Proiectul de Lege privind autorizarea producătorilor de tehnologie 5G și efectele sale asupra concurenței: o provocare pentru operatorii de rețele mobile și pentru autoritățile de concurență

15 sept. 2020
Articol UJ Premium
Vizualizari: 857
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

1. Context

Proiectul de Lege cu privire la măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații și condițiile implementării rețelelor 5G („Proiectul de Lege”) a fost publicat spre consultare publică la data de 4 august 2020[1] de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și revizuit în mică măsură la data de 2 septembrie 2020.

Proiectul de Lege are ca scop reglementarea autorizării producătorilor de tehnologii, echipamente și programe software pentru rețelele 5G (denumite împreună „Tehnologia 5G”). În acest sens, forma revizuită a Proiectului de Lege[2], printre altele:

– reproduce în totalitate criteriile de autorizare prevăzute în Memorandumul de înțelegere semnat în 20 august 2019 între România și Statele Unite („Memorandumul SUA-Romania”), respectiv dacă producătorul:

(i) se află sub controlul unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent;

(ii) are o structură transparentă a acționariatului;

(iii) nu are cunoștință de un istoric de conduită corporativă neetică;

(iv) se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente.

– nu conține nicio referire la criterii tehnice sau alte criterii decât cele menționate mai sus și nu prezintă explicații cu privire la modul în care acestea din urmă ar urma să fie puse în aplicare, deși sunt suficient de generale pentru a fi interpretate în diferite moduri;

– încredințează decizia de autorizare Primului-Ministru al României și Consiliului Suprem de Apărare a Țării („CSAT”), cel din urmă având puterea de a refuza autorizarea doar prin simpla referire la criteriile politice vagi menționate mai sus; aceste criterii trebuie interpretate pe baza definițiilor generale ale riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la securitatea națională;

– prevede că doar producătorii autorizați pot fi folosiți pentru realizarea rețelelor 5G și a rețelelor de comunicații și a infrastructurii de interes național, în același timp definind rețelele 5G ca incluzând echipamentele deja integrate în rețelele 3G și 4G; în acest fel, Proiectul de Lege impune în plus furnizorilor de rețele mobile de comunicații electronice (denumiți în continuare „Operatorii de Rețele Mobile”) și să înlocuiască echipamente 3G și 4G deja achiziționate;

– termenul în care echipamentele existente de tip 3G și 4G (achiziționate în conformitate cu legislația în vigoare la data achiziției lor) trebuie înlocuite a fost stabilit la 5 ani; nu există nicio mențiune cu privire la vreo despăgubire care ar urma să fie plătită furnizorilor de rețele de comunicații electronice pentru această măsură care are efecte echivalente unei exproprieri.

Așa cum este menționat în Expunerea de Motive a Proiectului de Lege[3], acesta din urmă va avea un impact asupra mediului concurențial dacă legea este aplicată în sensul excluderii unor producători de tehnologie de pe piață.

Având în vedere (a) diversele declarații publice ale unor înalți oficiali români[4] și Memorandumul SUA-România și (b) natura foarte vagă și exclusiv politică a criteriilor de autorizare, pare că (spre deosebire de alte state membre UE), excluderea în totalitate a anumitor producători de tehnologie 5G, bazată pe țara lor de origine, s-ar putea să fie iminentă în România.

Mai mult, datorită sumelor recent plătite de către Ericsson ca parte a unei soluționări amiabile a fost considerată „una dintre cele mai mari sancțiuni aplicate pentru încălcarea Legii privind Practicile Corupte Străine[5] (prin care compania a fost acuzată de autoritățile competente din SUA de „conspirații pentru a încălca prevederile privind combaterea dării de mită, ținerea registrelor și a evidențelor și desfășurarea controalelor interne reglementate de legea FCPA[6][7]), criteriul istoricului practicilor corporative etice prevăzut de Proiectul de Lege ar putea conduce, de asemenea, la excluderea unui al treilea producător major din rândul celor care ar putea furniza tehnologie 5G operatorilor români de rețele mobile.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

În plus, companii care fac în prezent parte din grupul Nokia, precum Alcatel[8] și Siemens[9], au propriul palmares de sancțiuni semnificative aplicate de autoritățile americane pentru practici de corupție. Prin urmare, pe baza aceluiași criteriu, nici Nokia nu este complet în afara riscului de a fi exclusă.

Această lucrare abordează la modul general anumite riscuri care ar putea să survină ca urmare a unor astfel de excluderi, în ceea ce privește potențialele distorsionări ale concurenței de pe piețele relevante. În acest sens, în afară de efectele propriu-zise asupra concurenței (secțiunea 4), sunt relevante diferențele destul de semnificative dintre Proiectul de Lege și abordarea propusă prin Setul Comun de Instrumente 5G (secțiunea 2), precum și conflictele dintre Proiectul de Lege și cadrul legislativ al comunicațiilor electronice (secțiunea 3). În plus, Secțiunea 5 analizează condițiile în care concurența ar putea fi restricționată în România prin efectul unei legi naționale.

2. Proiectul de Lege se abate considerabil de la Setul Comun de Instrumente 5G

În data de 29 ianuarie 2020, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare prin care a aprobat setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G (“Setul Comun de Instrumente 5G”)[10]. Scopul Setului Comun de Instrumente 5G este acela de a trasa o abordare europeană comună, bazată pe un set comun de măsuri destinate a atenua principalele riscuri privind securitatea cibernetică a rețelelor 5G[11].

Măsurile propuse cuprind următoarele două categorii:

– măsuri strategice, care privesc competențe de reglementare sporite pentru autorități, pentru a putea verifica achizițiile în legătură cu rețelele de comunicații electronice, precum și modul de implementare și dezvoltare a acestora, măsuri specifice pentru a aborda riscurile legate de vulnerabilități care nu sunt de natură tehnică (ingerința statelor din afara Uniunii Europene sau a entităților susținute de astfel de state), analizarea profilului de risc al furnizorilor și promovarea inițiativelor de sprijinire a dezvoltării unor lanțuri de distribuție 5G sustenabile și diverse;

– măsuri tehnice, care includ măsuri menite să consolideze securitatea rețelelor și a echipamentelor 5G, abordând riscurile aferente tehnologiilor, proceselor, factorilor umani și fizici, printr-un control strict al accesului și o administrare sigură a rețelei, prin certificarea componentelor și/sau proceselor aferente rețelelor 5G.

Cât privește verificarea producătorilor, Raportul privind evaluarea coordonată la nivelul UE a riscurilor identifică mai mulți factori de risc pentru analiza profilului de risc al producătorului, respectiv:

(a) probabilitatea ca un producător să fie supus ingerințelor din partea unui stat terț; exemple specifice de factori care facilitează ingerințele sunt menționate în Raportul privind evaluarea coordonată la nivelul UE a riscurilor;

(b) capacitatea producătorului de a asigura frunizarea produselor; și

(c) calitatea per ansamblu a produselor și a practicilor cu privire la securitatea cibernetică ale producătorului, incluzând gradul de control pe care acesta îl exercită asupra lanțului de aprovizionare și dacă acordă o prioritate adecvată practicilor de securitate.

Spre deosebire de Setul Comun de Instrumente 5G, Proiectul de Lege se bazează exclusiv pe prima teză a testului, referitoare la ingerința statelor străine. În această privință, acoperă doar parțial criteriile stabilite prin Setul Comun de Instrumente 5G pentru identificarea potențialelor astfel de ingerințe[12]. Celelalte două teze ale testului sunt ignorate în totalitate.

De asemenea, cu privire la măsurile strategice, Setul Comun de Instrumente 5G menționează că acolo unde măsurile strategice, cum ar fi restricțiile, sunt aplicate producătorilor considerați a fi de mare risc, inclusiv prin excluderi necesare, acestea ar avea în vedere doar activele cheie, definite ca critice și sensibile în Raportul privind evaluarea coordonată la nivelul UE a riscurilor[13] (e.g. funcțiile rețelei de bază, funcțiile de corelare și administrare a rețelei și funcțiile rețelei de acces).

În ciuda acestui aspect, Proiectul de Lege exclude producătorii neautorizați din întreaga rețea 5G, fără furniza nicio evaluare sau definiții ale activelor cheie. Ca atare, operatorii de telecomunicații vor fi obligați să evite cu totul producătorii care ar putea fi excluși ca efect al Proiectului de Lege, precum și să înlocuiască toate acele echipamente 3G și 4G achiziționate de la acești producători care ar fi putut fi folosite și pentru 5G.

Mai mult, scopul Setului Comun de Instrumente 5G a fost acela de a alinia toate statele membre în strategia lor de a diminua potențialele riscuri care decurg din tehnologia 5G, dar în același timp de a identifica măsurile care nu vor avea un efect negativ asupra pieței comunicațiilor electronice.

În acest sens, abordarea propusă de Setul Comun de Instrumente 5G implică următoarele[14]:

– criteriile folosite trebuie să fie neutre tehnologic, obiective, rezonabile și proporționale;

– un set substanțial de măsuri tehnice ar trebui de asemenea avut în vedere;

– măsurile de diminuare a riscurilor nu vizează niciun furnizor sau țară în special[15].

Este de asemenea important de menționat că Setul Comun de Instrumente 5G recomandă aplicarea unei abordări cuprinzătoare, dar adecvată riscurilor, adaptată fiecărei situații specifice. Potrivit acestui principiu, măsurile de diminuare a riscurilor ar trebui luate pe baza unui set echilibrat de criterii tehnice și non-tehnice, obligații legate de producători multipli și măsuri menite să evite dependențele.

Contrar acestor cerințe, Proiectul de Lege stabilește o abordare nediferențiată prin trimiterea la riscuri generale și vagi (iar nu la situații specifice), fără niciun indiciu referitor la modul în care evaluarea ar putea fi adaptată riscurilor specifice, unei anumite părți și unei anumite tehnologii 5G. Drept urmare, Proiectul de Lege nu furnizează “o evaluare obiectivă a riscurilor identificate și măsuri proporționale de diminuare” a riscurilor de securitate legate de implementarea 5G, astfel cum este necesar în conformitate cu Setul Comun de Instrumente 5G.

Totodată, Proiectul de Lege ignoră în totalitate setul substanțial de măsuri tehnice prevăzut de Setul Comun de Instrumente 5G, deși, așa cum s-a demonstrat în alte State Membre (e.g., Germania[16], Spania[17], Franța[18], Portugalia[19]) măsurile tehnice ar putea fi folosite pentru a reduce riscurile cu privire la Tehnologia 5G.


[1] Forma revizuită a Proiectului de Lege poate fi consultată la http://www.mt.gov.ro/web14/transparenta-decizionala/consultare-publica/acte-normative-in-avizare/3059-l04082020dcom.

[2] Criteriile stabilite în Memorandumul US-Romania sunt următoarele: (1) dacă producătorul se află, în lipsa unui sistem juridic independent, sub controlul unui guvern străin; (2) dacă producătorul are o structură transparentă a acționariatului, și (3) dacă producătorul are un istoric de conduită corporativă etică și se supune unui sistem juridic care impune practici corporative transparente. Memorandumul US- Romania poate fi consultat aici: https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2019/11/memorandum-5g.pdf.

[3]Cu privire la mediul concurențial se poate reține că, urmare a regimului de autorizare instituit prin proiectul de act normativ, se poate ajunge la situația în care, pentru considerente ce țin de securitatea națională și apărarea națională, să fie limitate opțiunile aflate la îndemână furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice atunci când decid achiziționarea de tehnologii, echipamente și programe software utilizate în rețelele de comunicații electronice prin intermediul cărora se asigură servicii de comunicații electronice de tip 5G. Efectele, în concret, depind și de numărul producătorilor care obțin autorizarea stabilită prin proiectul de lege.”

[4] A se vedea spre exemplu declarația președintelui României, Klaus Iohannis, disponibilă aici https://www.news.ro/economic/iohannis-ne-dorim-retele-controlul-unor-state-interese-cele-declarate-lucreaza-legislatie-speciala-preveni-intrarea-piata-5g-unor-firme-asupra-carora-planeaza-suspiciuni-1922400412272020081919449342, precum și declarația președintelui Autorității Naționale de Administrare și Reglementare în Comunicații („ANCOM”), disponibilă aici https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-23458806-arbitrul-telecom-anunta-oficial-amanarea-sase-luni-licitatiei-5g-transpunerea-memorandumului-sua-este-benefica-absolut-necesara.htm.

[5] A se vedea: https://fcpablog.com/2019/12/06/ericsson-pays-1-billion-to-resolve-fcpa-violations/.

[6] Pentru informații privind acest act normativ din Statele Unite împotriva corupției a se vedea https://www.sec.gov/spotlight/foreign-corrupt-practices-act.shtml.

[7] A se vedea: https://www.justice.gov/opa/pr/ericsson-agrees-pay-over-1-billion-resolve-fcpa-case.

[8] https://www.sec.gov/news/press/2010/2010-258.htm.

[9] https://www.sec.gov/news/press/2008/2008-294.htm.

[10] Mai multe informații sunt disponibile aici https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_20_123.

[11] Așa cum au fost identificate în Raportul privind evaluarea coordonată la nivelul UE a riscurilor. Mai multe informații sunt disponibile aici https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_19_6049.

[12] Potrivit Raportului privind evaluarea coordonată la nivelul UE a riscurilor, „Astfel de ingerințe ar putea fi facilitate inclusiv de prezența următorilor factori, fără a se limita la aceștia: (i) o puternică legătură dintre producător și guvernul unei anumite țări terțe; (ii) legislația țării terțe, în special acolo unde nu există pârghii legislative sau democratice de control sau în lipsa unor înțelegeri care să reglementeze aspecte ce țin de securitate și protecția datelor între Uniunea Europeană și un anumit  stat terț; (iii) caracteristicile acționariatului producătorului; și (iv) capacitatea statului terț de a exercita orice formă de presiune, inclusiv în legătură cu locul de producție al echipamentului”.

[13] https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/cybersecurity-5g-networks-eu-toolbox-risk-mitigating-measures, sectiunea 6, punctul 1, al doilea punct.

[14] Mai multe informații sunt disponibile aici  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/qanda_20_127 și aici https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/secure-5g-deployment-eu-implementing-eu-toolbox-communication-commission.

[15] Spre deosebire de multele dintre declarațiile unor oficiali din România, care vizează în mod expres Huawei și producători chinezi. A se vedea declarațiile indicate la nota de subsol nr. 4.

[16] A se vedea: https://www.reuters.com/article/us-germany-usa-huawei/merkels-conservatives-set-to-stop-short-of-huawei-5g-ban-in-germany-idUSKBN205146 și https://www.cnbc.com/2019/04/15/germany-reportedly-says-huawei-can-stay-in-5g-race.html.

[17] A se vedea: https://www.telcotitans.com/telefonicawatch/telefonica-takes-huawei-to-5g-core-in-spain/927.article.

[18] Președintele Emmanuel Macron a declarat că Franța nu exclude nicio companie, inclusiv Huawei din China, de pe piața mobilă 5G, ci că strategia sa este una care are la bază suveranitatea europeană. Sursă: https://www.reuters.com/article/us-france-macron-huawei/macron-says-frances-5g-strategy-founded-on-european-sovereignty-idUSKBN25O2IJ, 28 august 2020.

[19] A se vedea: https://apnews.com/e0a8229846154d6ba27094e042db1abd.

Proiectul de Lege privind autorizarea producătorilor de tehnologie 5G și efectele sale asupra concurenței: o provocare pentru operatorii de rețele mobile și pentru autoritățile de concurență was last modified: septembrie 14th, 2020 by Alina Popescu

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice