Proiectul de Lege privind pensiile militare de stat a fost adoptat și de Senat

După numeroase discuții în mass-media, în plină campanie electorală, politicienii și-au dat mâna și Proiectul de Lege privind pensiile militare de stat  a fost adoptat luni, cu 90 de voturi  „pentru”  și 8 abțineri, de Senat, care este Cameră decizională în acest caz. Rămâne ca legea să fie promulgată de Președinte și Guvernul să vină cu normele de aplicare ale legii și să găsească fondurile necesare acestor indexări propuse în lege.

„Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat a fost adoptată de plenul Senatului, luni, după ce comisia de apărare a elaborat un raport de admitere, cu amendamente. Proiectul prevede că pensiile militare aflate în plată se indexează în raport cu solda sau salariul de grad sau de funcție”, scrie Libertatea.

„Mai avem un singur pas de făcut, și anume Guvernul să treacă să facă normele și să pună în aplicare acest text de lege, pentru că nu mi-aș dori să avem aceeași situație ca la Planul național de luptă împotriva cancerului, ca acest text de lege să fie uitat într-un sertar”, a mai spus Pauliuc, mai scrie Libertatea.

„Cuantumul pensiilor militare de stat, aflate în plată, se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare”, prevede actul normative, scrie Evenimentul zilei.

„Pensiile polițiștilor, militarilor și angajaților din sistemul penitenciar vor fi modificate «în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de stabilire a pensiei militare». Conform deciziei, Casele se pensii vor actualiza veniturile respective în termen de o lună de la intrarea în vigoare a legii”, mai arată Evenimentul zilei.

„În următoarele luni, fondurile necesare ar urma să fie asigurate din bugetele instituțiilor din Apărare. În propunerea inițiată, liberalii au arătat că ultimele completări aduse legii ar încălca principiul unității, al egalității, dar și al loialității privind sacrificiile angajaților din acest sector”, notează Evenimentul zilei.

„Pensionarii militari care sunt și parlamentari, membri în Guvern sau au funcții de secretari și subsecretari de stat nu vor beneficia de aceste majorări iar banii pentru indexarea pensiilor militare vor fi alocați din bugetele instituțiilor militare”, mai scrie, pe aceeași temă, EuropaFM.

Curtea Constituțională a României a anunțat, sâmbătă seară, că a respins contestațiile împotriva înregistrării candidaturilor lui Mircea Geoană, Ludovic Orban și Marcel Ciolacu la alegerile prezidențiale. Hotărârile sunt definitive.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi: a respins contestația formulată de domnul Talpoș Ioan împotriva înregistrării candidaturii domnului Mircea-Dan Geoană la alegerile pentru președintele României din anul 2024;  a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de domnul Stan Valerian împotriva candidaturii domnului Ludovic Orban la alegerile pentru președintele României din anul 2024; a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de Asociația Europeană pentru Opoziție Economică împotriva candidaturii domnului Ion-Marcel Ciolacu la alegerile pentru președintele României din anul 2024”, informează CCR, scrie Cotidianul.

Presa mai scrie că fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, a fost plasat, luni, sub control judiciar pentru 60 de zile șI a primit interdicția de a profesa, pe perioada măsurii preventive

„Tătaru a fost prezent, luni, la sediul DNA Iași, unde a fost audiat și i s-a adus la cunoștință calitatea de inculpat. El este acuzat că ar fi primit bani și bunuri alimentare de la pacienții săi de la Spitalul Municipal «Dimitrie Castroian», unde Nelu Tătaru este angajat ca medic chirurg. Avocata lui Nelu Tătaru a menționat la ieșirea de la DNA că măsura controlului judiciar este nejustificată și va fi contestată. Ea a spus totodată, că Nelu Tătaru nu apare pe înregistrările făcute de DNA cu mâna pe bani”, relatează Cotidianul.

Apar și primele ecouri internaționale la alegerile din Republica Moldova. Președintele SUA, Joe Biden, a salutat realegerea președintei pro-occidentale a Republicii Moldova, Maia Sandu.

„Timp de luni de zile, Rusia a încercat să submineze instituțiile democratice și procesele electorale ale Moldovei. Dar Rusia a eșuat. Poporul moldovean și-a exercitat dreptul democratic de a-și alege propriul viitor și a ales să urmeze un drum aliniat cu Europa și democrațiile de pretutindeni”, a spus Biden, scrie România liberă.

Ministerul rus de Externe a declarat luni că alegerile prezidențiale din Republica Moldova, câștigate duminică în al doilea tur de scrutin de proeuropeana Maia Sandu, au fost „cele mai nedemocratice” din istoria postsovietică a țării.

„Fără exagerare, aceasta a fost cea mai nedemocratică campanie electorală de la independența Republicii Moldova, caracterizată printr-o represiune fără precedent împotriva opoziției și a presei independente, în special de limbă rusă, prin amestecul deschis al țărilor occidentale în procesul electoral și prin utilizarea pe scară largă a resurselor administrative de către autorități”, a declarat Maria Zaharova, scrie Cotidianul.

Zaharova a vorbit și despre alegătorii moldoveni care locuiesc în Rusia acuzând numărul redus de secții de votare de pe teritoriul rus.

„Pentru diaspora moldovenească din țara noastră, al cărei număr este estimat la 500.000, au fost deschise doar două secții de votare, la fel ca în primul tur, în timp ce în Europa de Vest și America de Nord, unde trăiesc și aproximativ 500.000 de moldoveni, au fost amenajate peste 200 de secții de votare, iar în mai multe țări moldovenilor li s-a permis să voteze prin corespondență”, a mai declarat reprezentanta MAE rus, mai scrie Cotidianul.

„În același timp Moscova speră că autoritățile de la Chișinău nu vor adânci scindarea societății (…) și vor respecta interesele majorității cetățenilor care locuiesc propriu-zis în Republica Moldova nu în străinătate”, mai notează Cotidianul.

Publicația niponă Nikkei scrie că Japonia și România intenționează să investească „trilioane de dolari” în proiecte de decarbonizare, iar electricitatea produsă din surse regenerabile să fie utilizată nu doar local, ci și exportată în Ucraina.

„Ziariștii niponi susțin că autoritățile de la Tokyo și București sunt pregătite să prezinte public o declarație comună care «să precizeze amploarea ajutorului energetic pentru Ucraina și crearea unui cadru pentru investițiile ecologice în România», mai anunță sursa citată, preluată de profit.ro. Una dintre sursele de bază ale finanțărilor o reprezintă Fondul Uniunii Europene care sprijină implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare, afirmă publicația japoneză. Acest fond nu a fost accesat atât de mult în Europa de Est, susține Nikkei, din cauza unei condiții care impune națiunilor să se conformeze statului de drept al UE. Doar aproximativ 37% din acest fond a fost utilizat din luna iulie. România îndeplinește cerințele statului de drept și poate accesa 29 de miliarde de euro (31,5 miliarde de dolari), dintre care jumătate sunt granturi nerambursabile”, notează România liberă.

Seară liniștită!