Raluca Prună contrazice datele ANP și necesitatea grațierii pentru a rezolva problema supraaglomerării penitenciarelor

Fostul ministru al Justiție, Raluca Prună, consideră că reamenajarea spațiilor Multiproduct, aflate în incinta penitenciarelor, reprezintă soluția pe termen scurt pentru aglomerația din penitenciarele românești și atrage atenția că această soluție a fost identificată încă de vara anului trecut, fiind prezentată într-un raport ce se află la minister și care speră să îi fie remis actualului ministru.

Conform unei declarații publice a Ralucăi Prună din data de 21 ianuarie 2017, aceasta nu este de acord cu faptul că grațierea este un act de clemență necesar pentru rezolvarea situației din penitenciare, arătând că: „Exista acum consens al celor raționali și responsabili că nu aceasta e soluția, fie și pentru faptul că o grațiere golește acum penitenciarele și le umple la loc în mai puțin de 1 an. Nu trebuie să fii doctor în criminologie ca să știi asta. Mai ales dacă grațierea este făcută în plină iarnă.

Mai există indicii rezonabile că grațierea aceasta colectivă, urgentă acum în plină iarnă este numai vehiculul otrăvit pentru rezolvarea situației penale a favoriților zilei. Guvernul PSD condus de Ponta știa de problema supraaglomerării din 2012. Și nu a făcut nimic.

CEDO și iminenta deciziei pilot sunt invocate drept rațiuni pentru o grațiere. Numai că CEDO spune clar că grațierea nu este soluția pentru supraaglomerare în penitenciare.

Care ar fi atunci soluția pe termen scurt pentru asigurarea de spații suplimentare în sistemul penitenciar și reducerea supraaglomerării?

În cadrul reflecției și dezbaterii din cursul verii trecute, ministerul justiției a oferit soluția: reamenajarea spațiilor fostei regii de stat Multiproduct. Regia a fost în subordinea MJ până prin 2008 când a trecut de la minister la fostul AVAS (actualul AAS) fiind adusă în stare de faliment. De câțiva ani buni, nu se avansează în procedura lichidării. În timpul mandatului meu, am constituit un grup de lucru cu participarea instituțiilor responsabile pentru a găsi soluția preluării de către minister a spațiilor Multiproduct. Raportul grupului de lucru este la minister și sper să îi fie remis ministrului.

Spațiile Multiproduct sunt în incinta penitenciarelor și pot fi reamenajate rapid folosind munca deținuților (care muncesc și câștigă zile, care se deduc din durata pedepsei). În plus, reamenajarea este de presupus că este mai puțin costisitoare decât construcția unui penitenciar nou, și, mai rapidă. Win-win: se asigură dreptul la muncă și se reabilitează spații rapid.

Câteva cifre: Fosta conducere a Administrației Naționale a Penitenciarelor a estimat costul unui penitenciar nou de 1000 locuri de detenție la 150 milioane euro, adică 150 000 euro/deținut. Estimarea nu este rezultatul vreunui studiu, ci din pix…

Toate aceste soluții sunt explicate pe larg în documentul Ministerul Justiției care a însoțit dezbaterea de anul trecut. Documentul e (încă) public pe site-ul ministerului.

Așa că nu trebuie să reinventam roata, trebuie numai să preluăm din analiza de anul trecut. Regret că actuala conducere a ANP nu a scos o vorbă despre spațiile Multiproduct. Care se degradează fiind nefolosite. Și care sunt în incinta unor penitenciare.

Asta dacă vrem soluții. Dacă vrem pretexte, putem da grațieri și amnistia, mascat prin dezincriminarea unor infracțiuni, spunând că murim de grija celor aflați în detenție. În fine, mă întreb câți din cavalerii grațierii propuse au călcat vreodată în vreun penitenciar? Nu aștept răspuns, îl cunosc din vizitele numeroase în penitenciare pe care le-am făcut în timpul mandatului”.

De cealaltă parte, referitor la Proiectul Ordonanței de urgență privind grațierea unor pedepse, în urma analizei datelor și statisticilor de care dispune, ANP și-a exprimat susținerea printr-un comunicat de presă din data de 19 ianuarie 2017: „În ceea ce privește un eventual act normativ care privește instituția grațierii, apreciem că acesta poate contribui atât la diminuarea fenomenului de supraaglomerare din sistemul penitenciar, cât și la îmbunătățirea condițiilor de detenție și reducerea cheltuielilor bugetare cu întreținerea deținuților”.

În raport cu declarația fostului ministru al Justiției, în data de 20 ianuarie 2017, Administrația Națională a Penitenciarelor a dat publicității declarația susținută de Directorul General referitoare la situația penitenciarelor, în care prezintă printre altele situația locurilor din penitenciare. Conform acestui comunicat de presă, datele ANP arată următoarele:

Referitor la situația spațiilor preluate în perioada 1998-2016 de la toate instituțiile publice, „în perioada 1998–2016 au fost preluate de la Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, precum și de la alte instituții un număr de 12 foste unități.

Dintre acestea, 4 reprezintă teren fără clădiri, 8 au în componență clădiri cu diferite destinații.

Aceste spații nu pot fi populate cu persoane private de libertate în perioada imediat
următoare, deoarece:
– clădirile existente sunt în proporție de 70-80% degradate, iar configurarea lor nu respectă cerințele minime de siguranță și securitate privind cazarea persoanelor private de libertate;
– este necesară expertizarea tehnică a acestor spații pentru stabilirea gradului de rezistență și stabilitate;
– transformarea acestor spații presupune lucrări ample de construcții și instalații, prin investiții și intervenții;

Pentru transformarea unei unități în spații de cazare prin demararea și finalizarea unei investiții perioada estimată este de 3-4 ani”.

Cu privire la situația celor 10 imobile puse la dispoziție în 2016 de către MApN și evaluările realizate, ANP susține că:
„Totodată, în perioada 2015–2016, Ministerul Apărării Naționale a comunicat Administrației Naționale a Penitenciarelor un număr de 10 posibile unități militare (Reșița, Lugoj, Hanu Conachi – jud. Galați, Tecuci, Râmnicu Sărat, Piatra Neamț, Lunca de Sus – jud. Harghita, Sighișoara, Aiud) care ar putea face obiectul transferului în vederea transformării ca spații de detenție.

Toate aceste unități au în componență clădiri cu diferite destinații.

În urma vizualizării acestora, de către personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor, a rezultat că:
– majoritatea se află în stare de degradare de aproximativ 70-80%;
– nu pot fi imediat populate cu persoane private de libertate;
– se impun lucrări ample de construcții și instalații prin investiții și intervenții;
– la 3 unități se impune defrișarea a circa 80% din suprafața locației”.

Numărul de locuri noi pentru cazarea persoanelor private de libertate este prezentat astfel de către ANP: „În anul 2016 – au fost finalizate 679 locuri noi de cazare prin lucrări de investiții și reparații curente (Craiova – 24, Găești – 208, Gherla – 60, Botoșani – 36, București Rahova – 155, CE Târgu Ocna – 18, CE Buziaș – 46, Oradea – 32, Spital Dej 6, Slobozia – 4, Timișoara – 50, Tulcea – 40).

De asemenea, s-au realizat lucrări de reparații curente la nivelul a 2.657 camere de deținere.

În anul 2017 se va finaliza modernizarea unui număr de 200 locuri (Penitenciarul Bacău)”.

Mai este prezentată, în același comunicat și situația spațiilor modernizate în 2016 privind cazarea persoanelor private de libertate: „Lucrările de reparații curente au reprezentat, în anul 2016 față de anul 2015, o creștere de 203,92% pentru condiții de detenție, astfel:
– Valoare lucrări pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție 2016: 7.769.558 lei
– Valoare lucrări pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție 2015: 3.810.000 lei

Acestea au constat în reabilitări instalații sanitare, electrice, termice, alimentare cu apă, zugrăveli, vopsitorii, înlocuiri obiecte sanitare, tâmplărie (uși și ferestre), atât la nivelul camerelor de detenție, cât și la nivelul grupurilor sanitare”.

În plus, cu privire la situația deținuților decedați în 2016 în penitenciar prin comparație cu rata deceselor în țară, raportat la 1000 de locuitori, ANP susține următaorele:
„– În anul 2016, corespunzător unui efectiv mediu de 27984 de persoane aflate în custodia ANP, s-au înregistrat un număr de 98 decese respectiv 3,5 la mia de deținuți. Acest număr este de aproximativ 3 ori mai mic decât în populația generală, dacă ne raportăm la statistica oficială a Institutului Național de Statistică, corespunzător anului 2015 (11,7 decese la mia de locuitori).
– Trebuie precizat că, la nivelul administrației penitenciare, numărul de persoane private de libertate custodiate în anul 2016 a fost 40712. Acest aspect este important pentru a înțelege că numărul celor care sunt în răspunderea Administrației Naționale a Penitenciarelor într-un an este mult mai mare decât efectivul mediu numeric la care v-am prezentat cifrele de mai sus.
– Decesele au avut ca și cauze principale afecțiunile medicale cronice/cazuri în fază terminală. Astfel, din cele 98 de cazuri, 31 au avut ca și cauză a decesului boli neoplazice, ceea ce reprezintă 31,63% din totalul deceselor în 2016. Comparativ cu anul 2015 unde din totalul de 113 decese, 41 au avut ca si cauză boli neoplazice, ceea ce reprezintă 36,28% din total.
– Decese prin suicid au fost 11 cazuri (3,95 la 10.000 deținuți) în anul 2016 față de anul 2015 când s-au înregistrat 10 cazuri.

Din acest punct de vedere, din statistica oficială a Consiliului Europei rezultă că sistemul penitenciar românesc se află mult sub rata incidenței suicidului la nivel European.

Câteva exemple privind statistica aferentă anului 2013:
– Norvegia 30/10000
– Franța 12,4/10000
– Belgia 11/10000
– Spania 10/10000
– Portugalia 9.1/10000
– Germania 7,4/10000”.

În final comunicatul mai arată și situația fondurilor returnate la rectificări pe titluri și cauze principale:
„– Prevederea bugetară inițială din subvenții la titlul I Cheltuieli Personal a fost în sumă de 848.157.000 lei, diminuarea totală din cursul anului a fost de 109.321.000 lei, astfel: 45.164.000 lei la prima rectificare bugetară, 61.815.000 lei la a doua rectificare bugetară, 1.005 mii lei la fondul de rezervă aflat la dispoziția guvernului și 1.337 mii lei restituire de subvenție deschisă și neutilizată, rezultând o execuție bugetară raportată la bugetul inițial în procent de 88%.

Cauză principală:
Diminuarea bugetului s-a datorat dinamicii de personal din anul 2016, astfel, deși numărul persoanelor intrate în sistem a fost de 1.424, ieșirile din sistem au fost în număr de 1.940, depășind cu 725,6% media anilor anteriori care se situa la aproximativ 235 pierderi/an.

– Prevederea bugetară inițială din subvenții la titlul II cheltuieli cu Bunuri și Servicii a fost în sumă de 183.466.000 lei, iar diminuarea totală din cursul anului a fost de 16.663.000 lei, astfel: 9.351 mii lei la rectificarea a doua, 3.259 mii lei la fondul de rezervă aflat la dispoziția guvernului, 4.053 mii lei restituire de subvenție deschisă și neutilizată, rezultând o execuție bugetară raportată la bugetul inițial în procent de 91%.

Cauze principale:
Diminuarea prevederilor bugetare inițiale la acest titlu de cheltuieli se datorează:
– economiilor înregistrate ca urmare a semnării noilor acorduri cadru centralizate pentru energie electrică și gaze naturale;
– economiilor înregistrate la achizițiile de utilități ca urmare a creșterii numărului de unități penitenciare care au fost încadrate în categoria unități furnizoare de servicii sociale, fiind scutite de la plata accizelor;
– neaprobării proiectelor de modificare a OMJ 2713/2001 și OMJ 3541/2012 pentru majorarea normei de hrana pentru deținuți, al căror impact a fost estimat la 1.100 mii lei/lună;
– finalizării în cursul lunii noiembrie a procedurii de achiziție echipament de serviciu cadre ceea ce a condus la diminuarea fondurilor bugetare cu 5.000 mii lei;
– modificărilor intervenite în plan legislativ pe linia achizițiilor publice din cursul anului 2016 au avut impact negativ atât în ceea ce privește inițializarea procedurilor de achiziții cât și în ceea ce privește derularea și finalizarea acestora;
– pierderilor masive de specialiști în achiziții din sistem.

– Prevederea bugetară inițială din subvenții la titlul XIII cheltuieli de Capital a fost în sumă de 57.944.000 lei, iar diminuarea totală din cursul anului a fost de 23.554.000 lei, astfel: 867 mii lei prima rectificare, 8.084 mii lei la a doua rectificare, 12.134 mii lei la fondul de rezervă aflat la dispoziția guvernului, 2.469 mii lei restituire de subvenție deschisă și neutilizată, rezultând o execuție bugetară raportată la bugetul inițial în procent de 60%.

Cauze principale:
Diminuarea prevederilor bugetare inițiale la acest titlu de cheltuieli se datorează:
a) modificărilor intervenite în plan legislativ pe linia achizițiilor publice din cursul anului 2016 au avut impact negativ atât în ceea ce privește inițializarea procedurilor de achiziții cât și în ceea ce privește derularea și finalizarea acestora;
b) pierderilor masive de specialiști în achiziții și construcții din sistem;
c) economiilor realizate ca urmare a finalizării procedurilor de achiziții pentru serviciile de proiectare, precum și a contractelor de execuție lucrări, ca de exemplu, P.Tg Jiu – Supraînălțare Pavilion administrativ – 1127 mii lei, P Giurgiu – Modernizare centrală termică si racord gaze naturale – 800 mii lei;
d) neavizării studiului de prefezabilitate de la Penitenciar 1000 locuri Caracal și avizarea cu întârziere (noiembrie 2016) a studiului de prefezabilitate de la Penitenciar 1000 locuri Berceni, fapt ce a generat imposibilitatea promovării actului normativ pentru aprobarea realizării celor două documentații pentru care erau prevăzute credite bugetare in anul 2016 în sumă de 4.000.000 lei”.