Despre
- Interdicția de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii respectivului articol, respectiv anul 2013
- Definiția conflictului de interese cuprinsă în art. 70 din Legea nr. 161/2003 este suficient de clară, precisă și necondiționată de adoptarea altor reglementări, subsecvente, pentru diferite categorii de demnități și funcții publice
Propunerea legislativă privind interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, adoptată în data de 22 iunie 2016 de către plenul Parlamentului, este în totală contradicție cu dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă și penală, este poziția Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Prin respectiva propunere legislativă se creează premisa conform căreia interdicția de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii respectivului articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate că anterior acestui moment exista o dispoziție expresă care să interzică parlamentarilor să-și angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare și anume art. 70 din Legea nr. 161/2003.
Prin urmare, nici anterior adoptării Legii nr. 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligația de a respecta regimul juridic al conflictelor de interese, în speță dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 301 din Codul penal.
Regimul juridic al conflictului de interese administrativ, pentru toate categoriile de persoane care ocupă funcții/demnități publice este cel reglementat de dispozițiile Legii nr. 161/2003, coroborat, din punct de vedere procedural cu dispozițiile Legii nr. 176/2010.
Din aceste considerente, ANI consideră faptul că definiția conflictului de interese cuprinsă în art. 70 din Legea nr. 161/2003 este suficient de clară, precisă și necondiționată de adoptarea altor reglementări, subsecvente, pentru diferite categorii de demnități și funcții publice.
La acest moment, pe rolul instanțelor, în diferite faze procesuale, se află un număr de 29 de cauze în care Agenția a constatat încălcarea de către membrii Parlamentului a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese ca urmare a angajării rudelor la cabinetele parlamentare.
În perioada 2011 – 2015, Agenția Națională de Integritate a constatat, în cazul deputaților și senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă și 26 de cazuri de conflicte de interese de natură penală. În ceea ce privește conflictele de interese de natură administrativă, ANI a câștigat definitiv și irevocabil în 22 de cazuri și doar într-un singur caz instanța a anulat raportul de evaluare emis de Agenție, restul dosarelor fiind pe rol. Referitor la conflictele de interese de natură penală, în 18 cazuri instanța a emis sentințe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în 3 cazuri amendă administrativă iar în 5 cazuri, dosarele se află pe rolul organelor de cercetare penală.
