număr de instituții-cheie au fost create și au fost adoptate acte normative foarte importante. Reforma Codului penal și a Codului civil era aproape de finalizare. Raportul a confirmat faptul că sistemul judiciar din România a trecut printr-un proces de reformare profundă și că și-a demonstrat în mod repetat profesionalismul, independența și responsabilizarea. A fost observată, de asemenea, existența unei serii de garanții interne împotriva unor eventuale deteriorări intempestive ale progreselor înregistrate. Cele douăsprezece recomandări principale din raportul din ianuarie 2017 au fost elaborate pentru a soluționa deficiențele rămase care fuseseră identificate. Majoritatea acestora se concentrează asupra responsabilității și a responsabilizării solicitate din partea autorităților române și a garanțiilor interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor.

Astfel, Guvernul român și-a exprimat aprecierea față de această abordare și și-a afirmat în mod repetat angajamentul de a pune în aplicare recomandările din cadrul MCV. În cadrul Parlamentului, atât majoritatea parlamentară, cât și opoziția și-au arătat, de asemenea, disponibilitatea de a avea un dialog constructiv și au răspuns pozitiv la anumite recomandări.

Cu toate acestea, în ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern și sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea.

În plus, progresele și rezultatele bune pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga țară. Deși ordonanța de urgență a fost abrogată de Guvern și, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spațiul public.

Vezi și Avocatul Poporului motivează decizia de a ataca la CCR O.U.G. nr. 13/2017

O altă controversă a apărut, de asemenea, odată cu discuțiile privind propunerile de revizuire a legilor justiției începând cu sfârșitul lunii august. Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independența sistemului judiciar. Președintele României și societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă și o petiție prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraților din România. Cele trei legi ale justiției, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor și al procurorilor, precum și organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor și chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenței sistemului judiciar și a sistemului de justiție în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie. Unele dintre modificările propuse vizau aspecte precum rolul Inspecției Judiciare și răspunderea personală a magistraților, precum și numirea procurorilor de rang înalt: aspecte care afectează independența sistemului judiciar și ale căror modificări au ridicat întrebări cu privire la necesitatea de a reexamina raportul de evaluare din ianuarie 2017 cu privire la progresele înregistrate în legătură cu independența sistemului judiciar. Reacția negativă puternică din partea sistemului judiciar și din partea unor părți ale societății civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independența sistemului judiciar.

Capacitatea Guvernului și a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent și constructiv cu privire la legile justiției va fi esențială. În general, un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător, și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția, reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformei și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin MCV.

Criticile la adresa sistemului judiciar și a hotărârilor judecătorești rămân o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice. Acest lucru este în contradicție cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii în ceea ce privește continuarea reformei, susținute de Consiliu, precum și cu necesitatea de a respecta independența sistemului judiciar. Acceptarea și respectarea hotărârilor judecătorești definitive și faptul de a le permite magistraților să își facă datoria în mod neîngrădit sunt esențiale, inclusiv pentru a satisface condiția prevăzută în raportul din ianuarie.

Sursa informației

[UPDATE: CSM. Poziția publică privind Raportul CE referitor la progresele înregistrate de România în cadrul MCV] Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției was last modified: noiembrie 16th, 2018 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: