125 views
După ce aseară, în capitală, au fost proteste legate de amendamentele discutate în Comisia juridică a Senatului, azi Comisia Juridică vine să împrăştie temerile.
„Comisia juridică a exceptat, joi, de la graţiere luarea de mită, traficul de influenţă, darea de mită şi cumpărarea de influenţă, la solicitarea senatorului PNL, Daniel Fenechiu. Acesta a cerut reluarea votului dat miercuri asupra amendamentului prin care se graţiau faptele amintite, invocând declaraţiile liderilor PSD care au spus că nu susţin graţierea faptelor de corupţie. Propunerea a trecut cu cinci voturi pentru (PNL, USR şi UDMR) şi patru abţineri (PSD şi ALDE)”, scrie Cotidianul.
Cotidianul relatează că preşedintele PSD, Liviu Dragnea se pronunţase împotriva graţierii corupţilor. Liderul PSD a declarat că situația lui Șerban Nicolae, preşedintele Comisiei juridice a Senatului, va fi discutată în partid. „Va trebui să luăm măsuri”, a precizat Dragnea. „Nu voi mai permite nimănui să afecteze imaginea acestui partid care este susținut și de la care oamenii așteaptă lucruri bune”, a adăugat Dragnea, notează Cotidianul.
De altfel, încă de ieri, „la câteva ore după ce senatorii PSD au pus corupţii pe lista pentru graţiere, iar oamenii au ieşit din nou în faţa Guvernului pentru a protesta, Liviu Dragnea, a transmis, pe Facebook, că dezaprobă categoric votul din Comisia Juridică, menţionând că va discuta cu membrii PSD ca forma finală a raportului să nu conţină amendamentele care permit graţierea pedepselor pentru corupţie”, relatează Gândul.
De dimineaţă, la Sibiu, ambasadorul SUA la Bucureşti se pronunţase şi domnia sa asupra propunerilor legislative din Senat.
„Dacă sunt făcute schimbări în legi sau în structura legislativă în România, speranța Statelor Unite ale Americii este că rezultatul lor va fi ca lupta împotriva corupției să fie întărită și ca statul de drept să fie consolidat, a declarat joi ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, la Movile (Sibiu)”, relatează Agerpres.
Anularea amendamentelor aduse Legii privind graţierea este considerată de ministrul justiției, Tudorel Toader, „o veste bună”.
„Ministerul Justiției nu susține amendamentele aduse proiectului legii grațierii. Acum, sigur că pe parcursul stadiului legislativ vor mai surveni și de regulă survin multe elemente de noutate. Eu exprim convingerea faptului că finalul va fi cel al unei legi echilibrate, o lege cu limite reduse de pedeapsă, o lege fără faptele de corupție, cea pe care Ministerul Justiției a avizat-o inițial”, declara Tudorel Toader dimineaţă la intrarea în CSM, după cum relatează Agerpres.
„Printre legile speciale ale căror infracțiuni sunt propuse de Guvern a fi exceptate de la grațiere se numără Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, Legea nr. 191/2003 privind infracțiunile la Legea transportului naval. Senatorii din Comisia juridică și-au dat acordul asupra fiecăreia dintre ele. Amendamentele formulate la acest capitol au fost respinse, mai puțin cel care prevedea includerea Legii privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, care nu figura printre excepții”, mai scrie Agerpres.
Şi tot Agerpres notează: „Persoanele grațiate, care săvârșesc în cinci ani o infracțiune, execută și pedeapsa neexecutată ca urmare a grațierii, a decis joi Comisia juridică a Senatului prin adoptarea unui amendament la proiectul legii grațierii”.
Dar știrea acestei zile vine de la Curtea Constituţională, acolo unde a fost discutată sesizarea Avocatului Poporului.
Mediafax notează: „CCR a respins, joi, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea nr. 90/2001 care îi interzice liderului PSD, Liviu Dragnea să facă parte din Guvern din cauza condamnării definitive cu suspendare, după ce a amânat de patru ori o decizie, potrivit unor surse”.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, declarase azi, dimineaţă, înainte de pronunţarea CCR privind Legea nr. 90, că decizia Curţii nu îi schimbă cu nimic acţiunea politică, afirmând că îl susţine în continuare pe premierul Sorin Grindeanu”, după cum relatează Mediafax.
Din Senat vine şi un alt semnal de alarmă, tras de această dată de fostul premier, Nicolae Văcăroiu, președintele Curții de Conturi.
Acesta le-a transmis senatorilor din Comisia pentru buget-finanțe și din Comisia economică că se așteaptă la desființarea instituției pe care o conduce, având în vedere că anul acesta bugetul instituției a fost tăiat prima dată în 153 de ani, iar posturile au fost blocate.
Agerpres scrie: „Se poate și desființa Curtea de Conturi, nicio problemă, așa cum ați început anul acesta cu tăierea bugetului și cu blocarea posturilor. Este posibil”, a spus Văcăroiu”.
Potrivit Agerpres, „președintele Curții de Conturi a mai arătat că instituția pe care o conduce aduce 200 milioane euro în fiecare an din controlul operativ”.
DC News scrie azi că: „Daniel Constantin a fost EXCLUS din ALDE”.
Excluderea fostului copreşedinte ALDE poate genera modificări în spectrul politic al Parlamentului, dacă va fi urmat de alţi parlamentari într-o viitoare formaţiune politică.
În finalul Revistei readucem în actualitate o temă aproape uitată de români, adoptarea monedei unice euro de România în 2019.
Într-o intervenţie la conferinţa Good Governance Summit, după cum scrie Cotidianul, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat: „România trebuie să adopte euro la un moment dat. Pentru România, problema este când şi nu dacă, pentru că noi nu avem opţiunea opt-out”.
„România îndeplineşte în acest moment criteriile nominale de la Maastricht, însă, pe lângă acestea, este nevoie şi de convergenţă reală”, a spus guvernatorul Isărescu, precizează Cotidianul.
„Isărescu a susţinut că statele care au adoptat moneda euro în ultimii ani, precum Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia, Slovenia, sunt ţări mici, cu o situaţie geopolitică diferită de a României şi un nivel de convergenţă reală diferit. Ţările mai mari, cu un regim de curs de schimb flexibil, cum ar fi Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi România, sunt mai prevăzătoare în ceea ce priveşte adoptarea euro, iar situaţia lor este diferită. Niciuna dintre aceste ţări nu a anunţat o dată pentru adoptarea euro, a mai declarat şeful BNR”, mai notează Cotidianul.
Seară frumoasă!
