Punerea în executare a mandatului european de arestare și predarea persoanei solicitate. Trimiterea cauzei spre rejudecare (NCPP, L. nr. 302/2004)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 749/2017

L. nr. 302/2004: art. 103 alin. (1); NCPP: art. 275 alin. (3), art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b)

În conformitate cu dispozițiile art. 103 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în procedura de executare a mandatului european de arestare, judecătorul de la instanța de fond a verificat, mai întâi, identitatea persoanei solicitate A. și, sub acest aspect, a reținut că persoana prezentată instanței nu are obiecțiuni privind identitatea, însă nu este de acord să fie predată autorităților spaniole.

Fiind audiată, în conformitate cu dispozițiile art. 103 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată a precizat explicit că nu este de acord cu predarea sa către autoritățile spaniole, întrucât nu au fost verificate susținerile sale în sensul că alte persoane se folosesc de numele său, iar solicitarea autorităților judiciare spaniole nu vizează persoana sa.

Așadar, deși A. nu a contestat că înscrisurile pe baza cărora i s-a stabilit identitatea ar corespunde adevărului, a învederat însă, în mod constant, că nu este persoana real solicitată de autoritățile spaniole, susțineri care relevă, în fapt, că acesta a avut obiecțiuni privind identitatea.

Actele existente în dosar la momentul pronunțării sentinței atacate, respectiv fotografiile de la filele 13-15 din dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București – pe baza cărora s-a conchis că persoana arestată este persoana solicitată de autoritățile judiciare ale statului emitent – relevă existența unei identități între datele personale ale persoanei menționate în mandatul european de arestare și cea prezentă în fața instanței. Aceste înscrisuri – fotografie, fișă dactiloscopică – emană, însă, nu de la autoritățile spaniole, ci de la autoritățile române care au procedat la întocmirea lor cu ocazia depistării contestatorului pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă”.

Ulterior pronunțării hotărârii contestate, prin adresa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București din data de 02 august 2017, a fost depus, însă, la dosar un înscris nou, conținând fotografia persoanei solicitate, atașată de autoritățile judiciare spaniole la mandatul european de arestare și transmis statului de executare odată cu acesta (fila 32 dosar Curtea de Apel București).

Din examinarea comparativă a înscrisurilor anterior menționate, rezultă, la nivel rezonabil, existența unor diferențe privind înfățișarea persoanei căutate în baza mandatului european de arestare, pe de o parte, și persoana contestatorului, pe de altă parte, diferențe care dau naștere unor îndoieli privind identitatea celei dintâi și reclamă verificări suplimentare.

În acest sens, prin adresa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București din 02 august 2017, a fost înaintată Curții de Apel o fișa dactiloscopică conținând impresiunile digitale ale persoanei solicitate de autoritățile judiciare spaniole, a cărei examinare prin comparație cu fișa dactiloscopică existentă în dosarul Parchetului, conținând impresiunile digitale ale contestatorului A. luate la data de 28 iulie 2017 cu prilejul depistării sale în Aeroportul Otopeni, s-ar putea realiza în scopul verificării susținerilor contestatorului privind identitatea persoanei solicitate (fila 24 dosar Curtea de Apel București și filele 13-16 dosar parchet).

Efectuarea acestor verificări, dar și exigențele respectării principiului dublului grad de jurisdicție în materie, impun reluarea judecății în fața primei instanțe, respectiv Curtea de Apel București.

Față de cele arătate, în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție, Înalta Curte urmează să admită contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 140 din data de 29 iulie 2017 a Curții de Apel București, secția I penală.

Va desființa, în parte, sentința penală atacată numai în ceea ce privește punerea în executare a mandatului european de arestare și predarea persoanei solicitate A. și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Va menține actele îndeplinite până la data de pronunțării sentinței contestate, urmând ca prima instanță să solicite toate informațiile și să dispună verificările necesare pentru clarificarea identității persoanei menționate în mandatul european de arestare și cenzurarea susținerilor contestatorului sub acest aspect.

Totodată, va menține dispozițiile sentinței atacate privind arestarea persoanei solicitate în vederea predării.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator se va plăti din fondul Ministerului Justiției și din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție se va plăti onorariul cuvenit interpretului de limbă turcă pentru contestator.

Sursa informației: www.scj.ro.