Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, respinsă de Senat

30 mai 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 341

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Propunerea legislativă privind acordarea Statutului de autonomie al Ținutului Secuiesc a fost respinsă ieri, de Senatul României, care este for decizional pentru această lege. Proiectul a fost respins cu 96 de voturi pentru respingere, 9 voturi împotrivă și nicio abținere. Anterior votului din Senat, pe 11 aprilie, Camera Deputaților respinsese propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, Comisia pentru administrație publică arătând că inițiativa vizează, practic, crearea unei entități statale distincte, paralelă cu statul național unitar român.

„Deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György este cel care a inițiat proiectul de lege, susținând că nu propune modificarea granițelor, ci numai autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc în interiorul statului român. «Locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă ca expresie a identității sale istorice, în scopul asigurării egalității de șanse a cetățenilor și protecției identității naționale maghiare», conform textului inițiativei legislative. Viceliderul grupului UDMR, senatorul László-Ődőn Fejer a spus, după vot, că speră că, «data viitoare când o să luptăm, o să luptăm pentru o Românie prosperă bazată pe o descentralizare reală»”, arată Cotidianul.

Conferința de pregatire profesională a Baroului Ialomița
”

„Rezoluția magistraților români pentru apărarea statului de drept” continuă să fie semnată și de alți magistrați.

„Judecătorii din cadrul Judecătoriei Sectorului 2 au decis marți, în adunarea generală, să se ralieze «Rezoluției magistraților români pentru apărarea statului de drept», semnată de aproape 2.000 de magistrați, și să solicite, la rândul lor, factorilor politici să înceteze atacurile la adresa statului de drept și a judecătorilor și procurorilor din România și să amâne orice decizie privind legile justiției până la primirea avizului Comisiei de la Veneția”, notează News.ro.

De aceeași parte a baricadei cu magistrații semnatari ai „Rezoluției magistraților români pentru apărarea statului de drept”, se află și PNL. Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat marți, la finalul ședinței Biroului Executiv, că Partidul Național Liberal va începe demararea procedurii de sesizare a Comisiei de la Veneția privind propunerile de modificări aduse Codului penal.

„«Astăzi am hotărât ca PNL să demareze procedura de sesizare a Comisiei de la Veneția prin intermediul Adunării Parlamentare a Comisiei Europei, mai precis Comisia de monitorizare și Comisia juridică, în privința propunerilor de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală. Considerăm absolut necesar ca și pe aceste proiecte de modificare să existe un punct de vedere exprimat de Comisia de la Veneția. […] Apelăm la această procedură pentru că, din păcate, majoritatea parlamentară a refuzat și de această dată solicitarea formulată de grupul parlamentar al PNL, aceea ca Parlamentul, conducerea Parlamentului, înainte de dezbaterea și adoptarea modificărilor propuse, să sesizeze Comisia de la Veneția. Nădăjduim și de această dată ca Adunarea Parlamentară a Comisiei Europei, partenerii noștri de la nivelul adunării parlamentare din Comisia de monitorizare și Comisia juridică, să susțină acest demers cât se poate de legitim și de normal pentru o țară care face parte din UE»a declarat Ludovic Orban”, scrie Cotidianul.

Decizia în dosarul fostei șefe a DIICOT, Alina Bica, refugiată politic în Costa Rica, a fost amânată.

„Magistrații instanței supreme au amânat marți, pentru 12 iunie, decizia în dosarul despăgubirii frauduloase a omului de afaceri Gheorghe Stelian de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), în care prejudiciul depășește 60 de milioane de euro și în care sunt judecați fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, omul de afaceri Dorin Cocoș și fiul acestuia, Alin Cocoș”, notează News.ro.

În timp ce la București opoziția și puterea se ceartă pe modificările legilor justiției, la Bruxelles se pregătește modificarea criteriilor prin care Comisia Europeană alocă fondurile, schimbare care ar putea limita accesul țărilor din Europa Centrală și de Est la banii europeni.

„Uniunea Europeană intenționează să redirecționeze fonduri de coeziune de 30 de miliarde de euro, destinate țărilor din Europa Centrală și de Est, spre state precum Grecia, Italia și Spania, arată documente obținute de cotidianul Financial Times”, scrie Mediafax.

Mediafax oferă și alte detalii interesante legate de viitorul financiar al Estului: „Cifrele exacte încă fac obiectul unor dezbateri politice dure în cadrul Comisiei Europene. Dar modelul care le este prezentat comisarilor UE propune diminuarea finanțării destinate Poloniei cu 23%, reprezentând o scădere cu 19,5 miliarde de euro, comparativ cu perioada 2014-2020, când Varșovia a primit 83,9 miliarde de euro la valoarea din 2018. Ungaria, Cehia, Estonia și Lituania riscă reduceri ale finanțării cu 24%. În total, țările baltice și cele patru țări din Grupul Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia) ar pierde 37 de miliarde de euro în viitorul interval bugetar, în timp ce statele sudice afectate de criza financiară – Portugalia, Spania, Italia, Grecia și Republica Cipru – vor primi în plus 3,7 miliarde de euro”.

În finalul Revistei, scriem despre ediția 2018 a Bookfest, care s-a deschis astăzi și se va închide pe 3 iunie. Ediția din acest an a Bookfest prilejuiește întâlnirea cu nume de prestigiu ale culturii și vieții publice românești: Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, Radu Paraschivescu, Varujan Vosganian, Vintilă Mihăilescu, Andrei Pleșu, Tatiana Niculescu, dar și procurorul general al României, Augustin Lazăr, acestea fiind doar câteva dintre personalitățile care marchează agenda salonului.

„Potrivit organizatorilor, pentru împătimiții de lectură, circa un milion de cărți vor fi oferite la această ediție, cu reduceri care merg până la 80% din prețul de copertă, câteva sute de evenimente, proiecții de filme și lansări de carte, de care publicul se poate bucura în cele cinci zile de Bookfest. […] Joi, pe scena Arena, de la ora 17.00, procurorul general Augustin Lazăr vine pentru al doilea an consecutiv la Bookfest, ca să prezinte un nou volum pe care l-a coordonat împreună cu Mircea Duțu și Ovidiu Predescu, «Protecția juridică a patrimoniului cultural și natural», volum dedicat Centenarului Marii Uniri, dar și Anului european al patrimoniului cultural. Andrei Pleșu, cel care semnează «Cuvântul de însoțire» al cărții, va fi, de asemenea, prezent la eveniment pentru a vorbi despre volum”, scrie Agerpres.

Seară frumoasă!

Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, respinsă de Senat was last modified: mai 30th, 2018 by Claudiu Pamuc
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter