Punctul de vedere al PÎCCJ privind proiectele de modificare NCP și NCPP și pentru grațierea unor pedepse

Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) aduce la cunoștința opiniei publice următoarele:

Prioritatea PÎCCJ în acest moment o reprezintă consolidarea capacității instituționale în lupta împotriva criminalității în general și a corupției și conflictului de interese în mod special. În acest context, promovarea unor acte de clemență de genul grațierii și amnistiei – în condiții de netransparență și fără o prealabilă consultare a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum prevede legislația în vigoare, nu doar că ar fi în contradicție cu obiectivele Ministerului Public, dar ar fi de natură să demonstreze lipsa de voință și slăbiciunea autorităților statului în fața criminalității.

Modificarea textului privind infracțiunea de conflict de interese echivalează în practică cu dezincriminarea acestei infracțiuni.

Pentru a ilustra această potențială consecință, arătăm că mențiunea suplimentară privind foloase patrimoniale „necuvenite” nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi și obligații corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care și-a angajat soția sau fiii la cabinetul său, iar aceștia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajați, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de deszăpezire a fiului său, iar aceasta a desfășurat activitatea de deszăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul „necuvenit”, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu. Ori legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcționar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparținând soțului/soției, rudelor și celorlalte categorii de persoane prohibite de lege.

Actuala incriminare a conflictului de interese este inspirată din legislația franceză, care nu prevede condiția folosului patrimonial „necuvenit”.

Pentru a ilustra cele de mai sus, menționăm că, în cursul anului 2016, au fost întocmite la nivelul Ministerului Public 48 de acte de sesizare a instanțelor cu privire la săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, dintre care 46 de rechizitorii și 2 acorduri de recunoaștere a vinovăției. Astfel, au fost trimiși în judecată 54 de inculpați, printre care s-au numărat un senator, un deputat, 17 primari, 6 consilieri locali, 4 viceprimari. Demne de remarcat sunt și aspectele legate de tipologia acestora. Spre exemplu: un primar și un viceprimar ce au încheiat contracte cu asociații comunale ai căror membri obțineau subvenții; deputați ce angajau rude apropiate la propriile cabinete parlamentare ori consilieri locali și alți funcționari publici ce derulau achiziții publice prin încredințare directă către firme controlate de aceștia.

👍Vezi și: Punctul de vedere DNA privind proiectele de modificare NCP și NCPP și pentru grațierea unor pedepse

Totodată, cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, prin stabilirea în mod arbitrar a unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infracțiune, s-ar produce practic o dezincriminare cu consecințe grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de încălcări ale legii.

O altă vulnerabilitate în cazul infracțiunii de abuz în serviciu este și aceea că acțiunea penală se pune în mișcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, situație care ar arunca în derizoriu incriminarea faptei întrucât de multe ori autorul este chiar reprezentantul legal al persoanei juridice vătămate prin infracțiune. Mai mult decât atât, instituția plângerii prealabile vizează în esența ei situația persoanelor fizice vătămate, nu a celor juridice.

Cu privire la modificările privind grațierea, subliniem că vor fi grațiate în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, această limită fiind prea mare, având în vedere că prin dispozițiile noului Cod penal oricum limitele de pedeapsă ale majorității infracțiunilor au fost mult diminuate (de exemplu, în cazul infracțiunii de furt calificat, limita maximă a fost redusă de la 15 ani de închisoare la 7 ani închisoare).

Printre infracțiunile vizate de proiectul de grațiere se regăsesc infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 241/2005) sau abuzul în serviciu sub toate formele sale, precum și infracțiunile asimilate celor de corupție.

De asemenea, prin proiectul de lege ar urma să fie grațiate și infracțiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieții ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv.

Având în vedere prevederile constituționale, precum și dimensiunea consecințelor adoptării acestor reglementări, PÎCCJ apreciază că nu se justifică urgența promovării acestor acte normative printr-o ordonanță a Guvernului, cu atât mai mult cu cât nu au fost în prealabil consultate într-o manieră transparentă entitățile implicate în aplicarea lor.

Sursa informației