A fost aprobat Raportul de activitate al CSM pe 2015. Discursul domnului Marius Badea Tudose

Plenul CSM a aprobat Raportul de activitate al Consiliului pe anul 2015, în ședința din 6 ianuarie 2016.

Raportul privind activitatea proprie se elaborează anual, conform dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 privind CSM. Acesta va fi prezentat Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a. c. și se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum și pe pagina de internet a CSM.

Cu această ocazie CSM a făcut public discursul precedentului președinte al Consiliului, domnul judecător Marius Badea Tudose:

„La final de mandat îmi revine onoranta misiune de a vă prezenta, pe lângă raportul detaliat al activității Consiliului pe parcursul anului 2015 – pus la dispoziția dumneavoastră prin grija secretariatului ședinței, principalele concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilitățile identificate și măsurile luate sau propuse pentru remedierea acestora.

Evident, noua conducere a Consiliului ce va fi aleasă astăzi, prin votul dumneavoastră, are deja pregătite propriile stategii și planuri de acțiune. Având în vedere implicarea constantă și comună a tuturor membrilor Plenului în activitățile curente sau cu caracter excepțional derulate în anii anteriori, am convingerea că, viziunea privind problematicile și prioritizarea acestora nu poate fi decât una obiectivă, pragmatică și constructivă, bazată pe continuitate  și perseverență în a atinge obiectivele asumate de Plenul Consiliului la începutul mandatului său, în 2011.

Experiența de  5 ani ca membru al acestui Plen îmi permite să afirm că fiecare dintre noi am dezvoltat mecanismele principiale și colegiale necesare unei funcționări ca organism colectiv de decizie, că avem capacitatea  de a gândi și acționa în sensul rolului constituțional al acestei instituții și de a aborda complex și în perspectivă problemele de sistem, ca probleme ale societății, mai mult decât ca probleme ale noastre ca profesioniști ai sistemului.

În acest context, analiza privitoare la activitatea Consiliului în anul 2015 a fost orientată spre evidențierea unor concluzii, parte din ele incomode, dar care să dea o imagine obiectivă a ceea ce s-a făcut și a ceea ce rămâne de făcut, ca necesitate și nu ca oportunitate, astfel încât sistemul judiciar să funcționeze la parametrii de performanță, iar justiția să reprezinte perimetrul de echilibru al unei societății profund amprentată de transformările sociale, politice și economice pe care le parcurge.

Astfel, principala caracteristică a activității Consiliului Superior al Magistraturii, pe parcursul anului 2015, a fost perseverenta orientare spre proiecte concrete și aplicate, susținute riguros prin  acțiuni și activități de tip rezultat.

Fie că au vizat aspecte și problematici derivate din rolul Consiliului de administrator al sistemului judiciar sau necesități legate de buna funcționare a instituției în sine, o serie de situații preexistente sau apărute ca urmare a deciziilor Curții Constituționale, ca efecte – mai mult sau mai puțin previzionate –  ale aplicării Noilor Coduri ori, pur și simplu, rezultate din situațiile cu caracter particular întâlnite în activitatea curentă a sistemului judiciar și a instituției Consiliului,  au fost abordate analitic și sistemic, din perspectiva cauzelor, efectelor și eficienței practic- aplicative a reglementărilor existente.

Această manieră de lucru a permis nu numai identificarea riscurilor și vulnerabilităților asociate perpetuării sau ignorării  acestor disfuncții, cât, mai ales, proiectarea unor măsuri care să contribuie la asigurarea legalității, eficienței, transparenței și predictibilității activității sistemului judiciar și instituției Consiliului, atât din perspectiva resurselor, cât și din perspectiva mecanismelor de decizie, evaluare și control.

#          #          #

O necesitate ferm conturată în perioada anterioară a devenit obiectivul prioritar al Consiliului în anul 2015 și anume, consolidarea instituțională a autorității judecătorești prin întărirea cadrului legislativ aferent sistemului judiciar cu respectarea actualității principiilor și predictibilității normelor.

Sub acest aspect, au fost reluate și intensificate demersurile necesare inițierii, de către ministrul justiției, a procedurilor de modificare legislativă în legătură cu propunerile formulate de Consiliu în perioada 2011-2014, a celor determinate de deciziile Curții Constituționale, precum și a celor rezultate prin reevaluarea, în termeni de actualitate, a legilor justiției (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii). Rezultate în urma unui complex proces de consultare a tuturor magistraților, propunerile de modificări legislative înaintate ministrului justiției, până  la începutul lunii noiembrie,  pot asigura atât nevoia de predictibilitate, transparență și acuratețe, cât și punerea în acord cu realitățile din sistem în ceea ce privește cariera magistraților, cât și cu recomandările conținute în rapoartele MCV referitoare la procedurile de numire a șefilor «marilor parchete».

O altă prioritate a anului 2015 a fost elaborarea unui punct  de vedere comun al sistemului judiciar, inclusiv prin promovarea de amendamente propuse de Consiliu, în legătură cu numeroasele și diversele propuneri de modificare și completare a Codului penal și Codului de procedură penală, în vederea adaptării prevederilor conținute, în acord cu deciziile Curții Constituționale, la realitățile și necesitățile rezultate din aplicarea lor practică. În acest sens, Consiliul a desfășurat, în 2015, o susținută colaborare interinstituțională, având rolul de catalizator al dialogului între profesioniștii sistemului și Ministerul Justiției, în cadrul comisiilor și grupurilor  de lucru pentru implementarea codurilor, precum și în cadrul mai larg oferit de Grupul de lucru interinstituțional pentru accelerarea implementării obiectivelor de referință prevăzute în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. În mod necesar, activitățile derulate de Consiliu în acest domeniu au presupus o strânsă colaborare cu comisiile juridice ale celor două camere ale Parlamentului României.

Urmărind sprijinirea procesului de unificare a practicii judiciare și prin alte mecanisme decât cele proprii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția pentru judecători a Consiliului a promovat o modalitate suport, accesibilă și interactivă, sub forma  întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute problemele de drept care generează practică neunitară, procedura fiind aprobată de Secția pentru judecători a Consiliului în anul 2015. 

Organizarea în acest an a unor întâlniri trimestriale pe materii, cu președinții de secții de la curțile de apel s-a dovedit a fi deosebit de utilă, nevoia schimbului de informații cu privire la practica judiciară a altor instanțe putând  fi satisfăcută și prin alte mijloace decât culegerile editate de jurisprudență. Mecanismele proactive de unificare a practicii judiciare, care sunt atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție, deși mult mai eficiente ca efecte juridice datorită faptului că devin obligatorii, sunt mecanisme accesibile numai instanțelor superioare, care judecă în ultimă instanță o cauză, or problemele controversate apar, de cele mai multe ori, încă de la judecarea în primă instanță a cauzei. Publicarea minutei întocmite urmare întâlnirii trimestriale atât în zona accesibilă magistraților din EMAP (portalul utilizat de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru organizarea activității Consiliului, instanțelor și parchetelor), cât și pe intranetul curții de apel, comunicarea acesteia tuturor curților de apel, precum și clasificarea minutelor pe materii și subcategorii, în scopul unei ușoare identificări, sunt măsuri menite să contribuie, în secundar, la unificarea practicii judiciare.

O zonă de vulnerabilitate identificată de-a lungul timpului, în ceea ce privește evaluarea calității resursei umane din sistemul judiciar, a fost dată de ineficiența sistemului existent de evaluare individuală a magistraților. Necesitatea creșterii efectivității procesului de evaluare a magistraților și a eficientizării acestuia a impus modificarea și completarea de o manieră substanțială a Regulamentului privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, precum și aprobarea unui nou Ghid de evaluare a activității profesionale a magistraților și a unor noi fișe de evaluare a activității profesionale a acestora. Una dintre modificările operate o constituie corelarea indicatorilor de eficiență a activității judecătorilor cu indicatorii pe baza cărora se apreciază  eficiența și eficacitatea activității instanțelor, iar în ceea ce privește evaluarea eficienței activității desfășurate de procurori, indicatorii relevanți se vor raporta la volumul de activitate al parchetului în sectorul în care își desfășoară activitatea procurorul evaluat.

În paralel, au fost depuse eforturi susținute în vederea asigurării și creșterii eficienței instituționale a instanțelor și Consiliului, urmărindu-se atât responsabilizarea resurselor umane, cât și reorganizarea structurală internă pe anumite componente funcționale. Astfel, pe parcursul anului 2015 au fost operate frecvente intervenții normative la nivelul Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești și a Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului în scopul punerii în concordanță cu textele legislației primare și secundare care au suferit de-a lungul timpului unele modificări sau completări, precum și în scopul ordonării și creșterii acurateței textelor propriu-zise, fiind aprobat, în final, un nou Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

 În ceea ce privește instituția Consiliului, se poate afirma că, la 10 de ani de la înființare, 2015 a fost un an al definitivării componentei de reglementare secundară în ceea ce privește organizarea, funcționarea și gestionarea carierei în conformitate cu statutul asociat resurselor umane proprii instituției: personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, funcționari publici și personal contractual, în paralel, asigurându-se și reorganizarea funcțională, un management stabil și ocuparea judicioasă a schemei cu personalul adecvat.

 De asemenea, anul 2015 a reprezentat un an de vârf în ceea ce privește implicarea Consiliului în activități din domeniul programelor cu finanțare europeană și internațională, fiind finalizate trei proiecte în cadrul Programului de Cooperare Elvețiano-Român pentru reducerea disparităților economice sociale în cadrul Uniunii Europene. În aceeași perioadă de referință s-au derulat două proiecte și s-a obținut finanțarea, fiind inițiate alte cinci proiecte în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian.

 În îndeplinirea atribuțiilor sale de coordonare a Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri, Consiliul a urmărit, prin măsurile aprobate de Plen, dezvoltarea capacității și consolidarea corpului personalului de instruire a celor două instituții de formare.

Alte modificări operate la nivelul legislației secundare au vizat îmbunătățirea procedurilor de concurs, în cazul unor concursuri organizate pe baza regulamentelor aprobate prin hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, urmărindu-se, în toate cazurile, orientarea textelor în sensul unei acurateți superioare și asigurării unei transparențe adecvate procedurilor vizate. De asemenea, au fost aprobate două regulamente utile pentru asigurarea unei eficiente gestionări a activității și resurselor umane proprii instituției Consiliului, și anume Regulamentul privind răspunderea disciplinară a personalului de specialitate juridică și Codul de conduită etică a funcționarilor publici și a personalului contractual.

Din perspectiva atribuțiilor sale jurisdicționale în materie disciplinară, în anul 2015 Consiliul înregistrează o creștere îngrijorătoare a numărului de acțiuni disciplinare. Astfel, pe rolul Secției pentru judecători în materie disciplinară au fost înregistrate 42 de acțiuni disciplinare, iar pe rolul Secției pentru procurori în materie disciplinară au fost înregistrate 11 acțiuni disciplinare. Aplicarea sancțiunii disciplinare a excluderii din magistratură în 2015 pentru  un număr de  6 judecători, conduce la concluzia creșterii eficienței activității Direcției pentru judecători din cadrul Inspecției Judiciare și a gradului de responsabilitate și fermitate a Secției pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului. Însă, dincolo de procesul sancționator, este necesară adoptarea unor măsuri mai ample de prevenire a unor astfel de abateri.

Dacă adăugăm la cifrele prezentate anterior și deciziile Secțiilor Consiliului de suspendare din funcția de judecător/procuror ca urmare a luării de măsuri preventive/trimitere în judecată a unui număr de 11 judecători, respectiv 12 procurori, precum  și cele 2 hotărâri ale Secțiilor privind încălcarea prevederilor Codului deontologic se conturează o vulnerabilitate internă a sistemului determinată de calitatea unei părți a resursei umane. Gravitatea acesteia este accentuată de poziționarea profesiei de magistrat în categoria profesiilor de elită, a rolului extrem de important al sistemului judiciar în configurația statală și de consecințele generate la nivel de așteptare a societății în justiție și profesioniștii săi.

O altă vulnerabilitate, care, în absența unor măsuri eficiente, tinde să devină, în cel mai scurt timp, un risc în stabilitatea și eficiența judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, este dată de scăderea și în 2015 a  gradului de ocupare a posturilor de judecători și procurori la nivelul acestora, și în special a posturilor de conducere, conjugată cu rata mare a promovărilor la instanțele și parchetele imediat superioare în grad. Promovarea în grad de la nivelul judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii este insuficient compensată prin intrările în sistem asigurate de Institutul Național al Magistraturii și prin admiterea în magistratură în condițiile art. 33 din Legea nr. 303/2004, fiind necesare măsuri imediate pentru ocuparea acestor posturi în condițiile în care prin noile coduri s-au conferit competențe suplimentare acestor instituții judiciare de primă instanță –  având în vedere volumul mare de lucru deja existent la acest nivel. Acest dezechilibru de resurse la nivel de sistem este potențat și de tendința de migrare a procurorilor stagiari spre funcții de judecător, Consiliul înregistrând, în urma promovării examenului de capacitate, în anul 2015, exclusiv opțiuni ale procurorilor  (18) de numire în funcții de judecător.

Formula identificată de Consiliu, în urma unor analize complexe ce au vizat, printre altele,  aspecte calitativ – evolutive asociate etapelor din cariera profesională a judecătorilor și procurorilor și calitatea de ansamblu a activității judiciare la nivelul instanțelor și parchetelor inferioare,  este aceea de a propune o modificare legislativă privitoare la cariera magistraților, în sensul măririi vechimii necesare pentru a fi admis la examenul de promovare în grad profesional. S-a apreciat că o experiență suplimentară – față de durata prevăzută de legea în vigoare – la aceeași instanță, reprezintă la nivel individual un plus consistent de maturizare profesională și personală, iar la nivel de instituții contribuie la stabilitatea acestora, cu efect pozitiv asupra performanței și a calității actului de justiție.

Evidențele statistice reflectă o altă vulnerabilitate dată de numărul aproape dublu de  funcții de execuție și funcții de conducere vacante la nivelul parchetelor față de  numărul funcțiilor vacante la nivelul instanțelor, în condițiile în care la nivel național raportul numeric al posturilor procurori: judecători este de 1:1,6. Îngrijorătoare este și constatarea că aproximativ o treime din totalul de funcții de conducere existente la nivel de parchete au rămas vacante și pe parcursul anului 2015. În același timp, la nivel de instanțe procentul de neocupare a funcțiilor de conducere nu este nici el neglijabil, fiind  de 20%. Aceste date statistice poartă, fără dubiu, asupra eficienței manageriale de ansamblu, dar în mod special, asupra eficienței manageriale a instanțelor și parchetelor la care sunt localizate posturile vacante menționate și, implicit asupra calității activității acestora. Acest dezechilibru, preluat în cifre apropiate la începutul anului,  s-a menținut pe parcursul anului 2015.

În acest context, al constatării unor vulnerabilități multiple și concurente în ceea ce privește resursele umane ale sistemului judiciar, se impune o analiză sistemică a cauzelor și efectelor generate pe termen scurt și generabile pe termen mediu și lung, măsurile propuse și promovate de Consiliu anul acesta, inclusiv cele privind modificarea și completarea Legilor Justiției și a Legii privind personalul auxiliar de specialitate, fiind necesare, dar nu și suficiente. Plenul Consiliului a considerat prioritară modificarea prevederilor privind evaluarea, promovarea și numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, rezolvarea situațiilor în care magistrații sunt în imposibilitate de a-și exercita funcția, precum și eficientizarea managementului instanțelor și parchetelor.

Este evident că procesul de regândire a politicilor de resurse umane, inițiat anul acesta, astfel încât acestea să implice aplicarea de formule eficiente pe termen lung, care să asigure și să mențină stabilitatea sistemului judiciar pe componenta  de resurse umane, este singura opțiune ce presupune însă, și în viitor, asumare responsabilă, vizionară, coerentă, integrată și – esențial – susținere din partea celorlalte autorități responsabile.

Propunerile de modificare a actelor normative anterior menționate, înaintate ministrului justiției, au urmărit și înlăturarea unor alte vulnerabilități privind resursele umane,  identificate izolat de-a lungul timpului, dar cu potențial de afectare a calității activității profesionale individuale, precum cele generate de posibilele afecțiuni ale stării de sănătate asociate persoanei magistratului. Soluțiile propuse de Consiliu urmăresc atât protejarea calității actului de justiție, cât și protejarea persoanei magistratului aflat într-o situație de incapacitate de muncă.

Abordarea tuturor aspectelor ce converg spre vulnerabilizarea sistemului a impus orientarea preocupărilor Consiliului în sensul elaborării unor criterii obiective de analiză a volumului de activitate al instanțelor și parchetelor raportat la schemele de personal, precum și stabilirea unor criterii clare ce trebuie avute în vedere la redimensionarea schemelor instanțelor judecătorești. În baza acestora, Consiliul a procedat, și în 2015, la redistribuirea posturilor de judecător și de procuror și  a hotărât asupra unui calendar estimativ al procedurii de redistribuire a posturilor de judecător pentru anul 2016.

Anul acesta, Consiliul – în colaborare cu Ministerul Justiției – prin grupul de lucru multi-disciplinar dedicat, a definitivat și pus în funcțiune Programul Statis, un important instrument informatic de colectare a datelor și informațiilor ce va permite evaluarea eficienței instanțelor raportat la volumul de activitate, gradul de complexitate al cauzelor și resursele umane existente.

Realitatea a dovedit că redesenarea hărții administrative judiciare, fie prin rearondare administrativ judiciară (acolo unde este posibil acest lucru) de localități din raza de competență teritorială a unor instanțe și parchete în raza de competență teritorială a unor instanțe și parchete mai puțin aglomerate, fie prin desființarea de instanțe și parchete sunt măsuri absolut necesare în vederea eficientizării și creșterii calității actului de justiție. Este de datoria instituțiilor reprezentative din justiție să insiste pe lângă legislativ în acest scop, având în vedere și constanța cu care Comisia Europeană a recomandat restructurarea instanțelor și parchetelor, precum și refacerea echilibrului dintre numărul de angajați și volumul de muncă, ca elemente fundamentale ale reformei sistemului judiciar din România.