Punct şi de la capăt

După ce aseară, în capitală, au fost proteste legate de amendamentele discutate în Comisia juridică a Senatului, azi Comisia Juridică vine să împrăștie temerile.

„Comisia juridică a exceptat, joi, de la grațiere luarea de mită, traficul de influență, darea de mită și cumpărarea de influență, la solicitarea senatorului PNL, Daniel Fenechiu. Acesta a cerut reluarea votului dat miercuri asupra amendamentului prin care se grațiau faptele amintite, invocând declarațiile liderilor PSD care au spus că nu susțin grațierea faptelor de corupție. Propunerea a trecut cu cinci voturi pentru (PNL, USR și UDMR) și patru abțineri (PSD și ALDE)”, scrie Cotidianul.

Cotidianul relatează că președintele PSD, Liviu Dragnea se pronunțase împotriva grațierii corupților. Liderul PSD a declarat că situația lui Șerban Nicolae, președintele Comisiei juridice a Senatului, va fi discutată în partid. „Va trebui să luăm măsuri”, a precizat Dragnea. „Nu voi mai permite nimănui să afecteze imaginea acestui partid care este susținut și de la care oamenii așteaptă lucruri bune”, a adăugat Dragnea, notează Cotidianul.

De altfel, încă de ieri, „la câteva ore după ce senatorii PSD au pus corupții pe lista pentru grațiere, iar oamenii au ieșit din nou în fața Guvernului pentru a protesta, Liviu Dragnea, a transmis, pe Facebook, că dezaprobă categoric votul din Comisia Juridică, menționând că va discuta cu membrii PSD ca forma finală a raportului să nu conțină amendamentele care permit grațierea pedepselor pentru corupție”, relatează Gândul.

De dimineață, la Sibiu, ambasadorul SUA la București se pronunțase și domnia sa asupra propunerilor legislative din Senat.

„Dacă sunt făcute schimbări în legi sau în structura legislativă în România, speranța Statelor Unite ale Americii este că rezultatul lor va fi ca lupta împotriva corupției să fie întărită și ca statul de drept să fie consolidat, a declarat joi ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, la Movile (Sibiu)”, relatează Agerpres.

Anularea amendamentelor aduse Legii privind grațierea este considerată de ministrul justiției, Tudorel Toader, „o veste bună”.

„Ministerul Justiției nu susține amendamentele aduse proiectului legii grațierii. Acum, sigur că pe parcursul stadiului legislativ vor mai surveni și de regulă survin multe elemente de noutate. Eu exprim convingerea faptului că finalul va fi cel al unei legi echilibrate, o lege cu limite reduse de pedeapsă, o lege fără faptele de corupție, cea pe care Ministerul Justiției a avizat-o inițial”, declara Tudorel Toader dimineață la intrarea în CSM, după cum relatează Agerpres.

„Printre legile speciale ale căror infracțiuni sunt propuse de Guvern a fi exceptate de la grațiere se numără Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, Legea nr. 191/2003 privind infracțiunile la Legea transportului naval. Senatorii din Comisia juridică și-au dat acordul asupra fiecăreia dintre ele. Amendamentele formulate la acest capitol au fost respinse, mai puțin cel care prevedea includerea Legii privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, care nu figura printre excepții”, mai scrie Agerpres.

Și tot Agerpres notează: „Persoanele grațiate, care săvârșesc în cinci ani o infracțiune, execută și pedeapsa neexecutată ca urmare a grațierii, a decis joi Comisia juridică a Senatului prin adoptarea unui amendament la proiectul legii grațierii”.

Dar știrea acestei zile vine de la Curtea Constituțională, acolo unde a fost discutată sesizarea Avocatului Poporului.

Mediafax notează: „CCR a respins, joi, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea nr. 90/2001 care îi interzice liderului PSD, Liviu Dragnea să facă parte din Guvern din cauza condamnării definitive cu suspendare, după ce a amânat de patru ori o decizie, potrivit unor surse”.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, declarase azi, dimineață, înainte de pronunțarea CCR privind Legea nr. 90, că decizia Curții nu îi schimbă cu nimic acțiunea politică, afirmând că îl susține în continuare pe premierul Sorin Grindeanu”, după cum relatează Mediafax.

Din Senat vine și un alt semnal de alarmă, tras de această dată de fostul premier, Nicolae Văcăroiu, președintele Curții de Conturi.

Acesta le-a transmis senatorilor din Comisia pentru buget-finanțe și din Comisia economică că se așteaptă la desființarea instituției pe care o conduce, având în vedere că anul acesta bugetul instituției a fost tăiat prima dată în 153 de ani, iar posturile au fost blocate.

Agerpres scrie: „Se poate și desființa Curtea de Conturi, nicio problemă, așa cum ați început anul acesta cu tăierea bugetului și cu blocarea posturilor. Este posibil”, a spus Văcăroiu”.

Potrivit Agerpres, „președintele Curții de Conturi a mai arătat că instituția pe care o conduce aduce 200 milioane euro în fiecare an din controlul operativ”.

DC News scrie azi că: „Daniel Constantin a fost EXCLUS din ALDE”. 

Excluderea fostului copreședinte ALDE poate genera modificări în spectrul politic al Parlamentului, dacă va fi urmat de alți parlamentari într-o viitoare formațiune politică.

În finalul Revistei readucem în actualitate o temă aproape uitată de români, adoptarea monedei unice euro de România în 2019.

Într-o intervenție la conferința Good Governance Summit, după cum scrie Cotidianul, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat: „România trebuie să adopte euro la un moment dat. Pentru România, problema este când și nu dacă, pentru că noi nu avem opțiunea opt-out”.

„România îndeplinește în acest moment criteriile nominale de la Maastricht, însă, pe lângă acestea, este nevoie și de convergență reală”, a spus guvernatorul Isărescu, precizează Cotidianul.

„Isărescu a susținut că statele care au adoptat moneda euro în ultimii ani, precum Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia, Slovenia, sunt țări mici, cu o situație geopolitică diferită de a României și un nivel de convergență reală diferit. Țările mai mari, cu un regim de curs de schimb flexibil, cum ar fi Ungaria, Polonia, Republica Cehă și România, sunt mai prevăzătoare în ceea ce privește adoptarea euro, iar situația lor este diferită. Niciuna dintre aceste țări nu a anunțat o dată pentru adoptarea euro, a mai declarat șeful BNR”, mai notează Cotidianul.

Seară frumoasă!