„Provocarea noastră cea mai mare nu este să «ghicim» viitorul, ci să creăm acest viitor prin identificarea timpurie a tendințelor și găsirea unor soluții pentru viitorul profesiei”

Provocările cu care se confruntă profesia astăzi sunt și provocări pentru Grupul de lucru al Consiliului UNBR privind avocatura secolului XXI (GL5). Trecem printr‑o perioadă de schimbări accelerate, apar crize continue la nivel global care se repercutează asu­pra devenirii profesiei, pentru că nu mai suntem izolați de granițe.

Pandemia a avut și are în continuare efecte eco­nomice și trebuie să identificăm mijloace de a face față unor astfel de crize pentru că vedem bine că acestea se înmulțesc și sunt tot mai greu de preconizat și de controlat. Tot criza COVID‑19 a dus la o digita­lizare rapidă și accentuată care aduce schimbări majore în modul de comunicare al avocaților cu instanțele și cu clienții, la „democratizarea” dreptului și intensifi­carea concurenței cu alte profesii, inclusiv prin apariția unui un nou mod de livrare al serviciilor avocațiale prin intermediul platformelor de intermediere a servi­ciilor. Terorismul este o altă criză mondială din anii pre­cedenți care a dus la breșe profunde în secretul profesional, pilonul de bază al profesiei noastre. Le­gislația profesională se globalizează și odată cu aceasta și avocatura. La nivelul Comisiei Europene sunt tendințe de uniformizare a normelor ce privesc avo­catura în special în direcția liberalizării pieței avocaturii și a comercializării acesteia.

Prin urmare, tot ce se întâmplă în lume se virusează peste tot pentru că suntem interconectați la nivel global.

Am enumerat numai câteva dintre problemele cu care ne confruntăm, dar acestea vor avea efecte pe ter­men lung și vor schimba definitiv cursul profesiei. De aceea, provocarea noastră cea mai mare nu este să „ghicim” viitorul, ci să cream acest viitor prin iden­tificarea timpurie a tendințelor și găsirea unor soluții pentru viitorul profesiei.

Obiectul de activitate al grupului de lucru GL5 pre­supune o monitorizare continua a evoluției profesiei de avocat și a pieței avocaturii pentru a observa schim­bările și a propune măsuri în consecință.

Cu siguranță, este necesar un studiu sociologic al acestor aspecte, astfel încât realizarea acestuia ar fi o prioritate. Trebuie să știm direct de la sursă ce așteaptă avocații dar și beneficiarii serviciilor juridice, astfel încât aceștia și barourile să poată dispune de repere și informații esențiale pentru a‑și putea crea strategiile și reformele care sa le permită să dețină controlul viito­rului lor în profesie.

Ne dorim să implicăm cât mai mult tinerii în activi­tatea noastră pentru a afla viziunea lor asupra viitoru­lui profesiei, întrucât ei înțeleg mai bine efectele evolu­ției tehnologice și impactul acestora asupra profesiei. Cel mai important element care trebuie adus în profesie este digitalizarea. Aceasta trebuie să fie complemen­tară educației avocaților în deprinderea și înțelegerea soluțiilor digitale, care le pot ușura foarte mult munca.

De asemenea, o proiecție a evoluției profesiei de avocat nu poate fi privită izolat, ci în raport de evoluția sistemului judiciar și a profesiilor liberale, astfel încât trebuie să intensificăm colaborarea cu Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Profesiilor Liberale din România pentru a corela strate­giile sau predicțiile lor cu cele legate de profesia noastră.

Trebuie să conturăm mai bine domeniul rezervat avocaturii, întrucât mediul online a adus o concurență acerbă cu alte profesii, cererea de servicii integrate este în creștere astfel încât va trebui să stabilim mai clar cum vom colabora în continuare cu alți profesio­niști pentru a satisface această cerere.

Deci, evoluția profesiei este investigată sub mai multe aspecte: al performanței economice, al impac­tului tehnologiei, al concurenței și al presiunii exerci­tate de alte profesii, al evoluției demografice și, bine­în­țeles al tendințelor reglementărilor europene și chiar al tendințelor globale.

Evident că toate aceste schimbări despre care am vorbit mai devreme se vor regăsi și în evoluția legis­lației profesionale, iar aceasta va trebui să devină mai flexibilă pentru a se adapta continuu schimbărilor accelerate.

Scopul principal al Uniunii Naționale a Barourilor din România este de a acționa în așa fel încât profesia de avocat să fie capabilă să se adapteze în raport de impactul generat asupra acesteia de factorii economici, social‑politici, modificarea continuă a legislației, de așteptările corpului profesional, dar și ale benefi­ciarilor serviciilor juridice, astfel încât atât aceștia, cât și barourile să‑și poată crea strategii și reforme, care să le permită să dețină controlul viitorului lor în profesie.