„Provocările majore ale GL3 au fost legate de riscurile proliferării platformelor online de intermediere avocat-client și ale noilor forme de publicitate din mediul online”

9 aug. 2022
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 247

Principala provocare pentru GL 3 a fost și este încă proliferarea platformelor online de intermediere avo­cat-client în perioada pandemiei, care au pus probleme în privința riscurilor deontologice, inclusiv în ceea ce privește promovarea avocaților și publicitatea pe aceste platforme.

Încă de la început, am realizat că utilizarea plat­formelor online de către avocați poate afecta regulile profesionale de conduită și profesia în sine dacă nu îi vom coordona în aceste demersuri, legale de altfel, prin Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind pro­movarea echității și a transparenței pentru între­prinderile utilizatoare de servicii de intermediere online și OUG nr. 23 din 31 martie 2021 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de inter­me­diere online, precum și pentru modificarea și com­pletarea Legii concurenței nr. 21/1996.

În legătură cu platformele de intermediere avocat-client în mediul online, au apărut o serie de probleme legate de independența, demnitatea, încrederea și inte­gritatea avocatului, întrucât există riscuri de interfe­rență a furnizorilor de platforme în relația avocatului cu clientul. Și există riscuri și mai mari ca acești furni­zori să controleze piața avocaturii. Dacă furnizorul plat­formei de intermediere face regulile acesteia, sunt dubii că se va putea garanta secretul profesional, sunt riscuri că nu se va evita conflictul de interese, atâta vreme cât cunoașterea clientelei apare mai dificilă în mediul online, dar mai ales în situația în care furni­zorul de platformă este deținut de o parte care ar putea fi implicată indirect într‑un caz.

Nu vom putem garanta libera alegere a avocatului în condițiile în care ierarhizarea acestora pe platforme este făcută de algoritmi și, eventual, de sumele plătite pentru pachetele promoționale, impuse de proprietarul plat­formei? Cum putem identifica publicitatea înșe­lătoare a avocaților înscriși pe aceste platforme? De asemenea, aceste platforme ar putea să practice publi­citatea comparativă, prin punctaje și referințe ale clien­ților, o formă de publicitate care este interzisă. Cum facem cu regulile privitoare la onorarii, care in­terzic partajarea acestora cu non avocați, dar care, uneori, cer comisioane din onorariu pentru interme­diere? Mai sunt multe probleme legate de responsabi­li­tatea avocaților și a proprietarilor de platforme.

Toate aceste aspecte au fost îndelung dezbătute în cadrul grupului de lucru GL 3, de la principiile privind relația avocatului cu editorul de platformă și protecția secretului profesional până la problemele care țin de prac­ticile comerciale neloiale și respectarea transpa­renței și a echității impuse de noile reglementări euro­pene cu privire la platformele de intermediere online.

Esti avocat, magistrat, notar, executor judecatoresc, practician in insolventa sau consilier juridic? Atunci ai nevoie de pachetul Alpha Bank dedicat profesionistilor

O altă provocare majoră a fost legată de publicitate, pentru că prevederile statutului avocaților în acest sens deveniseră anacronice în contextul concurenței acerbe cu alte profesii, mai ales cu cele din domeniul finan­ciar, care tot mai des, lansează oferte de consultanță inte­grate împreună cu avocații. Aceste profesii își fac o publicitate agresivă în mediul online, punând în umbră avocații constrânși de reguli deontologice cu privire la publicitate, care au devenit rigide.

Au fost foarte multe ședințe ale GL3, în care am ur­mărit formularea de propuneri privind compatibi­lizarea regulilor publicității profesionale prin prisma modificării și completării Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat prin Legea nr. 25/2017; Consiliul UNBR, întrunit la 10‑11 septembrie 2021 a considerat că este necesară inte­grarea în Statutul profesiei a propunerilor GL3 sub forma unor instrumente flexibile, care să poată fi adap­tate evoluției accelerate a noilor forme de comunicare în mediul online, precum și noilor reglementări pri­vind oferta serviciilor avocațiale pe platformele de inter­mediere online.

Astfel că, în principal, rezultatele activității GL3 s‑au concretizat în Hotărârea Consiliului UNBR nr. 195 din 10‑11 septembrie 2021 privind modificarea și completarea Statutului profesiei de avocat referitor la publicitate, „Ghidul privind utilizarea platformelor on‑line de către avocați” (anexa 1), „Ghidul de bune practici privind publicitatea avocatului și a formelor de exercitare a profesiei” (anexa 2), publicată în Monitorul Oficial nr. 1055 din 4 noiembrie 2021.

GL3 va continua monitorizarea publicității avoca­ților în mediul online, precum și a evoluției platfor­melor de intermediere avocat-client în plină expansiune și va propune măsurile necesare pentru afirmarea avocaților în noile contexte concurențiale. Analizarea tipologiei de derapaje deontologice sesizate în exer­citarea profesiei de avocat privind concurența nelo­ială, racolarea de clientelă, comunicarea etc. și înainta­rea de propuneri privind modificarea/completarea legislației incidente sau privind măsurile ce trebuie adoptate de organele de conducere a profesiei.


* Material susținut cu ocazia Congresului Avocaților 2022 – „Avocatura azi. Tendințe și perspective” și publicat în Revista „Avocatul”, iunie/2022.

 

„Provocările majore ale GL3 au fost legate de riscurile proliferării platformelor online de intermediere avocat-client și ale noilor forme de publicitate din mediul online” was last modified: august 9th, 2022 by Ion Dragne

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Ion Dragne

Ion Dragne

Este managing partner al Dragne & Asociații, membru al Consiliului Baroului Bucureşti din anul 2007 și în prezent deține funcția de Decan al Baroului Bucureşti, fiind totodată membru al Consiliului U.N.B.R.
A mai scris: