Pronunţarea unei soluţii de punere în executare a mandatului european de arestare în condiţiile inexistenţei unei evaluări efective a motivelor de refuz (NCPP, L. nr. 302/2004)

28 feb. 2020
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 191

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 255/2018

L. nr. 302/2004: art. 85, art. 86, art. 96, art. 98 alin. (2) lit. c), art. 103, art. 107 alin. (1); NCPP: art. 275 alin. (3) și (6), art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b)

ordonanta militara

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 85 și următoarele din Legea nr. 302/2004, rezultă că, învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăște asupra arestării și predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condițiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existența dublei incriminări a faptelor penale ce se impută acesteia și situațiile ce constituie motive de refuz la predare.

În consecință, în această procedură, instanței îi incumbă obligația verificării efective a motivelor de refuz la predare invocate de persoana solicitată, la evaluarea acestora, ca și a celorlalte condiții prevăzute de lege pentru punerea în executare a mandatului european de arestare, urmând a fi avute în vedere toate împrejurările cauzei, astfel cum impun dispozițiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.

Evaluând hotărârea atacată prin prisma considerațiilor teoretice anterior menționate, Înalta Curte constată că prima instanță a verificat condițiile care legitimează punerea în executare a mandatului european de arestare nr. 1. Szv. 263/2017/7 din 29 ianuarie 2018, emis de Tribunalul Kecskemet – Ungaria față de persoana solicitată A., constatând, în mod just, că acesta îndeplinește condițiile de formă și conținut prevăzute de art. 86 din Legea nr. 302/2004,

Deopotrivă, în mod corect a constatat că infracțiunea reținută în sarcina persoanei solicitate intră în categoria faptelor prev. de art. 96 din Legea nr. 302/2004, care dau loc la predare fără îndeplinirea condiției dublei incriminări.

Totodată, în respectarea art. 103 din Legea nr. 302/2004, instanța a procedat la identificarea persoanei solicitate, aducându-i la cunoștință drepturile prevăzute de art. 104, efectele regulii specialității, precum și posibilitatea de a consimți la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere consecințele juridice ale consimțământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia.

Întrucât persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă a mandatului european de arestare, solicitând recunoașterea hotărârii pronunțată de autoritățile judiciare ungare în baza căreia a fost emis mandatul european, în vederea executării, în România, a restului din pedeapsa aplicată prin aceasta (invocând motive familiale), instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 103 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, procedând la audierea părții în limitele prevăzute de textul de lege menționat.

În cuprinsul declarației date în acest context, la data de 9 martie 2018, persoana solicitată A. a reiterat, în aceleași limite de argumentare, opoziția la predare susținută oral.

Evaluând argumentele de opoziție la predare invocate de persoana solicitată prin prisma dispozițiilor art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, prima instanță a pornit, însă, de la premisa greșită că situația vizată de textul de lege susmenționat presupune, în cazul persoanei solicitate cetățean român care refuză executarea pedepsei sau a unei măsuri de siguranță privativă de libertate ce constituie obiectul mandatului european de arestare, și îndeplinirea cumulativă a condiției de rezidență continuă și legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani.

Or, din interpretarea dispozițiilor art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 rezultă că acest motiv opțional de refuz al executării mandatului european de arestare emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranță privative de libertate, este incident, în cazul persoanei solicitate cetățean român, ca efect direct al refuzului acesteia de a executa pedeapsa ori măsura de siguranță în statul membru emitent, nefiind condiționat de îndeplinirea vreunei alte cerințe suplimentare.

Condiția dovedirii rezidenței continue și legale pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, prevăzută de art. 98. alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 vizează ipoteza în care persoana solicitată opozantă este un cetățean străin care trăiește în România, această interpretare, susținută inclusiv de argumente de analiză semantică, fiind confirmată de practica și jurisprudența relevantă în materie.

Eroarea evidentă în care s-a aflat prima instanță cu privire la condițiile de incidență a motivului opțional de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, în cazul persoanei solicitate cetățean român, conferă examenului său asupra motivelor de refuz la predare invocate de parte și, pe cale de consecință, și asupra aplicabilității corelative a dispozițiilor art. 98 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, un caracter pur formal. Acest caracter este confirmat și de lipsa oricăror diligențe ale instanței în vederea verificării efective a împrejurărilor în raport de care a reținut că dispozițiile legale evocate nu sunt incidente în cauză.

Or, pronunțarea unei soluții de punere în executare a mandatului european de arestare în condițiile inexistenței unei evaluări efective a motivelor de refuz al executării invocate de către persoana solicitată, care, în speță, chiar și la un examen sumar, par a fi confirmate de actele dosarului, afectează legalitatea hotărârii, impunând, cu necesitate, desființarea ei.

Ca urmare, efectuarea verificărilor privind incidența în cauză a motivului opțional de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 și, pe cale de consecință, și a dispozițiilor corelative prev. de art. 98 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, dar și exigențele respectării principiului dublului grad de jurisdicție în materie penală, impun reluarea judecății în fața primei instanțe, respectiv Curtea de Apel Oradea

Față de cele arătate, în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție, Înalta Curte urmează să admită contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 20/PI din data de 9 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Va desființa, în parte, sentința penală atacată, numai în ceea ce privește punerea în executare a mandatului european de arestare și predarea persoanei solicitate și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Va menține actele îndeplinite până la data de pronunțării sentinței contestate, urmând ca prima instanță să solicite toate informațiile și să dispună verificările necesare privind analiza efectivă a motivului opțional de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 și, pe cale de consecință, și a dispozițiilor art. 98 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cu cenzurarea corelativă a susținerilor contestatorului sub acest aspect.

Totodată, va menține dispozițiile sentinței atacate privind arestarea persoanei solicitate în vederea predării.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.

Pronunțarea unei soluții de punere în executare a mandatului european de arestare în condițiile inexistenței unei evaluări efective a motivelor de refuz (NCPP, L. nr. 302/2004) was last modified: februarie 23rd, 2020 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter