Proiectul Legii offshore intră în dezbaterea Parlamentului

Criza energetică și iminenta renunțare la gazul rusesc de către țările Uniunii Europene, ca un răspuns la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, determină autoritățile române să facă toate demersurile necesare pentru a exploata gazele din Marea Neagră. În acest sens, presa scrie despre proiectul Legii offshore, care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului.

„Coaliția de guvernare a finalizat, joi, draftul proiectului Legii offshore, care urmează să fie depus vineri în Parlament, sub semnătura liderilor celor trei partide din coaliție. Potrivit noului proiect, pragurile de supraimpozitare rămân aceleași, dar se modifică baza de calcul, astfel că, la final, impozitele ar urma sa fie mai mici. De asemenea, companiile vor putea să facă deduceri de până la 40%, față de 30%, cât e în prezent”, notează News.ro.

Și, tot ca o consecință pozitivă a războiului din Ucraina, activitatea portuară de la Dunăre ar putea fi revitalizată.

„România repune în funcțiune o cale ferată cu ecartament lat, care fusese construită în perioada sovietică, pentru a aduce cereale din Ucraina. Această linie nu mai era folosită de zeci de ani, întrucât România are căi ferate cu ecartament normal, european. Ecartamentul rusesc are 1524 milimetri, adică este mai larg decât cel european, de 1435 milimetri. Linia ferată repusă în exploatare va conecta portul Galați de granița cu Ucraina. Pe această linie, Ucraina va trimite cereale destinate exportului. Conexiunea feroviară între Ucraina și Galați se face prin orașul Giurgiulești (Republica Moldova). (…) Mărfurile care ajung în portul Galați pot fi depozitate temporar aici. Apoi se încarcă pe nave care circulă pe Dunăre. Principala cale de export este prin Marea Neagră”, scrie România liberă.

Și portul Constanța primește finanțare pentru creșterea capacității de operare. Premierul Ciucă anunță că va aproba alocarea a 200 de milioane de lei pentru operaționalizarea infrastructurii de transport feroviar din Portul Constanța.

„Am discutat de măsurile pe care le-am luat, astfel încât Portul Constanța să-și mărească tot ceea ce ține de infrastructura de operare. În această infrastructură componenta feroviară joacă un rol foarte important. Am identificat banii necesari și, astfel, prin hotărârea de astăzi vom aloca 200 de milioane de lei pentru a putea să operaționalizăm ceea ce ani buni de zile a fost blocat de vagoanele care au zăcut efectiv pe liniile din feroviare din Portul Constanța. Prin această măsură vom continua să asigurăm ritmul și capacitatea tuturor activităților de transport din port”, a declarat Nicolae Ciucă, joi, la începutul ședinței de Guvern, conform Agerpres, citat de Digi24.

Discuțiile legate de posibila aderare la NATO a Finlandei nu au rămas fără ecou la Moscova.

„Dimitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse și unul dintre cei mai apropiați aliați ai Președintelui rus Vladimir Putin, a avertizat Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) că, dacă Suedia și Finlanda vor adera la organizația militară, Rusia va trebui să-și consolideze apărarea în regiune, inclusiv prin desfășurarea de arme nucleare în regiunea baltică”, scrie Digi24.

„Ar putea să nu mai fie vorba despre niciun fel de statut non-nuclear pentru regiunea baltică – echilibrul trebuie restabilit. Până astăzi, Rusia nu a luat astfel de măsuri și nu avea de gând să o facă. Dar dacă ni se va forța mâna, ei bine… rețineți că nu noi am propus asta”, a spus Medvedev, notează Digi24.

Prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonyte, a răspuns, joi, la amenințările fostului Președinte rus, Dimitri Medvedev.

„Că Rusia amenință, nu este nimic nou. Kaliningradul este o zonă foarte militarizată, este de mulți ani așa și se află în regiunea Baltică”, a declarat prim-ministrul lituanian, notează Reuters, citat de Digi24.

„Cred că prezența acestor țări (n.red. Finlanda și Suedia) ca membre ale alianței ar întări, de fapt, foarte mult atât Alianța, cât și securitatea acestor țări și a noastră. De îndată ce o astfel de decizie va fi anunțată, și sper să fie, cred că țările baltice vor avea un motiv foarte serios să o susțină”, a mai declarat Simonyte, mai scrie Digi24.

Bombardamentele ruse continuă în cea de-a 50-a zi de război. Printre știrile venite de pe frontul ucrainian, avarierea crucișătorului rus „Moskva” tine prima pagină a agențiilor de știri.

„Oficialii ucraineni au anunțat că nava crucișător Moskva a fost lovită de rachete ucrainene în Marea Neagră, în timp ce ministerul rus al Apărării a negat, spunând că nava a fost «grav avariată» după o explozie. Crucișătorul rus care a fost sfidat în mod faimos de trupele ucrainene de pe Insula Șerpilor, la începutul războiului, a fost lovit de rachetele ucrainene în Marea Neagră, potrivit oficialilor ucraineni, citați de BBC. Crucișătorul «Moskva», nava amiral a Flotei ruse din Marea Neagră, a suferit «avarii foarte grave», a declarat guvernatorul regiunii Odesa, Maksym Marchenko. (…) La începutul zilei de miercuri, un incendiu a fost raportat pe navă. Consilierul prezidențial ucrainean Oleksiy Arestovych a declarat că salvatorii ruși nu au reușit să ajungă la crucișător. Oficialul ucrainean a spus că nava ar putea avea la bord un echipaj de până la 510 membri”, relatează Libertatea.

Seară liniștită!