A fost aprobat Raportul de activitate al CSM pe 2015. Discursul domnului Marius Badea Tudose

7 ian. 2016
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 2149

Despre

  • Raportul va fi prezentat până la data de 15 februarie 2016
  • Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţile identificate şi măsurile luate sau propuse pentru remedierea acestora

Deși extrem de anevoios, având în vedere respingerea în 2015 de către ambele camere ale parlamentului a Proiectului de Lege privind raționalizarea instanțelor și parchetelor, prin desființarea unor instanțe și parchete, Consiliul a reluat procesul de elaborare a unui nou material care să fie propus legislativului în scopul desființării/rearondării unor instanțe/parchete, fiind constituit un grup de lucru interinstituțional în acest sens.

Fără a neglija importanța resurselor logistice și de infrastructură în asigurarea unei stabilități funcționale generatoare de performanță, dar a cărei analiză excede competențelor Consiliului, se poate afirma că, în continuare, principala vulnerabilitate a sistemului judiciar rămâne localizată la nivelul resurselor umane, fie că este vorba de magistrați sau personal auxiliar de specialitate, în strânsă corelație cu dezechilibrele încă existente în ceea ce privește  volumul  de activitate pe instanță/parchet, respectiv judecător/procuror.

În realizarea unui important deziderat derivat din principiul accesului liber, general și gratuit la hotărârile judecătorești și a obligațiilor asumate de statul român în contextul MCV în domeniul reformei justiției, Consiliul, în calitatea sa de membru al Fundației «Institutul Român pentru Informații Juridice» – rezultat în urma reorganizării Fundației Jurindex – s-a implicat major în 2015 în definitivarea și punerea în funcțiune a platformei electronice ROLII – dedicată publicării pe internet a hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțe, cu acces liber, general, gratuit, fără taxe și anonim. Procesul, demarat în iunie 2011, a presupus pe lângă extinderea programului la toate instanțele judecătorești și diversificarea surselor documentare publicate, stabilirea unui algoritm și a unor proceduri de anonimizare, dezvoltarea unui mecanism de transmitere a datelor necesare în vederea publicării hotărârilor și auditarea de către Biroul de informatică din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Chiar dacă și pe parcursul anului 2015 s-au făcut simțite manifestări ale unor exponenți ai vieții politice, ai unor grupuri de interese sau ai unor zone mediatice, cu potențial de afectare a independenței justiției, sistemului judiciar și/sau a magistraților, se poate aprecia că aceste tentative externe de vulnerabilizare au fost promt, corect și proporțional contracarate, prin intervenția echilibrată a Consiliului. Pe de altă parte, se observă că atitudinea și aptitudinea constantă a Consiliului de a reacționa la aceste derapaje au un efect disuasiv, inducând nu neapărat un caracter mai moderat, cât un limbaj mai controlat al mesajului public. În același registru, subiecții cauzelor penale intens mediatizate au manifestat rezervă în a-și expune public apărările sau a exprima opinii agresive cu privire la justiție sau magistrați, conștientizând ineficiența și inutilitatea  unor astfel de demersuri din perspectiva propriilor poziții procesuale.

Este de remarcat de asemenea că preocuparea conducerii Consiliului de a da consistență agendei interne de lucru, în detrimentul activităților de imagine sau a  intervențiilor mediatice, au determinat referiri preponderent neutre, cu caracter informativ ale mass-mediei la activitățile instituției, ale conducerii și membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

În cursul anului 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a luat măsurile necesare asigurării unui management stabil la nivelul său, în acest context, ca urmare a măsurilor dispuse în cursul anului 2015, fiind ocupate 22 de funcții de conducere din totalul de 26 prevăzute la nivelul aparatului propriu al Consiliului.

Esti avocat, magistrat, notar, executor judecatoresc, practician in insolventa sau consilier juridic? Atunci ai nevoie de pachetul Alpha Bank dedicat profesionistilor

Asigurarea resurselor materiale este esențială pentru buna funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenței justiției. În acest context, au fost luate măsurile necesare pentru îmbunătățirea parcului auto al instituției, achiziționarea de echipamente IT performante, precum și configurarea unui buget aferent anului 2016 care să permită buna funcționare a acestuia și a instituțiilor aflate în coordonarea sa.

Din perspectiva relațiilor Consiliului cu celelalte instituții ale sistemului judiciar, trebuie menționate excelenta colaborare cu acestea, importanta contribuție a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și a conducerilor curților de apel și a parchetelor de pe lângă curțile de apel, în susținerea proiectelor comune pentru asigurarea unei justiții eficiente și efective.  De aceeași manieră pozitivă, trebuie evidențiată buna colaborare a Consiliului cu instituțiile de formare aflate în coordonarea sa (Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri) și cu Inspecția Judiciară, ca organism independent funcțional, cu un rol deosebit în asigurarea  unor înalte standarde de calitate a justiției.

În ceea ce privește relațiile Consiliului cu celelalte profesii juridice, anul 2015 a fost un an de referință în consolidarea acestora, fiind solicitate și comunicate diverse puncte de vedere privitoare la teme de interes, specifice activităților din justiție. De asemenea, reprezentanții Consiliului au avut numeroase întâlniri și dezbateri cu reprezentanți ai Uniunii Naționale a Barourilor, Uniunii Naționale a Notarilor Publici și ai Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență, iar Consiliul de Mediere a reprezentat un partener de dialog activ în dezbaterea  problematicilor generate de aplicarea procedurii de mediere în contextul noilor coduri.

În exercitarea atribuțiilor conferite de lege, Consiliului Superior al Magistraturii i-au fost înaintate spre avizare 42 de proiecte de acte normative, din care 28 au primit aviz favorabil, cu sau fără observații, în timp ce 14 proiecte de acte normative au primit aviz negativ. Totodată, Plenul Consiliului a adoptat 42 de hotărâri prin care au fost modificate sau completate mai multe regulamente ce intră în competența de reglementare a Consiliului.

Raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu Parlamentul României s-au concretizat, în principal, în participarea unor reprezentanți ai Consiliului la ședințele comisiilor de specialitate ale celor două camere ale Parlamentului, în care s-au discutat acte normative care vizau sistemul judiciar. De asemenea, raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu puterea legislativă s-au manifestat și prin exprimarea unor puncte de vedere asupra unor propuneri legislative sau proiecte de acte normative, la solicitarea Camerelor Parlamentului.

În ceea ce privește raporturile Consiliului Superior al Magistraturii cu puterea executivă, se evidențiază colaborarea cu Ministerul Justiției din perspectiva procesului legislativ, colaborare în cadrul căreia Consiliul și-a exercitat atribuțiile referitoare la avizarea actelor normative care privesc activitatea autorității judecătorești.

O altă componentă importantă a acestor raporturi o constituie sesizările transmise de către Consiliul Superior al Magistraturii, în cursul anului 2015, Ministerului Justiției pentru inițierea sau modificarea unor acte normative în domeniul justiției, precum și exprimarea unor puncte de vedere, la solicitarea Ministerului Justiției, cu privire la diverse proiecte de acte normative.

De asemenea, trebuie menționată participarea reprezentanților Consiliului, alături de cei ai Ministerului Justiției, la lucrările diverselor grupuri de lucru interinstituționale, constituite la nivelul Ministerului Justiției sau, după caz, a Consiliului Superior al Magistraturii, pe teme privind sistemul judiciar, inclusiv suplimentarea și redistribuirea de posturi pe orizontală și verticală.

Relevant din perspectiva raportului cu celelalte puteri ale statului este și demersul inițiat în martie 2015, prin care, în temeiul dispozițiilor legale, în calitate de președinte al Consiliului,  am sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea legislativă și autoritatea judecătorească.

În urma analizării sesizării, prin Decizia nr. 261 din 8 aprilie 2015, Curtea Constituțională a constatat existența conflictului juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Senatul României, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta și publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat de Plenul Senatului pentru soluționarea cererii de încuviințare a reținerii și arestării unui senator, formulată de ministrul justiției.

În ceea ce privește relația Consiliului cu Președintele României, aceasta s-a circumscris prevederilor art. 134 din Constituția României și ale Legilor nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată și nr. 303/2004, republicată cu modificările și completările ulterioare. Astfel, au fost înaintate Președintelui României hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de numire în funcțiile de judecător și procuror, de eliberare din funcțiile de judecător și procuror, de reîncadrare în funcția de judecător.

Cu referire la funcțiile de conducere, menționez numirile făcute de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în funcțiile de președinte al Secției Penale și de președinte al Secției de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar la nivelul Ministerului Public pe cele de numire, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în funcția de procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și de procuror șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Original Black Friday pe UJmag.ro!

De asemenea, anul 2015 a marcat pozitiv relația dintre Consiliul Superior al Magistraturii și  Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin prisma activităților de verificare prevăzute de art.7 alin (2) din Legea nr. 303/2004.

#          #          #

Se poate aprecia că anul 2015 a fost un an extrem de dens, activitatea Consiliului, poate mai puțin vizibilă public și mediatic, fiind orientată spre a consolida cadrul necesar  – în parametri de stabilitate, legalitate și predictibilitate – pentru desfășurarea unei activități eficiente și cuantificabile,  atât la nivel de sistem judiciar, cât și la nivel de instituție propriu-zisă.

Dacă unele proiecte importante au fost finalizate în acest an, altele, extem de importante, predate de Consiliu instituțiilor responsabile în gestionarea lor viitoare, rămân în continuare deschise, precum: proiectul de modificare și completare a Legilor Justiției, proiectul de modificare și completare a codurilor penal și de procedură penală. Altele, aflate în curs de elaborare la nivel de Consiliu – ca de exemplu, redesenarea hărții administrative judiciare – sunt provocări la care se va răspunde în funcție de gradul de consecvență al Consiliului și de decizia legislativului. Cu certitudine, acestea rămân, deocamdată, surse de vulnerabilitate în activitatea sistemului judiciar și, implicit, un  potențial de afectare a calității actului de justiție din România.

În final, doresc să mulțumesc domnului procuror Bogdan Gabor, cu care am făcut echipă la conducerea CSM în 2015, colegilor mei, membrii CSM, pentru sprijinul acordat în susținerea activităților în comisiile și grupurile de lucru, secții și plen, secretarului general și secretarului general adjunct al CSM, managementului direcțiilor și compartimentelor de specialitate, precum și întregului personal din aparatul tehnic al Consiliului pentru modul în care au răspuns exigențelor activităților specifice instituției.

Noii conduceri ce urmează a fi alesă prin votul dumneavoastră, îi doresc mult succes, tenacitate și determinare în atingerea obiectivelor propuse.

Vă mulțumesc!”.

Sursa informației este comunicatul de presă publicat de CSM (www.csm1909.ro).

A fost aprobat Raportul de activitate al CSM pe 2015. Discursul domnului Marius Badea Tudose was last modified: ianuarie 7th, 2016 by Universul Juridic

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter