Protestul Judecătorilor Tribunalului Argeș

12 sept. 2016
Vizualizari: 929

Protestul Judecătorilor Tribunalului Argeș:

– pentru depolitizarea justiției și independența puterii judecătorești;

– pentru preluarea bugetului puterii judecătorești de către înalta curte de casație și justiție;

– pentru eliminarea inechităților salariale din sectorul public;

– pentru respectarea și executarea deciziilor judiciare.

Prin HOTĂRÂREA NR. 2/9.09.2016, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeș, convocată potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (1) coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. c) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin HCSM nr. 1375/2015, a hotărât declanșarea unei forme de Protest la nivel declarativ, pentru depolitizarea justiției, preluarea bugetului puterii judecătorești de către Înalta Curte de Casație și Justiție, eliminarea inechităților salariale din sistemul public, în scopul declarat al protejării independenței judiciare, cerință consacrată în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (art. 47).

În acest sens, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeș exprimă public dezacordul cu privire la atitudinile publice ale Guvernului față de puterea judecătorească și solicită public implicarea autorităților naționale să intervină pentru a sprijini dobândirea independenței depline a puterii judecătorești, soluționarea problemelor de sistem specifice (subfinanțarea sistemului, numiri politice în funcții de conducere, lipsa resurselor umane adecvate, spații improprii de lucru, lipsa mijloacelor logistice adecvate, discriminări salariale, disfuncții create de aplicarea noilor coduri, cadru legislativ incoerent, supraglomerarea instanțelor, interferența justiției cu serviciile de informații etc.), precum și a problemelor practice generate de diferențele de salarizare în sectorul public, astfel:

1. În temeiul art. 112 din Constituția României, solicităm interpelarea Primului Ministru de către Parlamentul României, în sensul de a da explicații cu privire la executarea Legii nr. 71/2015 referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

Puterea judecătorească nu beneficiază de independență în plan financiar, în condițiile în care bugetul este coordonat de o autoritate politică, de ministrul justiției. În acest fel, în mod nejustificat puterea politică exercită controlul asupra independentei magistraților, prin condiționarea suplimentării schemelor de personal și modul de stabilire a salariilor, efectuând la propriu managementul resurselor umane la instanțele de judecată, atribuție pe care ar trebui să o îndeplinească numai conducerea Puterii Judecătorești, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, conform articolul 136 din Legea nr. 304/2004.

Astfel, pentru a îndeplini condițiile de aderare la Uniunea Europeană, Parlamentul României, prin art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a hotărât preluarea bugetului instanțelor de la Puterea executivă – Ministerul justiției, la Puterea Judecătorească – Înalta Curte de Casație și Justiție „Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuțiile Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Întrucât în România, din anul 1989 până în prezent, puterea politică manifestată prin oameni politici care au migrat de la un partid la altul, s-a complăcut în această situație, s-a menținut puterea judecătorească „sub talpa” puterii executive, care avea majoritate parlamentară!

După aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, clasa politică nu și-a respectat angajamentul privind independența justiției, în ceea ce privește trecerea bugetului puterii judecătorești de la Ministerul justiției la Înalta Curte de Casație și Justiție, așa cum rezultă din art. 40 al O.U.G. nr. 83/2014 aprobată prin Legea nr. 71/2015: Termenul prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2017”.

Deși termenul de 1 ianuarie 2017 se apropie, Executivul încă nu a pregătit capacitatea administrativă necesară preluării bugetului instanțelor judecătorești de către Înalta Curte de Casație și Justiție, motiv pentru care reprezentantul instanței supreme atrage atenția asupra acestui fapt, susținând că în aceste condiții nu-și poate exercita această atribuție. Se pare că puterea politică urmărește o nouă prorogare a termenului, parcurgând un adevărat „iter criminis”, ignorând și încălcând astfel încă odată fundamentele constituționale din art. 1 alin. (4) din Constituție: ”Statul Român se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale”.

Executivul este obligat prin lege să asigure condițiile tehnice de preluare a bugetului instanțelor de judecată, prin alocarea de resurse umane și materiale și logistica necesară, cum ar fi spre exemplu alocarea unui spațiu adecvat în a doua cea mai mare clădire din lume, „Casa Poporului”.

Pentru a întrerupe continuitatea acestei „crime constituționale”, chemăm toate forțele democratice să se manifeste pentru asigurarea echilibrului puterilor în stat, făcând primii pași spre asigurarea independenței justiției, prin trecerea bugetului puterii judecătorești de la Ministerul justiției la Înalta Curte de Casație și Justiție, la 1 ianuarie 2017, așa cum este prevăzut în legea pe care Executivul (politicul), refuză să o execute!

2. Interpelarea Primului Ministru de către Parlamentul României, cu privire la modul în care Guvernul înțelege să respecte și să execute hotărârile judecătorești, în mod nediscriminatoriu, pentru a oferi explicații cu privire la emiterea unor acte normative cu nerespectarea normelor constituționale, cum este cazul O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel cum a fost modificată și completată prin O.U.G. nr. 43/2016.

3. Sesizarea Ambasadelor Statelor Membre UE, pentru a susține independența justiției față de celelalte puteri constituționale, precum și respectarea legii de către demnitarii guvernamentali, pentru asigurarea consolidării independenței puterii judecătorești și a rolului acesteia în apărarea drepturilor omului.

În acest context, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeș, amintește faptul că un sistem de justiție subfinanțat cronic, precum și neexecutarea deciziilor judiciare, nu va putea conduce la realizarea unui mediu atractiv pentru investiții, deoarece nu generează predictibilitate, echitatea, siguranța și stabilitatea sistemului juridic în care funcționează întreprinderile.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

4.Informarea Comisiei Europene și a Comisarului pentru Justiție, a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), cu privire la conflictele și tensiunile apărute în România în ceea ce privește „separarea puterilor”, majoritatea politică din România ignorând poziția de egalitate în rang a puterii judecătorești față de executiv și legislativ. În acest sens, Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeș, solicită adoptarea unor măsuri rapide pentru eliminarea viziunii reductive a justiției, văzută doar prin prisma „luptei împotriva corupției”, eroare preluată și în Mecanismul de Cooperare și Verificare (conform Memorandumului privind justiția 2016, întocmit de Asociația Magistraților din România).

5.Sesizarea Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, a Asociației Europene a Judecătorilor precum și a Uniunii Internaționale a Magistraților, pentru a interveni în scopul exercitării autorității statale, astfel încât cele trei puteri ale statului să realizeze și să păstreze un echilibru între ele și totodată, să acționeze toate în interesul societății pe care o servesc.

Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeș, solicită public sprijin pentru eliminarea influențelor exercitate de puterea executivă asupra administrației justiției, pentru garantarea principiilor democratice ale statului de drept, rezolvarea deficiențelor în materia executării de către executiv a deciziilor judecătorești.

Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeș, convocată la data de 9 septembrie 2016, prin HOTĂRÂREA NR. 2/9.09.2016, atrage atenția asupra faptul că, în vederea obținerii obiectivelor care se impun pentru o reformă adecvată a sistemului judiciar, va întreprinde și alte acțiuni directe, sistematice, plecând de la amânarea cauzelor până la suspendarea activității.

Toate aceste măsuri se impun, întrucât din anul 1989 până în prezent, sistemul de justiție a fost manipulat de puterea politică, simulând doar, asigurarea independenței justiției în fața instituțiilor europene, fără să realizeze acest obiectiv constituțional și să implementeze cerințele europene privind separarea puterilor în stat.

Purtător de cuvânt Tribunalul Argeș

Judecător MARIANA VÂRGĂ, Vicepreședinte Tribunalul Argeș.

Protestul Judecătorilor Tribunalului Argeș was last modified: septembrie 12th, 2016 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: