Proiectul de Lege privind tehnologia 5G, puternic criticat atât de autoritățile publice, cât și de actorii din mediul privat

Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G („Proiectul de Lege 5G”)^[1], inițiat de către fostul Minister al Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor („MTIC”)^[2], a fost supus unei noi serii de avizări din partea autorităților publice relevante, ca parte a procesului legislativ.

Chiar dacă avizele formale au fost emise, numeroase autorități, cum ar fi Ministerul Justiției^[3], Consiliul Concurenței^[4], Consiliul Economic și Social^[5] și Consiliul Legislativ^[6] au făcut observații critice cu privire la aspecte esențiale care par să fi fost complet ignorate de inițiatorii Proiectului de Lege 5G.

Aceste autorități au semnalat, în unanimitate, că Proiectul de Lege 5G nu a luat în considerare prevederile Setului Comun de Instrumente 5G al UE^[7]. Această observație derivă din cel puțin două elemente, și anume:

− lipsa unor criterii tehnice și obiective; și

− lipsa unei clasificări adecvate a componentelor rețelei în active critice și non-critice.

Aceste probleme sunt prezentate pe scurt mai jos, alături de unele considerații cu privire la posibili pași de urmat.

1. Lipsa unor criterii tehnice

Alături de autoritățile menționate mai sus, atât furnizorii de rețele de comunicații electronice, cât și producătorii de echipamente au subliniat importanța, în ceea ce  privește Proiectul de Lege 5G^[8], a respectării Setului Comun de Instrumente 5G al UE privind realizarea unei evaluări coordonate cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, pe baza unor criterii clare de natură tehnică.

Pare astfel să existe un consens între, pe de o parte, actorii relevanți din mediul privat și, pe de altă parte, autoritățile publice relevante, cu privire la necesitatea modificării Proiectului de Lege 5G, în vederea includerii unor criterii de evaluare obiective și tehnice, în conformitate cu abordarea susținută de Uniunea Europeană prin intermediul Setului Comun de instrumente 5G al UE.

Cu toate acestea, prin redepunerea spre avizare a unui text identic cu proiectul inițial, fostul MTIC a ignorat cu desăvârșire nu doar comentariile și propunerile primite în cadrul procesului de consultare publică, ci și (i) avizul emis anterior de Ministerul Justiției prin scrisoarea 2/88892/2020 din 15 octombrie 2020, (ii) observațiile prezentate de Consiliul Concurenței prin adresele din 27 august 2020 și 20 octombrie 2020 și (iii) observațiile prezentate de Consiliul Economic și Social la data de 22 octombrie 2020. (…)

Materialul integral este disponibil aici.