Provocări actuale în dreptul penal al afacerilor

1 iul. 2020
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 364

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Nicolae Cîrstea: Bine vă regăsim, doamnelor și domnilor! Iată, suntem astăzi în direct, din nou. De această dată cu dl av. Gabriel Albu. Bine vă găsim, dle avocat!

Inteligența artificială în materie penală

Gabriel Albu: Bună ziua, bucuros să stăm de vorbă!

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumim pentru invitația în acest frumos birou din centrul Bucureștiului. Într-adevăr, această arie de practică necesită inclusiv o imagine potrivită pentru un avocat.

Gabriel Albu: Un avocat trebuie, în general, să degaje seriozitate, în acest domeniu, cu atât mai multă seriozitate.

Nicolae Cîrstea: Cum v-ați adaptat activitatea în această perioadă, în contextul Covid-19, dle avocat? Ce s-a întâmplat specific în această arie de practică în care activați?

Gabriel Albu: Nu cred că s-a întâmplat ceva specific peste ce s-a întâmplat în general, adică mutarea multor activități în spațiul virtual. O bună bucată de vreme cu toții am schimbat de acasă corespondență e-mail, videoconferințe ș.a.m.d. Cu autoritățile, la fel, interacțiunea s-a mutat în online. Am primit și am trimis mai multe e-mail-uri.

Nicolae Cîrstea: Ultimii zece ani au fost destul de importanți pentru această arie de practică. În ultimul timp, dosarele au fost mai puține, de când DNA și alte entități au avut o activitate adaptată cerințelor Curții Constituționale și celorlalte reglementări. S-a așezat puțin piața după acest vârf care a fost acum 3-4 ani?

Gabriel Albu: Da, aș zice că s-a maturizat. Estimativ, în 2010-2015 a existat un vârf de activitate, foarte efervescentă activitatea organelor de urmărire penală. A fost, cred, un avânt generat, în general, de dorința societății de a se face ceva în acest domeniu. Ca orice avânt, a fost cu bune și cu rele. Consider că perioada de maturizare, de așezare a lucrurilor, e un lucru binevenit.

Nicolae Cîrstea: Ce deosebește un avocat specializat în Dreptul penal al afacerilor de un avocat specializat în alte ramuri de drept?

Gabriel Albu: Primul lucru, ca o chestiune de substanță: un avocat specializat în Dreptul penal al afacerilor trebuie să aibă foarte multe noțiuni din multe ramuri de Drept extra-penal. Fondul spețelor pe care le gestionează un avocat cu această specializare ține de multe alte ramuri de drept, extra-penale: bancar, fiscal, financiar, administrativ, funcție publică, comercial, civil…

Nicolae Cîrstea: Ce calități trebuie să ai, ca avocat, ca să dai încrederea clientului că este pe mâinile potrivite?

Gabriel Albu: Profesionalism, atât în sensul academic, cât și în sensul cunoașterii modalităților optime de a interacționa cu organele judiciare; multă empatie și necesitatea de a crea clientului convingerea că pe avocat îl interesează soarta sa. În Dreptul penal, clientul resimte agresiunea la un nivel foarte personal. Nu e o chestiune de activitate, nu e o chestiune de serviciu. E o chestiune ce ține foarte intim de persoana respectivă. Când un om este supus unui astfel de tip de agresiune, vrea să știe că profesionistul pe care l-a angajat pentru a avea grijă de soarta lui, în esență, este realmente interesat de chestiune.

Nicolae Cîrstea: Rămâne avocatura de Drept penal al afacerilor o avocatură intuitu personae, o avocatură în care relația avocat-client este nu numai directă, dar și foarte personală?

Conferința națională de executare silită, ediția a XI-a, Online

Gabriel Albu: Da, absolut, dar cu nuanțe. Pornind de la exemplul organizației mele, o bună parte a clienților noștri – nu am o statistică, dar tind să cred că este majoritară – o reprezintă corporațiile. Desigur, contează. Acest tip de avocatură are o componentă intuitu personae, dar corporațiile vor să știe că se bazează și pe un nucleu organizațional. Deci da, contează cine coordonează, dar contează și să existe o organizație care procesează.

Nicolae Cîrstea: Cred că aveți peste 15 ani de activitate în acest domeniu. Cum a evoluat pe parcursul timpului această arie de practică? E o arie de practică, totuși, nu foarte veche în România?

Gabriel Albu: Astfel cum o înțelegem astăzi, e o ramură de practică ce nu are mai mult de vreo 15 ani vechime. Practic, lucrurile au început – n-aș spune chiar odată cu organizarea a ceea ce a devenit DNA, pe atunci PNA –, ci de la momentul la care atât DNA, cât și DIICOT, au primit resurse. Atât resurse ținând de competența lor formală, cât și resurse logistice și financiare. Și, sigur, voința politică a contat.

Nicolae Cîrstea: Dacă stăm în banca avocatului, ce se întâmplă în urma unei discuții cu un client? Care e infrastructura de care ai nevoie pentru a reuși să dai susținerea potrivită apărării unui client? Care sunt resorturile de care ai nevoie pentru a fi și a face o treabă foarte bună într-un dosar?

Gabriel Albu: Depinde foarte mult, atât de tipologia clientului, cât și de tipologia dosarului. Clasificarea aș face-o după tipologia clientului, distingând în principal între clienții persoane fizice și clienții corporații. Iarăși, în cazul clienților corporații există o subclasificare, anume aceea constând în dosarele ce vizează corporația în principal, la nivel organizațional, versus dosarele care vizează atât corporația, dar, la același nivel, și indivizi importanți din corporație, caz în care avem, la fel, o componentă personală destul de pregnantă. Iar din perspectiva tematicii dosarului, în funcție de complexitatea lui, trebuie făcută o organizare „de șantier”, ținând de studiul chestiunii, care vizează două lucruri: ce există in-house informație la nivelul clientului și ce au în vedere organele de urmărire penală. După acestea, există o pleiadă de activități constând în lămurirea clientului despre situație, care sunt perspectivele de evoluție, care sunt mizele realiste ș.a.m.d.

Nicolae Cîrstea: Când vorbim de 10% inspirație și 90% transpirație, putem spune că și în munca din spatele unui dosar în materie penală este 90% transpirație, sau 90% inspirație?

Gabriel Albu: Cu siguranță, se păstrează și aici procentul 90% transpirație, 10% inspirație. Prezențele în fața organelor judiciare, termenele de judecată sau audierile la parchet, sunt doar momentele culminante ale unei munci întregi de pregătire. O proporție de 90% din ceea ce se întâmplă într-un dosar, lăsând la o parte splitul inspirație/transpirație, este nevăzut, este muncă în spatele ușilor închise.

Nicolae Cîrstea: A ținut pasul legislația cu evoluția societății, a infracțiunilor, a ceea ce se întâmplă în această materie? Avem noi coduri penale, dar ce se întâmplă într-un dosar poate să depășească, uneori, imaginația legiuitorului?

Gabriel Albu: Deși avem probleme de coerență legislativă și de consecvență legislativă, de multe ori, consider, în continuare, cum am mai afirmat-o foarte des, că problema noastră principală este cea de mentalitate în sistem, nu cea legislativă. Din nou, nu spun că România nu are și o reală problemă de coerență legislativă.

Nicolae Cîrstea: Ca profesionist în această materie, aș vrea să vă întreb dacă ceea ce ne spun alți profesioniști, și anume că doctrina românească s-a îndepărtat, cumva, de practica pe care o aveți dumneavoastră, se păstrează și în această materie. Adică doctrinarii, profesorii noștri nu reușesc să atingă, în ceea ce scriu, și să aprofundeze multe din chestiunile practice cu care dumneavoastră vă confruntați. Ați observat această lipsă și în activitatea dumneavoastră în Dreptul penal al afacerilor?

Gabriel Albu: Viața reală pare că are un ritm mai rapid decât e capabilă doctrina de specialitate să surprindă. Și e logic lucrul acesta. Trăim în niște vremuri în care lucrurile se întâmplă alert, motivat în principal de posibilitățile uriașe de comunicare.

Nicolae Cîrstea: Ce reputație trebuie să ai ca să reușești să fii angajat într-un dosar important?

Gabriel Albu: De profesionist, de om foarte serios, de bun cunoscător al resorturilor în care funcționează sistemul judiciar, de om sau organizație care a avut rezultate notabile.

Nicolae Cîrstea: A fost o discuție destul de amplă acum 2-4 ani la nivelul UNBR cu privire la secretul profesional, cu privire la presiunile care se făceau asupra unor avocați, în special în zona Dreptului penal. V-ați întâlnit, în activitatea dumneavoastră, cu acest tip de presiune?

Gabriel Albu: E bine cunoscută – nu știu dacă să spun că este abandonată, dar, cu siguranță, s-a diminuat, sper să fie chiar abandonată – o practică de acum câțiva ani, de a audia avocați inclusiv în calitate de martori. Totuși, este bine cunoscut, fiind prevăzut cât se poate de clar în Cod și în Legea de organizare și exercitare a profesiei, că un avocat nu poate fi avocat în calitate de martor în legătură cu acele chestiuni pe care le cunoaște derivând din prestația sa profesională. Acum, norocul face că, personal, nu m-am confruntat niciodată cu acest lucru, însă am fost, prin demersul profesional, martor al multor situații în care acest lucru regretabil s-a întâmplat.

Nicolae Cîrstea: Ce calități ar trebui să aibă un student, un masterand care vrea să urmeze această arie de practică?

Gabriel Albu: Să știe foarte multă carte și să aibă o minte foarte speculativă; și un stomac destul de tare.

Nicolae Cîrstea: Cum convingi un client că tu ești avocatul potrivit într-o anumită cauză, la o primă discuție?

Gabriel Albu: Arătându-i că înțelegi mulțumitor sau mai mult decât mulțumitor cauza; că îi poți expune care sunt derivațiile probabile ale situației respective, și expunându-i, în esență, un plan de acțiune.

Nicolae Cîrstea: Cum alege un avocat de Drept penal al afacerilor, dintr-o carte sau din reviste, opinia cea mai bun, pe care să o folosească în fața instanței, pentru clientul lui?

Gabriel Albu: Destul de mulți clienți mă întreabă, firesc: „Cu privire la X chestiune există jurisprudență sau doctrină?”. De multe ori nici nu mai aștept sfârșitul întrebării cu privire la respectiva chestiune și îi răspund: „Da. Există jurisprudență în aproape orice sens și doctrină în aproape orice sens. Opiniile sunt variate. Sistemul judiciar din România nu este bazat pe precedentul judiciar. Un judecător poate lua o altă hotărâre decât un coleg al lui. Drept pentru care avem opinii diverse, atât în doctrină, cât și în jurisprudență”. Cum aleg dintre opiniile respective? Iarăși, o alegere personală este aceea de a încerca să nu susțin în fața organelor judiciare opinii exotice. Ține și de structura mea și este o chestiune menită să îmi prezerve, în cea mai mare măsură posibilă, credibilitatea. Am în vedere ideea că, atunci când am ceva de spus, am speranța de a fi privit ca un om serios și că merită a se asculta ceea ce am de spus, drept pentru care aleg opiniile în următorul mod: cele care îmi prezintă minime garanții de seriozitate și de logică.

Nicolae Cîrstea: Vă bazați mai mult pe practica judiciară în instrumentarea dosarelor, sau mai mult pe doctrină?

Gabriel Albu: În mod clar, judecătorii și procurorii tind a avea mai mult în vedere opiniile exprimate de către colegii lor judecători, procurori, decât opiniile din doctrină.

Nicolae Cîrstea: Care este autorul preferat în această materie, Drept penal al afacerilor?

Gabriel Albu: Sunt mai mulți, dar să zicem că, în ultima vreme, am foarte mult în vedere opiniile dlui Udroiu.

Nicolae Cîrstea: E un reper Mihai Udroiu, în această materie?

Gabriel Albu: Absolut. Un autor foarte serios.

Nicolae Cîrstea: Ați putea să ne prezentați o practică foarte bună în materia Dreptului penal al afacerilor, la una dintre instanțe, care v-a trezit interesul și unde există un complet foarte bun sau care are opinii foarte documentate?

Gabriel Albu: Iarăși, n-am reflectat foarte mult la subiect, dar instinctiv, aș spune Curtea de Apel București.

Nicolae Cîrstea: E un reper și în România?

Gabriel Albu: Da. Am avut multe experiențe foarte pozitive la nivelul acestei instanțe.

Nicolae Cîrstea: Materia aceasta, a Dreptului penal al afacerilor, are o importanță destul de mare, nu numai în viața persoanelor, dar și a companiilor. Așa cum spuneam altă dată, în facultatea de Drept nu se studiază și nu se aprofundează foarte mult multe dintre infracțiunile cuprinse în această materie. Credeți că ar trebui să fie un studiu puțin mai aprofundat?

Gabriel Albu: Nu neapărat. Eu, în continuare, sunt de părere că școala per se ar trebui, natural, să se rezume la predarea de noțiuni teoretice. Ce aș recomanda ar fi – nu neapărat obligativitatea, lucrul ăsta ține și de structura personală, și de interesul studenților – conceperea unui sistem care să încurajeze studenții să apeleze la stagii de practică.

Nicolae Cîrstea: Folosiți în activitatea dumneavoastră opiniile legale ale unora dintre autori, pentru a susține un anumit punct de vedere? Sunt ele importante pentru instanță?

Gabriel Albu: Desigur. Atât opinii de Drept penal sau de Drept procesual penal, cât și, de foarte multe ori, opinii de Drept extrapenal. Din nou, revin la ce spuneam despre substanța spețelor pe care le administrăm.

Nicolae Cîrstea: Cum apreciați acest segment al avocaturii românești? E unul mic, mediu, se va dezvolta, va rămâne o oază în interiorul sistemului judiciar?

Gabriel Albu: Prin definiție, zic eu că piața avocaturii de Drept penal nu are cum să se dezvolte dincolo de o anumită limită; nu are cum să devină o industrie. Represiunea penală în sine nici nu este de dorit să devină normă; ar trebui să rămână excepția.

Nicolae Cîrstea: Dacă ne uităm la piețele din străinătate, la Anglia, America, e o zonă foarte puternic dezvoltată în țările respective. Credeți că vom reuși să atingem măcar un prag minimal al acestei piețe?

Gabriel Albu: În zonele amintite, piața e grefată și pe o cu totul altă cultură juridică, și mă refer aici, în special, la prevenție. Acolo, deciziile de viață importante, mai ales cele de business, nu se iau fără consultarea inclusiv a unei firme de avocatură penalistă. Oamenii au înțeles că deciziile care trec, ca miză, de un mediu al importanței, trebuie luate și pe baza unei astfel de întrebări.

Nicolae Cîrstea: Faceți prevenție pentru clienții dumneavoastră?

Gabriel Albu: Da, și aș vrea să fac mai multă. Empiric, eu apreciez că în portofoliu nostru, 80% sunt cazuri pe care le denumesc eu reactive, adică dosare, mandate pe fondul unor dosare iminente sau care se întâmplă – de asta le numesc reactive – și, să zicem, 20% activitate preventivă. Adică discutăm despre acei oameni care, după cum afirmam mai devreme, înainte să ia o decizie, întreabă dacă nu cumva acea decizie are și conotații de Drept penal.

Nicolae Cîrstea: După acești 15 ani petrecuți, în special, în această zonă a practicii Dreptului penal al afacerilor, ce ați sfătui un antreprenor sau un manager care are de semnat o tranzacție importantă sau niște acte importante, din punctul de vedere al Dreptului penal al afacerilor?

Gabriel Albu: Să consulte pe cineva specializat – și prin cineva specializat, înțeleg genul de profesionist care face realmente și activitate de reprezentare în fața organelor judiciare. Teorie putem să facem mulți. Cei care au, însă, „meciuri în picioare” – dacă-mi permiteți expresia –, în mod evident, au un cuvânt mult mai greu de spus privind conotațiile de Drept penal pe care o anume operațiune, decizie le poate avea. De altfel, în ocaziile în care sunt consultat în sens preventiv – fără să fi făcut o statistică – tind să cred că în ocaziile în care am fost consultați cu titlu preventiv, aproximativ 50% din situațiile respective puteau să presupună și riscuri din zona Dreptului penal. În acest sens, pună oamenii care iau decizii importante și care nu consultă un specialist, ar trebui să își pună un mare semn de întrebare.

Nicolae Cîrstea: Către ce vă îndreptați? Ați pornit pe un drum propriu de câteva luni – Albu Legal –, unde vedeți societatea în următoarea perioadă, în următorii ani?

Gabriel Albu: Nu vreau să-mi fac un plan concret cu privire la portofoliu, număr de avocați, volum încasat ș.a.m.d.; vreau o consolidare și o creștere organică. Și consolidare înseamnă consolidarea încrederii clienților și consolidarea coeziunii echipei.

Nicolae Cîrstea: Cum v-ar plăcea să-și amintească un client de dumneavoastră după ce ați fost implicat în apărarea lui într-un dosar?

Gabriel Albu: Drept un om foarte serios, foarte bun profesionist și care livrează ceea ce spune că livrează.

Nicolae Cîrstea: Avocatul de Drept penal al afacerilor are un Dumnezeu?

Gabriel Albu: În particular, eu nu sunt o persoană religioasă, dar dacă mă întrebați despre morală, cel puțin, da. Și e de dorit să aibă, pentru că lipsa unei structuri morale – sigur, e relativ ceea ce considerăm fiecare dintre noi ca fiind necesar în structura morală proprie –, face destul de posibilă generarea de excese profesionale și care de multe ori nu se sfârșesc bine.

Nicolae Cîrstea: Care sunt principiile după care se călăuzește avocatul Gabriel Albu?

Gabriel Albu: Să ne respectăm clienții – sunt și organizații care aleg să ne încredințeze mize foarte importante – cu tot ceea ce înseamnă chestiunea aceasta: să îi tratăm foarte profesionist, foarte empatic, să livrăm tot ceea ce se poate livra în interiorul legii, a intereselor lor.

Nicolae Cîrstea: Care sunt oamenii din România pe care îi admirați, din domeniul juridic și extra-juridic?

Gabriel Albu: Îl admir pe dl profesor Corneliu Bîrsan, pe dl profesor Cioclei. Am un foarte mare respect pentru un număr de judecători, n-aș vrea să dau neapărat nume aici. Pe dl Udroiu îl admir, cum spuneam, scrierile dânsului îmi sunt de mare ajutor; pe dl Daniel Morar, pentru prestația dânsului pe vremea când a deținut mandatele de procuror-șef al DNA și pentru gradul de operaționalizare a instituției, la vremea respectivă.

Nicolae Cîrstea: Care e cuvântul care îl caracterizează pe avocatul Gabriel Albu?

Gabriel Albu: Sper să fie „seriozitate”.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție, o discuție deschisă, în care am intrat dincolo de activitatea propriu-zisă. Cred că e important ca oamenii să cunoască ceea ce este și în spatele unui sacou sau în spatele unei imagini pe care fiecare dintre noi o avem în spațiul public. Vă mulțumesc foarte mult, dle Albu.

Gabriel Albu: Vă mulțumesc și eu, a fost o plăcere.

Nicolae Cîrstea: Doamnelor și domnilor, am fost în direct de la Albu-Legal, aici, în centrul Bucureștiului, strada Washington, dacă bine mi-am amintit, citind la intrare. Vă invităm, în continuare, pe universuljuridic.ro, pentru opinii și articole de specialitate; de asemenea, pe ujmag.ro, cea mai mare librărie online specializată.

Și să nu uităm, în continuare, că măreția dreptului e dată de interpretări, de momentul în care se fac, dar, mai ales, de oamenii care le fac. La revedere!

 

Provocări actuale în dreptul penal al afacerilor was last modified: iulie 1st, 2020 by Gabriel Albu
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Gabriel Albu

Gabriel Albu

Este avocat, fondator şi Managing Partner Albu-Legal.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter