Proiect de fonduri declarat neeligibil. Solicitare privind anularea actelor administrative contestate şi obligarea intimatelor la declararea proiectului ca fiind eligibil. Apel respins ca inadmisibil

• Legea 554/20004: art. 20 alin. (1)
• Legea 554/20004: art. 7
• NCPC: art. 152
• NCPC: art. 22 alin. (4)
• NCPC: art. 457 alin. (1) şi (4)
• NCPC: art. 483 alin. (3)
• NCPC: art. 488 alin. (1)
• NCPC: art. 496 alin. (1)

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 03 octombrie 2016 pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. x/2016, reclamanta A. a formulat contestație împotriva actelor administrative, raport contestații prin care proiectul reclamantei care a fost declarat neeligibil, cât și împotriva Notificărilor nr. x/08.06.2016 și nr. y/15.07.2016, prin care s-a comunicat neeligibilitatea proiectului depus de reclamantă, solicitând instanței anularea actelor administrative contestate și obligarea intimatelor la declararea proiectului „Instalarea tânărului fermier A. ca șef de exploatație agricolă în Județul Gorj” ca fiind eligibil.

(I.C.C.J., SCAF., decizia nr. 832 din 12 februarie 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamanta A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o contestație împotriva actelor administrative emise de AFIR și MADR, raport contestații prin care proiectul reclamantei care a fost declarat neeligibil, cât și împotriva Notificărilor nr. x/08.06.2016 și nr. y/15.07.2016, prin care s-a comunicat neeligibilitatea proiectului depus de reclamantă, solicitând instanței anularea actelor administrative contestate și obligarea intimatelor la declararea proiectului „Instalarea tânărului fermier A. ca șef de exploatație agricolă în Județul Gorj” ca fiind eligibil.

Prin sentința atacată, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată pentru lipsa procedurii prealabile; a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.D.R. A admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., au fost anulate Notificările nr. x/08.06.2016 și nr. y/15.07.2016, precum și, în parte, raportul asupra contestațiilor aferent licitației de proiecte 061/0015, etapa 6 faza a II-a, în ceea ce o privește pe reclamantă.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Asupra excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată, invocată de către pârâta AFIR, instanța de fond a constatat că aceasta susține în esență două motive de inadmisibilitate: lipsa procedurii prealabile în ceea ce privește raportul contestațiilor și solicitarea reclamantei de anulare în totalitate a acestui act, deși vizează și alți contestatari.

Asupra primului motiv, curtea de apel a constatat că la data de 13.06.2016 reclamanta a formulat contestația înregistrată sub nr. x la pârâta AFIR, aceasta comunicându-i prin notificarea x/15.07.2016 modul de soluționare a contestației, în sensul respingerii acesteia.

Prin urmare, apărarea pârâtei în sensul nerespectării prevederilor art. 7 din Legea 554/20004 este neîntemeiată, din înscrisurile depuse la dosar rezultând că reclamanta s-a adresat cu plângere prealabilă instituției pârâte.

Referitor la faptul că se solicită prin cererea de chemare în judecată anularea în totalitate a raportului contestațiilor, acesta nu este un motiv de inadmisibilitate al cererii, ci are consecințe asupra soluției pe care instanța o pronunță în cauză (admiterea în totalitate sau în parte a cererii).

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MADR, instanța de fond a constatat că raportul de contestații aferent proiectelor depuse în cadrul submăsurii 6.1, sesiunea 01/2015, etapa 6, a fost întocmit ca urmare a soluționării contestațiilor de către Comisia de Contestații din cadrul MADR în conformitate cu prevederile Ordinului 763/2015 emis de Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, iar potrivit art. 1.2 din cadrul Ordinului, comisia de contestații reprezintă structură administrativă constituită la nivelul MADR.

Prin urmare, pârâtul MADR are calitate procesuală pasivă în cauză în raport de prevederile art. 1 pct. 2 din Ordinul 763/2015.

În continuare, judecătorul fondului a reținut că reclamanta a depus la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Gorj, cererea de finanțare cu titlul Instalarea tânărului fermier A. ca șef de exploatație agricolă în jud. Gorj, înregistrată la data de 29.09.2015. Împreună cu aceasta a depus și actele necesare aprobării cererii formulate, între care planul de afaceri și contractul de arendă înregistrat sub nr. x/28.09.2015 la Consiliul Local Bălești, care a primit dată certă la BNP B., potrivit încheierii de dată certă 542/28.09.2015.

În urma evaluării proiectului depus de către reclamantă, s-a stabilit prin raportul de selecție lunar din data de 29.12.2015, neeligibilitatea proiectului reclamantei, pentru neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate EG2 și EG3, astfel cum rezultă din notificarea x/30.12.2015 .

Reclamanta a formulat contestație împotriva raportului de selecție lunar, înregistrată sub nr. x/08.01.2016, iar prin notificarea x/08.06.2016 s-a comunicat reclamantei faptul că s-au admis criteriile de eligibilitate EG2 si EG3, însă criteriul de eligibilitate EG 6 este neîndeplinit întrucât reclamanta nu deține un drept real principal ori drept de creanță asupra terenului necesar construirii platformei pentru gestionarea gunoiului de grajd.

Împotriva acestei notificări și a raportului de contestații din data de 03.06.2016 reclamanta a formulat contestație înregistrată sub nr. x/13.06.2016. În privința acestei contestații, reclamanta a primit notificarea x/15.07.2016, prin care i s-a adus la cunoștință faptul că proiectul a fost declarat neeligibil, pentru neîndeplinirea criteriului de eligibilitate EG6, întrucât, urmare a analizării planului de afaceri și a documentelor anexate cererii de finanțare, în planul de afaceri nu sunt menționate normele specifice de amenajare/dimensionare, nici amplasamentul platformei de gunoi existente, si nici autorizația acesteia. S-a mai reținut că nu sunt prevăzute acțiuni menite să adapteze platforma existență astfel încât aceasta să corespundă codului de bune practici agricole, din punct de vedere al cerințelor de mediu. De asemenea, s-a menționat că nu deține teren în proprietatea exploatației/fermierului și care să fie liber de sarcini, iar în planul de afaceri nu sunt cuprinse costuri necesare realizării platformei.

Potrivit cap. 4 din Ghidul solicitantului submăsura 6.1-Sprijin pentru instalarea tinerior fermieri, sesiunea 1-2015, documentele solicitate pentru dovedirea dreptului de proprietate/folosință pentru exploatația agricolă sunt următoarele: pentru terenul agricol-documente care atestă dreptul de proprietate asupra terenului agricol conform legislației în vigoare și/sau tabel centralizator emis de Primărie, cu suprafețele luate în arendă, pe categorii de folosință; pentru clădiri-actul de proprietate, alte documente care demonstrează dreptul de folosință asupra clădirii-contract de arendă/concesiune, valabile cel puțin 10 ani de la data semnării contractului de finanțare. Se menționează faptul că în cazul realizării de lucrări asupra clădirilor, documentele de proprietate sunt obligatorii.

În dovedirea îndeplinirii acestei condiții, reclamanta a depus la dosar contractul de arendare din data de 28.09.2015 încheiat pe o durată de 10 ani privind suprafața de 5338 mp teren și grajdul în suprafață de 1102 mp, imobile situate în sat Tălpășești, jud. Gorj.

Argumentele prezentate de către AFIR pentru neîndeplinirea criteriului de eligibilitate EG6 sunt contradictorii: în notificarea 16010 se menționează lipsa unui drept real principal sau de creanță asupra terenului necesar construirii platformei, iar în notificarea 19794 se menționează lipsa dreptului de proprietate asupra terenului destinat construcției, nemenționarea în planul de afaceri a unor costuri necesare realizării platformei, a unor acțiuni de natură a adapta platforma existentă.

Ori, după cum rezultă din Ghidul solicitantului, actul de proprietate este necesar în situația realizării unor lucrări asupra clădirilor, situație care nu se regăsește în speță, fiind vorba despre o platformă existentă pe terenul luat în arendă, iar pe de altă parte din Ghid rezultă că un asemenea înscris este necesar pentru situația mai sus expusă, în ceea ce privește clădirea, iar nu terenul aferent.

Reclamanta a depus împreună cu cererea de finanțare contractul de arendă care face dovada dreptului de folosință asupra terenul precum și asupra construcțiilor aferente acestuia.

În planul de afaceri anexat cererii, reclamanta a făcut mențiunea deținerii unei platforme de gunoi suficiente pentru depozitarea întregii cantități de gunoi de grajd, fiind descrise de asemenea norme specifice de amenajare/dimensionare a platformei existente. Existența acestei platforme este confirmată chiar de către pârâtă, în urma vizitei în teren, susținând însă că nu sunt menționate în planul de afaceri norme specifice de amenajare, amplasamentul platformei existente sau autorizația acesteia.

Curtea de apel a constatat că în planul de afaceri, contrar susținerii pârâtei, sunt menționate norme de amenajare, susținându-se faptul că platforma existentă este suficientă depozitării gunoiului. În măsura în care s-ar fi constatat că aceasta nu corespunde condului de bune practici agricole din punct de vedere al cerințelor de mediu, pârâta ar fi trebui să detalieze concluzia formată. Mai mult, în Ghidul Solicitantului, cap. 2, pct. 2.2-cerințe minime obligatorii pentru acordarea sprijinului, este menționat faptul că, în cazul în care exploatația agricolă vizează creșterea animalelor, planul de afaceri va prevede în mod obligatoriu amenajări de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu, însă cerința va fi verificată la momentul finalizării implementării planului de afaceri prin prezentarea notei de constatare privind condițiile de mediu, emisă de către Garda Națională de Mediu. Prin urmare, nerespectarea cerințelor de mediu se putea constata potrivit Ghidului Solicitantului, la momentul finalizării implementării planului de afaceri, potrivit celor mai sus descrise.

Deliberând asupra excepției inadmisibilității apelului formulat de MADR, Înalta Curte reține că această cale de atac este diferită de cea prevăzută de lege și indicată în mod corect în dispozitivul sentinței atacate (potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în materia contenciosului administrativ, hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu recurs). Ca urmare, în speță sunt incidente prevederile art. 457 alin. (1) și (4) din noul C. proc. civ., astfel cum au fost interpretate de ICCJ; prin decizia nr. 19/2016, instanța supremă a admis recursul în interesul legii și a stabilit că dispozițiile art. 457 alin. (4) din C. proc. civ. nu sunt aplicabile dacă partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate, iar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate, instanța de control judiciar va respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., în măsura în care aceasta nu poate fi calificată prin aplicarea dispozițiilor art. 152 raportat la art. 22 alin. (4) din C. proc. civ.

În speță, calea de atac declarată de MADR nu poate fi calificată recurs prin aplicarea dispozițiilor art. 152 noul C. proc. civ., dat fiind că, astfel cum rezultă din conținutul acesteia, MADR nu a intenționat să declare recurs – nu este menționat vreunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din noul C. proc. civ. și se afirmă explicit (pag. 6 din cerere) că soluția pronunțată este atacată și pentru netemeinicie. Or, este de esența căii de atac a recursului că aceasta nu poate fi exercitată decât pentru motive de nelegalitate (art. 483 alin. (3), art. 488 alin. (1) noul C. proc. civ.).

Față de aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil apelul declarat de MADR.

Examinând pe fond sentința atacată, Înalta Curte apreciază că sentința recurată este legală în raport cu criticile expuse prin cererea de recurs.

Nu sunt întemeiate criticile recurentei AFIR prin care se susține că sentința atacată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material „privind respectarea clauzelor contractuale asumate (inclusiv planul de afaceri)”.

Înalta Curte are în vedere că probele administrate în cauză nu confirmă aserțiunea autorității recurente potrivit căreia proiectul reclamantei nu îndeplinește criteriul de eligibilitate EG6 – acest criteriu impune ca, în cazul unei exploatații agricole care vizează creșterea animalelor, planul de afaceri să prevadă în mod obligatoriu amenajări de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu. Or, din verificarea planului de afaceri depus în dosarul primei instanțe rezultă că în acesta sunt menționate principiile de amplasare a platformei de gunoi, normele specifice de amenajare/dimensionare a acestora, precum și împrejurarea că solicitantul deține deja propria platformă de gunoi, suficientă pentru depozitarea întregii cantități de gunoi de grajd. Aceasta înseamnă că este îndeplinită cerința formală impusă de criteriul de eligibilitate sus menționat.

Totodată, Înalta Curte reține că, după cum în mod corect a arătat și instanța de fond, Ghidul solicitantului pentru submăsura 6.1 prevede în mod expres la cap. 2.2 că îndeplinirea cerinței referitoare la existența amenajărilor de gestionare a gunoiului de grajd conform normelor de mediu va fi verificată la momentul finalizării implementării planului de afaceri.

Ca urmare, în mod evident, nu există niciun temei legal pentru refuzul de acordare a finanțării prevăzute de submăsura 6.1 unui proiect, pentru motivele menționate de autoritatea pârâtă, precum neidentificarea/neindicarea amplasamentului platformei de gunoi, nedepunerea autorizației de construire etc. Aceasta, cu atâta mai mult cu cât, chiar autoritatea pârâtă arată că la vizita pe teren a fost identificată o platformă pentru gestionarea gunoiului de grajd. În măsura în care solicitantul îndeplinește celelalte criterii de eligibilitate, acesta are dreptul la acordarea finanțării și numai dacă, ulterior implementării proiectului, se constată gestionarea necorespunzătoare a gunoiului de grajd, autoritatea competentă are posibilitatea recuperării finanțării.

Cât privește susținerile recurentei potrivit cărora intimata-reclamantă ar fi avut obligația să facă dovada unui drept real asupra terenului destinat platformei pentru gestionarea gunoiului de grajd, Înalta Curte reține că, în raport cu cele mai sus arătate, aceasta din urmă are posibilitatea de a obține un drept real principal asupra terenului pe care va fi amplasată platforma de gunoi pe tot parcursul implementării planului de afaceri.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil apelul declarat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ca nefondat recursul declarat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Sursa informației: www.scj.ro.