Procedura evaluării admisibilităţii în principiu a cererii de revizuire. Verificarea cererii de revizuire sub aspectul regularităţii ei și a îndeplinirii condiţiilor de formă în care poate fi exercitată (NCPP)

27 sept. 2021
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 112
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 149/A/2021

NCPP: art. 275 alin. (3), art. 417 alin. (2), art. 421 pct. 2 lit. b), art. 453 alin. (1) lit. a), art. 455, art. 456 alin. (2) și (3), art. 457, art. 459 alin. (3)

Campanie Craciun UJmag 2020

Examinând actele dosarului și sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază fondat apelul revizuentului, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 459 alin. (3) C. proc. pen., în cadrul procedurii evaluării admisibilității în principiu a cererii de revizuire, instanța examinează dacă: a) cererea a fost formulată în termen și de o persoană dintre cele prevăzute la art. 455; b) cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. (2) și (3); c) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale; d) faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv; e) faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea; f) persoana care a formulat cererea s-a conformat cerințelor instanței dispuse potrivit art. 456 alin. (4).

Așadar, în cadrul acestei proceduri prealabile, instanța verifică cererea de revizuire sub aspectul regularității ei, respectiv, al îndeplinirii condițiilor de formă în care poate fi exercitată, referitoare la: formularea în termenul legal prev. de art. 457 C. proc. pen. și de către una dintre persoanele prev. de art. 455 C. proc. pen., cărora legea le recunoaște o astfel de vocație (lit. a); motivarea în scris, cu indicarea cazurilor de revizuire și a mijloacelor de probă pe care se întemeiază cererea, conform art. 456 alin. (2) C. proc. pen., și atașarea, conform art. 456 alin. (3) C. proc. pen., a înscrisurilor invocate în susținerea ei (lit. b) și c); inexistența unei cereri de revizuire anterioare fundamentată pe aceleași fapte și mijloace de probă, care a fost judecată definitiv (lit. d).

Deopotrivă, în condițiile art. 459 alin. (3) lit. e) C. proc. pen., instanța verifică existența concordanței dintre cazurile de revizuire invocate, prev. de art. 453 alin. (1) lit. a) – f) C. proc. pen., motivele pe care se sprijină acestea și dovezile sau probele invocate în susținerea lor.

În fine, instanța verifică, după caz, și dacă revizuentul a completat cererea de revizuire, în condițiile art. 456 alin. (4) C. proc. pen. (lit. f).

În urma acestei evaluări, dacă instanța constată că cererea de revizuire nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prev. de art. 459 alin. (3) C. proc. pen., o respinge, ca inadmisibilă, conform art. 459 alin. (5) C. proc. pen.

În contextul acestor considerații teoretice, raportându-se la datele concrete ale speței, Înalta Curte constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Curții Militare de Apel București la data de 3 aprilie 2020, completată prin memoriul depus la termenul din 24 septembrie 2020, petentul A. a solicitat revizuirea parțială a Hotărârii nr. 1 din data de 22 mai 1945, pronunțată de Tribunalul Poporului București în Dosarul penal nr. x/1945, prin care tatăl său, generalul A., a fost condamnat la pedeapsa cu moartea, comutată ulterior, de B., în pedeapsa cu detențiunea pe viață, constatarea și înlăturarea erorilor judiciare și a efectelor hotărârii, în sensul dispunerii achitării antecesorului său, precum și a înlăturării măsurilor complementare de confiscare a averii acestuia.

În argumentarea cererii, întemeiată, în drept, pe cazul prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., revizuentul a arătat, în esență, că „Ordinul de zi” din data de 23 septembrie 1944 emis de generalul-locotenent C., în care trupele române aflate sub comanda generalului A. sunt citate pentru fapte de arme excepționale, și declarația din 8 martie 1945 dată de Marele Stat Major prin Locotenent-colonel D., prin care au fost înlăturate acuzațiile aduse generalului A., urmate de Decretul din 1950 „prin care cei întemnițați la Aiud la închisoare pe viață, printre care și generalul A., au fost reabilitați din punct de vedere militar și social”, dar și de Decretul nr. 222 din 3 iulie 1995 emis de Președintele României, E., prin care s-a acordat drapelul de luptă Corpului 1 Armată „General A.”, constituie fapte sau împrejurări noi, în condițiile textului de lege precitat, care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei în care a fost pronunțată hotărârea de condamnare a tatălui său și care dovedesc evidenta netemeinicie a acesteia.

În același sens, a arătat că nevinovăția generalului A. rezultă și din declarația primarului orașului Odesa, care a relatat că acesta nu a fost implicat în represaliile din 1941, ci, dimpotrivă, a ajutat la salvarea cetățenilor orașului; mărturia B. din 1917; consemnările făcute de mama sa și alte documente.

Deopotrivă, a susținut că, datorită contextului socio-istoric în care a avut loc, respectiv, după momentul 23 august 1944, când politica de conducere a statului român a fost puternic influențată de noul aliat, reprezentat de Uniunea Sovietică, procesul generalului A. a avut un puternic caracter politic, împrejurare recunoscută ca atare după anul 1989 și care a avut ca efect repunerea acestuia în drepturile civile, prin succesorii săi.

Astfel învestită, procedând, în condițiile art. 459 C. proc. pen., la evaluarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire, Curtea Militară de Apel București a respins-o, ca inadmisibilă, cu argumentarea că „motivele invocate de revizuentul A. în cererea formulată nu se circumscriu noțiunii de fapte sau împrejurări noi, care să permită redeschiderea procedurilor penale, acestea neîncadrându-se în vreuna dintre situațiile prev. de art. 453 C. proc. pen.”.

Aceste considerente relevă faptul că, limitând controlul de admisibilitate a cererii de revizuire exclusiv la examinarea condiției prev. de art. 459 alin. (3) lit. e) C. proc. pen., prima instanță a concluzionat asupra neîndeplinirii acestei exigențe și, prin aceasta, asupra inadmisibilității cererii, fără a decela, însă, cu exactitate, temeiurile de fapt invocate de petentul A. în susținerea cererii și nici motivele pentru care acestea nu sunt concordante temeiului de drept invocat.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Or, verificarea îndeplinirii condiției anterior menționate presupunea tocmai evaluarea concretă și efectivă a argumentelor faptice pe care se sprijină cererea de revizuire, redate anterior, din perspectiva aptitudinii acestora de a se circumscrie cazului de revizuire invocat de petentul A. – art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., respectiv, de a constitui fapte sau împrejurări cu caracter de noutate, necunoscute la soluționarea cauzei în care a fost judecat tatăl revizuentului, care dovedesc netemeinicia hotărârii de condamnare dispusă față de acesta.

În absența unei atare evaluări, demersul analitic al primei instanțe are un caracter pur formal, motiv de nelegalitate care impune reformarea hotărârii pronunțate în aceste condiții și rejudecarea cauzei de către prima instanță, în condițiile deplinei respectări a dispozițiilor legale precitate, în vederea garantării drepturilor apelantului revizuent la un dublu grad de jurisdicție, prevăzut de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În acest sens, notează că instanța de apel nu s-ar putea substitui integral primei instanțe, efectuând o primă analiză efectivă a admisibilității cererii de revizuire direct în faza ultimă a procesului, deoarece ar genera astfel privarea participanților la proces de dreptul efectiv la un dublu grad de jurisdicție, dar și o limitare a echității procedurii incompatibilă cu exigențele legalității procesului penal.

Totodată, reține că existența motivului de trimitere spre rejudecare anterior menționat face superfluă examinarea, de către Înalta Curte, a celorlalte aspecte invocate în apel, urmând ca acestea să fie analizate cu prilejul rejudecării cauzei.

Pentru considerentele prezentate, în baza art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 459 alin. (7) teza a II-a C. proc. pen., Înalta Curte va admite apelul apelul declarat de revizuentul A. împotriva Sentinței penale nr. 11 din data de 8 octombrie 2020, pronunțată de Curtea Militară de Apel București.

Va desființa sentința penală apelată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Curtea Militară de Apel București, urmând ca, în cursul rejudecării, prima instanță să facă aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 459 C. proc. pen. și să analizeze în mod efectiv admisibilitatea cererii de revizuire, urmând a avea în vedere și celelalte aspecte invocate în apel de revizuent și de Ministerul Public.

În contextul soluției astfel dispuse, în temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului vor fi lăsate în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Procedura evaluării admisibilității în principiu a cererii de revizuire. Verificarea cererii de revizuire sub aspectul regularității ei și a îndeplinirii condițiilor de formă în care poate fi exercitată (NCPP) was last modified: septembrie 25th, 2021 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter