Procedura de stabilire şi de regularizare a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi a contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele fizice. Prezentare generală (raportare la prevederile fiscale)

3 aug. 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 6.153

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Actul publicat în Monitorul Oficial

Conferința de pregatire profesională a Baroului Ialomița
”

Sumar

Procedura de stabilire și de regularizare a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice

(M. Of. nr. 672 din 2 august 2018)

Se reglementează procedura de Stabilirea și regularizarea obligațiilor de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale, care se realizează de compartimentul cu atribuții de gestiune registru contribuabili și declarații fiscale persoane fizice din cadrul organului fiscal central competent, denumit în continuare compartiment de specialitate.

 

În M. Of. nr. 672 din 2 august 2018 a fost publicată Procedura de stabilire și de regularizare a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice.

Această procedură a fost aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (OPANAF) nr. 1701/2018 pentru aprobarea Procedurii de stabilire și de regularizare a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice, precum și a formularului 631 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale” (M. Of. nr. 672 din 2 august 2018), fiind cuprinsă în anexa nr. 1 la respectivul ordin.

De asemenea prin acest ordin se aprobă modelul și conținutul formularului 631 „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale”, cuprinzând anexele nr. 2a „Situație privind stabilirea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate”, nr. 2b „Situație privind stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din investiții și/sau din alte surse” și nr. 2c „Situație privind stabilirea contribuției de asigurări sociale”, prevăzut în anexa nr. 2 la OPANAF nr. 1701/2018.

Prevederile respectivului ordin se aplică pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale datorate pentru veniturile realizate în anul 2017. Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului prevăzut sunt stabilite în anexa nr. 3 la ordin.

Referirile la Codul fiscal din cuprinsul ordinului reprezintă trimiteri la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare în anul 2017.

Conform dispozițiilor din OPANAF nr. 1701/2018, anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din respectivul ordin, urmând ca Direcția generală proceduri pentru administrarea veniturilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice să fie însărcinate cu aducere la îndeplinire a prevederilor ordinului.

 

 

Structura Procedurii de stabilire și de regularizare a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice

– Cap. I („Dispoziții generale”);
– Cap. II („Procedura de stabilire a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, pentru anul fiscal de referință, de persoanele fizice care realizează venituri potrivit cap. III al titlului V din Codul fiscal”), cuprinzând secțiunile: secț. 1 („Stabilirea bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente, din activități agricole, silvicultură, piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, precum și din cedarea folosinței bunurilor”), secț. a 2-a („Stabilirea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, pentru anul fiscal de referință, de persoanele fizice care realizează venituri din investiții și/sau alte surse”), secț. a 3-a („Stabilirea contribuției anuale de asigurări sociale de sănătate și regularizarea sumelor datorate cu titlu de plăți anticipate”), secț. a 4-a („Dispoziții specifice unor categorii de persoane fizice exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate”), secț. a 5-a („Dispoziții specifice unor categorii de persoane fizice prevăzute la art. 154 alin. (1) lit. a), b) și d)-f) din Codul fiscal, care realizează venituri asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, iar totalul lunar al acestora este sub nivelul salariului de bază minim brut pe țară”) și secț. a 6-a („Stabilirea obligațiilor anuale de plată cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din pensii provenite dintr-un alt stat, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, potrivit art. 169 alin. (8) din Codul fiscal aplicabil în luna ianuarie 2017”);
– Cap. III („Procedura de stabilire și regularizare a contribuției de asigurări sociale datorată pentru anul fiscal de referință de persoanele care realizează venituri din activități independente potrivit dispozițiilor art. 152 din Codul fiscal”), cuprinzând secț. 1 („Identificarea persoanelor fizice care datorează contribuția de asigurări sociale în anul fiscal de referință”), secț. a 2-a („Stabilirea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale”).

 

În continuare, vă vom prezenta cele mai importante dispoziții identificate în cuprinsul fiecăruia dintre cele trei capitole ale Procedurii de stabilire și de regularizare a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice.

 

Prezentarea generală

 

Capitolul I din Procedura de stabilire și de regularizare a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice

 

Conform Capitolului I, stabilirea și regularizarea obligațiilor de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale se realizează de compartimentul cu atribuții de gestiune registru contribuabili și declarații fiscale persoane fizice din cadrul organului fiscal central competent, denumit în continuare compartiment de specialitate.

Organul fiscal central competent este organul fiscal în a cărui rază teritorială persoana fizică are domiciliul fiscal, potrivit art. 31 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit definiției oferite în reglementare, prin an fiscal de referință se înțelege anul fiscal pentru care se stabilește și se regularizează contribuția de asigurări sociale de sănătate și contribuția de asigurări sociale. Astfel, stabilirea și regularizarea contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice se fac pe baza declarației de venit estimat/normei de venit și a declarației privind venitul realizat/declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – cap. I (declarația unică), precum și pe baza informațiilor din evidența fiscală, după caz.

 

[Codul de procedură fiscală

Art. 31 („Domiciliul fiscal în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central”)

(1) În cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, prin domiciliu fiscal se înțelege:
a) pentru persoanele fizice, adresa unde își au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu;
(…)].

 

Capitolul II din Procedura de stabilire și de regularizare a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice

 

Acest capitol prevede cu privire la stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de organul fiscal competent pentru următoarele categorii de venituri:

– venituri din activități independente (venituri din activități de producție, comerț, prestări de servicii, venituri din profesii liberale și venituri din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activități adiacente);

– venituri din activități agricole, silvicultură, piscicultură;

– venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III din Codul fiscal sau Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 din Codul fiscal;

– venituri din cedarea folosinței bunurilor;

Detalierea formulelor de calcul aferente și procedura de stabilire a bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul contribuabililor care realizează venituri din activități independente, din activități agricole, silvicultură, piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, precum și din cedarea folosinței bunurilor este cuprinsă în secțiunea 1 a acestui capitol.

– investiții;

– venituri din alte surse.

Prevederile referitoare la stabilirea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate, pentru anul fiscal de referință, de persoanele fizice care realizează venituri din investiții și/sau alte surse sunt cuprinse în secțiunea a 2-a a acestui capitol.

 

[Codul fiscal

Art. 125 („Reguli privind asocierile fără personalitate juridică”)

(1) Prevederile prezentului articol nu se aplică:
a) fondurilor de pensii administrate privat și fondurilor de pensii facultative constituite conform prevederilor legislației specifice în materie;
b) fondurilor de investiții constituite ca asociații fără personalitate juridică;
c) asocierilor fără personalitate juridică. În cazul asocierilor cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr.
(2) În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociații au obligația să încheie contracte de asociere în formă scrisă, la începerea activității, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:
a) părțile contractante;
b) obiectul de activitate și sediul asociației;
c) contribuția asociaților în bunuri și drepturi;
d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuției fiecăruia;
e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice;
f) condițiile de încetare a asocierii. Contribuțiile asociaților conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociație. Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul să refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.
(3) În cazul în care între membrii asociați există legături de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv, părțile sunt obligate să facă dovada că participă la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociați și persoanele fizice care au dobândit capacitate de exercițiu restrânsă.
(4) Asocierile, cu excepția celor care realizează venituri din activități agricole impuse pe baza normelor de venit, au obligația să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 martie a anului următor, declarații anuale de venit, conform modelului stabilit de A.N.A.F., care vor cuprinde și distribuția venitului net/pierderii pe asociați.
(5) Venitul/Pierderea anual/anuală realizat(ă) în cadrul asocierii se distribuie asociaților proporțional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuției, conform contractului de asociere.
(6) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (8) – (10), va fi stabilit în aceeași manieră ca și pentru categoria de venituri în care este încadrat.
(7) Obligația înregistrării veniturilor și cheltuielilor aferente activităților desfășurate în cadrul asocierilor cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III sau Legii nr. 170/2016, revine persoanei juridice.
(8) În cazul asocierilor dintre o persoană juridică contribuabil potrivit titlului II – Impozitul pe profit – și o persoană fizică sau orice altă entitate – asociere fără personalitate juridică (indiferent de modalitatea de stabilire a venitului net pentru activitatea desfășurată de persoana fizică) se distribuie un/o venit net/pierdere netă asociatului persoană fizică proporțional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuției, conform contractului de asociere stabilit pe baza regulilor prevăzute la titlul II. Impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se plătește de către persoana juridică potrivit regulilor prevăzute la titlul II și reprezintă impozit final. Pierderile nu se compensează și nu se reportează potrivit prevederilor titlului IV. Contribuabilul persoană fizică nu are obligații fiscale potrivit titlului IV.
(8^1) În cazul asocierilor fără personalitate juridică constituite între o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016, și o persoană fizică sau orice altă entitate – asociere fără personalitate juridică, indiferent de modalitatea de stabilire a venitului net pentru activitatea desfășurată de persoana fizică, persoana juridică distribuie un venit net/o pierdere netă proporțional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuției, conform contractului de asociere, determinate potrivit prevederilor titlului II. Pentru venitul net/pierderea netă obținută de persoanele fizice din asociere se aplică regimul fiscal stabilit potrivit prevederilor alin. (8).
(9) În cazul asocierilor dintre o persoana juridică contribuabil potrivit titlului III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor – și o persoană fizică sau o entitate – asociere fără personalitate juridică (indiferent de modalitatea de stabilire a venitului net pentru activitatea desfășurată de persoana fizică), pentru impunerea veniturilor distribuite asociatului persoană fizică proporțional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuției, conform contractului de asociere, se aplică regulile prevăzute la titlul III. Impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se plătește de către persoana juridică potrivit regulilor prevăzute la titlul III și reprezintă impozit final. Pierderile nu se compensează și nu se reportează potrivit prevederilor titlului IV. Contribuabilul persoană fizică nu are obligații fiscale potrivit titlului IV.
(10) În cazul asocierilor fără personalitate juridică constituite între contribuabili care desfășoară activitate individual sau contribuabili care desfășoară activitate individual și o asociere fără personalitate juridică și pentru care stabilirea venitului anual pentru activitatea desfășurată se efectuează pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli, veniturile realizate în cadrul asocierii respective nu sunt considerate distribuite, în vederea impunerii, contribuabililor care datorează impozit potrivit prezentului titlu, fiind aplicabile numai regulile stabilite pentru impunerea venitului determinat pe baza normelor de venit sau stabilit pe baza cotelor forfetare.]

Pe de o parte, stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice pentru anul fiscal de referință se realizează potrivit prevederilor art. 175 alin. (5), art. 178 și 179 din Codul fiscal, pe baza declarațiilor de venit/declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – cap. I depuse de contribuabili, precum și pe baza declarațiilor depuse de plătitorii de venituri.

[Codul fiscal

Art. 175 („Declararea și definitivarea contribuției de asigurări sociale de sănătate”)

(…) Cererile depuse de către contribuabil/plătitor la organul fiscal se soluționează de către acesta în termen de 45 de zile de la înregistrare.
(5) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, obligațiile anuale de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate se determină de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală prevăzută la art. 179 alin. (2), pe baza declarațiilor menționate la alin. (1), prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 lit. a) asupra bazelor de calcul prevăzute la art. 170-173, după caz, la determinarea cărora nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale. Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate se evidențiază lunar în decizia de impunere.

Art. 178 („Stabilirea contribuției”)

(1) În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din investiții și/sau din alte surse, contribuția de asigurări sociale de sănătate se stabilește de organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuală, pe baza informațiilor din declarația privind venitul realizat sau din declarația privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, precum și pe baza informațiilor din evidența fiscală, după caz.
(2) În cazul persoanelor fizice care realizează, începând cu anul 2017, venituri din investiții și/sau din alte surse, contribuția de asigurări sociale de sănătate se stabilește de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală prevăzută la art. 179 alin. (2), pe baza informațiilor din declarația privind venitul realizat sau din declarațiile privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, precum și pe baza informațiilor din evidența fiscală, după caz.
(3) Contribuția de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (1) se stabilește în anul următor celui în care au fost realizate veniturile, prin aplicarea cotei individuale de contribuție prevăzute la art. 156 lit. a) asupra bazelor de calcul menționate la art. 176 și 177, după caz. Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate se evidențiază lunar în decizia de impunere.
(4) În cazul veniturilor prevăzute la alin. (1), ale căror baze lunare de calcul se situează sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe țară, nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate. Pentru veniturile ale căror baze lunare de calcul sunt mai mari sau egale cu valoarea salariului de bază minim brut pe țară, contribuția datorată lunar se calculează asupra acestor baze de calcul.
(5) Sumele reprezentând obligațiile anuale de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate stabilite prin decizia de impunere anuală, potrivit alin. (1), se achită în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei.

Art. 179 („Stabilirea contribuției anuale de asigurări sociale de sănătate”)

(1) Organul fiscal competent are obligația stabilirii contribuției anuale de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează, într-un an fiscal, venituri din următoarele categorii:
a) venituri din activități independente;
b) venituri din activități agricole, silvicultură, piscicultură;
c) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 alin. (7) – (9);
d) venituri din cedarea folosinței bunurilor.
(2) Contribuția anuală de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (1) se stabilește, de organul fiscal competent, în anul următor celui de realizare a veniturilor, prin decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate, la termenul și în forma stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F., pe baza informațiilor din declarațiile fiscale privind veniturile realizate, precum și pe baza informațiilor din evidența fiscală, după caz.
(3) Contribuția anuală se calculează prin aplicarea cotei individuale asupra bazei anuale de calcul, determinată ca sumă a bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, aferente veniturilor prevăzute la alin. (1). Baza anuală de calcul nu poate fi mai mică decât valoarea a douăsprezece salarii de bază minime brute pe țară și nici mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut înmulțită cu 12 luni. În cazul persoanelor fizice care realizează atât venituri dintre cele prevăzute la alin. (1), cât și venituri din salarii sau asimilate salariilor, baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate utilizată la încadrarea în plafonul minim prevăzut se determină ca sumă a tuturor bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.
(4) Pe perioada în care persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la alin. (1) se încadrează în categoria persoanelor care au calitatea de pensionari sau în categoria celor prevăzute la art. 154 alin. (1) lit. a), b), d) -g), baza anuală de calcul nu se încadrează în plafonul minim prevăzut la alin. (3).
(5) În cazul în care baza anuală de calcul este sub nivelul plafonului minim prevăzut la alin. (3), organul fiscal stabilește, prin decizia de impunere anuală prevăzută la alin. (2), contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată la nivelul contribuției anuale aferentă plafonului anual minim.
(6) În cazul în care baza anuală de calcul este mai mare decât plafonul maxim prevăzut la alin. (3), organul fiscal stabilește, prin decizia de impunere anuală prevăzută la alin. (2), contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată la nivelul contribuției anuale aferentă plafonului anual maxim.
(6^1) Prin derogare de la prevederile alin. (3), în cazul persoanelor fizice care realizează, în cursul anului fiscal, exclusiv venituri din investiții și/sau din alte surse, pentru care baza anuală de calcul se situează sub nivelul valorii a douăsprezece salarii de bază minime brute pe țară, pentru aceste venituri nu se stabilește contribuția de asigurări sociale de sănătate.
(7) Sumele de plată stabilite prin decizia de impunere anuală prevăzută la alin. (2) se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, iar cele achitate în plus se compensează sau se restituie potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.
(8) Contribuția anuală de asigurări sociale de sănătate stabilită prin decizia de impunere anuală prevăzută la alin. (2) se distribuie proporțional cu ponderea fiecărei baze de calcul în baza anuală de calcul prevăzută la alin. (3).
(9) Contribuția de asigurări sociale de sănătate aferentă fiecărei baze de calcul, distribuită potrivit alin. (8), se deduce potrivit prevederilor titlului IV „Impozitul pe venit”.
(10) Prevederile prezentului articol se aplică pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017.

* Textele citate au fost abrogate prin O.U.G. nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (M. Of. nr. 885 din 10 noiembrie 2017).]

Pe de altă parte, stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anul fiscal de referință se realizează și pentru contribuabilii care au depus declarații privind venitul estimat/norma de venit în luna decembrie și pentru care nu s-au stabilit plăți anticipate, conform legii.

Referitor la stabilirea contribuției anuale de asigurări sociale de sănătate și regularizarea sumelor datorate cu titlu de plăți anticipate, pentru luna ianuarie 2017, baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate se stabilește pentru persoanele fizice care realizează venituri din următoarele categorii: venituri din activități independente; venituri din activități agricole, silvicultură, piscicultură; venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III din Codul fiscal sau Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 din Codul fiscal; venituri din cedarea folosinței bunurilor; investiții; venituri din alte surse – această bază de calcul stabilindu-se prin însumarea bazelor lunare de calcul stabilite pentru luna ianuarie 2017, potrivit reglementării din cap. II . În plus, pentru perioada februarie-decembrie 2017, baza de calcul al contribuției anuale de asigurări sociale de sănătate se stabilește pentru persoanele fizice care realizează într-un an fiscal venituri din următoarele categoriile: venituri din activități independente; venituri din activități agricole, silvicultură, piscicultură; venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III din Codul fiscal sau Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 din Codul fiscal; venituri din cedarea folosinței bunurilor – baza de calcul stabilindu-se și ea tot prin însumarea bazelor lunare de calcul stabilite pentru lunile februarie-decembrie 2017, potrivit prevederilor din cap. II secțiunea 1.

Stabilirea bazei anuale de calcul și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate se face prin însumarea bazei de calcul aferente lunii ianuarie 2017 cu cea aferentă lunilor februarie-decembrie 2017.

De asemenea se dispune că baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut înmulțită cu 12 luni, iar în cazul în care baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate astfel stabilită este mai mare decât plafonul maxim prevăzut, organul fiscal stabilește, prin decizia de impunere anuală, contribuția anuală datorată calculată prin aplicarea cotei individuale prevăzute la art. 156 lit. a) din Codul fiscal asupra plafonului maxim.

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică decât valoarea a 12 ori salariul de bază minim brut pe țară, cu câteva excepții referitoare la cazuri speciale de persoane fizice ce realizează anumite tipuri de venituri.

Contribuția anuală datorată se stabilește prin aplicarea cotei individuale prevăzute la art. 156 lit. a) din Codul fiscal asupra bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate. Se alocă venitului corespunzător fiecărei surse de venit, proporțional cu ponderea în baza anuală de calcul a bazelor de calcul anuale aferente fiecărei surse, în vederea acordării deducerii potrivit prevederilor titlului IV „Impozitul pe venit” din Codul fiscal.

Stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate anuală se face prin însumarea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate lunare stabilite începând cu luna februarie 2017.

[Codul fiscal

Art. 156 („Cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate”)

Cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
a) 5,5% pentru contribuția individuală;
(…)].

Cu privire la regularizarea sumelor datorate cu titlu de plăți anticipate, se dispune că stabilirea obligației anuale de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate se face prin decizie de impunere de către organul fiscal competent. Prin decizia de impunere se efectuează și regularizarea contribuției de asigurări sociale de sănătate prin scăderea din contribuția anuală datorată.
Aceasta se emite în două exemplare, se avizează de conducătorul compartimentului de specialitate, se aprobă de conducătorul organului fiscal și se comunică contribuabilului în conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Documentele primite de la contribuabil și cele emise de compartimentul de specialitate în aplicarea acestei proceduri se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

Există și dispoziții referitoare la categorii de fizice exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate:

– persoanele fizice care fac parte din categoria femeilor însărcinate și lăuzelor;

– copiii până la vârsta de 18 ani;

– tinerii de la vârsta de 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenți, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști;

– tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului.

Referitor la aceste persoane, se verifică dacă face parte din lista persoanelor fizice înregistrate în Registrul unic de evidență al asiguraților, furnizată de Casa Națională de Asigurări Sociale de Sănătate, se identifică lunile pentru care persoana fizică beneficiază de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, se stabilește venitul lunar bază de calcul asupra căruia se datorează contribuția.

Dacă venitul lunar este sub salariul de bază minim brut pe țară, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate se stabilește 0, iar dacă venitul lunar depășește nivelul salariului de bază minim brut pe țară, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depășește acest nivel.

Pentru lunile în care persoana fizică nu beneficiază de exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, baza lunară de calcul este cea stabilită potrivit secțiunilor 1 și a 2-a din procedură.

De asemenea, procedura prevede dispoziții specifice unor categorii de persoane fizice prevăzute la art. 154 alin. (1) lit. a), b) și d)-f) din Codul fiscal, care realizează venituri asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, iar totalul lunar al acestora este sub nivelul salariului de bază minim brut pe țară.

[Codul de procedură fiscală

Art. 154 („Categorii de persoane fizice exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate”)

(1) Următoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate:
a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenții, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști. Dacă realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, pentru aceste venituri datorează contribuție; 

b) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului. Dacă realizează venituri din cele prevăzute la lit. a) sau sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare, pentru aceste venituri datorează contribuție
(…)

d) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare, precum și persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru drepturile bănești acordate de aceste legi;
e) persoanele cu handicap, pentru veniturile obținute în baza Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Aplicare.
f) bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, până la vindecarea respectivei afecțiuni, dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează contribuția;].

Astfel, pentru următoarele categorii de persoane fizice care realizează venituri asupra cărora datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, iar totalul lunar al acestora este sub nivelul salariului de bază minim brut pe țară, contribuția se datorează asupra venitului realizat:

– copiii până la vârsta de 18 ani;

– tinerii de la vârsta de 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenți, precum și persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști;

– tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecție a copilului;

– persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul- lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin O.G. nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare, precum și persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare;

– persoanele cu handicap;

– bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, până la vindecarea respectivei afecțiuni.

În vederea stabilirii bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru aceste persoane: se verifică dacă persoana face parte din lista prevăzută de lege, se identifică lunile pentru care persoana fizică se încadrează în aceste categorii de persoane, se stabilește venitul lunar total aferent tuturor categoriilor de venituri asupra cărora se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate realizate în anul fiscal de referință.

Dacă venitul lunar cumulat este sub salariul de bază minim brut pe țară, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru lunile în care acesta se încadrează în categoria persoanelor prevăzute se stabilește la nivelul venitului realizat.

Stabilirea obligațiilor anuale de plată cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din pensii provenite dintr-un alt stat, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte se face potrivit art. 169 alin. (8) din Codul fiscal aplicabil în luna ianuarie 2017.

[Codul fiscal

Art. 169 („Cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate”)

(…)
Obligațiile anuale de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele menționate la alin. (6) se determină de organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuală, pe baza declarației specifice prevăzute la art. 130 alin. (4). Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate se evidențiază lunar în decizia de impunere.

Alineatul a fost abrogat prin Lege nr. 2/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (M. Of. nr. 36 din 12 ianuarie 2017)].

Obligațiile anuale de plată se stabilesc de compartimentul de specialitate prin decizie de impunere anuală, iar la stabilirea obligațiilor anuale de plată se vor avea în vedere:

– venitul lunar – venitul net, astfel cum a fost declarat, raportat la 12 luni sau la numărul de luni în care au fost obținute veniturile din pensii;

– baza lunară de calcul – diferența dintre venitul lunar astfel stabilit și valoarea, întregită prin rotunjire în plus la un leu, a unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv;

– obligațiile lunare de plată se stabilesc prin aplicarea cotei individuale de contribuție de asigurări sociale de sănătate, potrivit art. 156 lit. a) din Codul fiscal, la baza lunară de calcul.

[Codul fiscal

Art. 156 („Cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate”)

Cotele de contribuții de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:
a) 5,5% pentru contribuția individuală;].

În decizia de impunere se evidențiază baza lunară de calcul, precum și obligația de plată reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate aferente lunii ianuarie 2017, stabilită de organul fiscal.

Plățile anticipate reprezintă obligația lunară privind contribuția de asigurări sociale de sănătate stabilită prin Decizia de impunere privind plățile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de sănătate, precum și privind obligațiile de plată cu titlu de contribuții de asigurări sociale (formular 260), aferente lunii ianuarie 2017.

Prin decizia de impunere anuală se efectuează regularizarea contribuției de asigurări sociale de sănătate prin scăderea din contribuția anuală datorată a sumelor reprezentând plăți anticipate.

Decizia de impunere se emite în două exemplare, se avizează de conducătorul compartimentului de specialitate și se aprobă de conducătorul organului fiscal. Aceasta se comunică contribuabilului în conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Documentele primite de la contribuabil și cele emise de compartimentul de specialitate în aplicarea prezentei proceduri se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

 

Capitolul III din Procedura de stabilire și de regularizare a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice

 

Acest capitol dispune cu privire la procedura de stabilire și regularizare a contribuției de asigurări sociale datorată pentru anul fiscal de referință de persoanele care realizează venituri din activități independente potrivit dispozițiilor art. 152 din Codul fiscal.

[Codul fiscal

Art. 152 („Declararea și definitivarea contribuției de asigurări sociale în cazul veniturilor din activități independente”)

(1) Definitivarea contribuției de asigurări sociale în cazul veniturilor determinate în sistem real se efectuează în baza declarației privind venitul realizat prevăzute la art. 123.
(2) Obligațiile anuale de plată a contribuției de asigurări sociale se determină de organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuală, pe baza declarației menționate la alin. (1), prin aplicarea cotei individuale sau a cotei integrale de contribuție, conform opțiunii exprimate, prevăzute la art. 138, asupra bazei de calcul prevăzute la art. 148 alin. (3), cu încadrarea acesteia în plafonul minim și maxim.
(3) Diferențele de venit, precum și contribuția de asigurări sociale aferentă, stabilite în plus prin decizia de impunere prevăzută la alin. (2), se repartizează pe lunile în care a fost desfășurată activitatea.
(4) Prevederile alin. (2) se aplică și în cazul persoanelor prevăzute la art. 148 alin. (8), al căror venit realizat în anul fiscal pentru care se efectuează definitivarea contribuției de asigurări sociale se încadrează în plafonul minim prevăzut la art. 148 alin. (3).
(5) Pentru persoanele prevăzute la alin. (4), sumele reprezentând baza de calcul și contribuția de asigurări sociale aferentă, stabilite prin decizia de impunere prevăzută la alin. (2), se repartizează pe lunile în care a fost desfășurată activitatea.
(6) Plata contribuției de asigurări sociale stabilite prin decizia de impunere anuală se efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei.
(7) Repartizarea diferențelor de contribuție de asigurări sociale stabilite potrivit alin. (3), precum și a contribuției de asigurări sociale stabilite potrivit alin. (5), care se efectuează în vederea calculării prestațiilor acordate de sistemul public de pensii, conduce la reîntregirea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale și nu determină stabilirea de obligații fiscale accesorii pentru plățile anticipate.]

Conform acestor dispoziții, definitivarea contribuției de asigurări sociale se aplică persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, determinate în sistem real, și anume: venituri din activități de producție, comerț, prestări de servicii; venituri din profesii liberale; venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

Definitivarea contribuției de asigurări sociale în cazul veniturilor determinate în sistem real se efectuează în baza declarației privind venitul realizat/declarației unice.

Potrivit secțiunii 1 a acestui capitol, în vederea identificării persoanelor fizice care datorează contribuția de asigurări sociale în anul fiscal de referință, organul fiscal central competent stabilește lista contribuabililor care au realizat venituri din activități independente, determinate în sistem real, pe baza declarației privind venitul realizat (formularele 200 și 201) sau a declarației unice depuse de contribuabili, potrivit legii.

Astfel, lista cu persoanele identificate trebuie să conțină următoarele informații, pentru fiecare persoană: date de identificare (nume, prenume, CNP); sursa de venit; venit bază de calcul, pentru fiecare sursă de venit. Din această listă se elimină, pe baza informațiilor existente în evidențele fiscale, persoanele care nu aveau obligația de a se asigura în sistemul public de pensii pentru anul fiscal de referință.

În vederea identificării acestor din urmă persoane se fac următoarele verificări:

– pentru contribuabilii care au desfășurat activități impuse în sistem real – venitul realizat în anul precedent, rămas după scăderea din totalul veniturilor încasate a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuții sociale, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului;

– pentru contribuabilii care și-au început activitatea în cursul anului fiscal – venitul estimat a se realiza rămas după scăderea din venitul brut estimat a cheltuielilor deductibile estimate, împărțit la numărul de luni de activitate.

În plus, din listă se elimină contribuabilii pentru care venitul determinat este mai mic de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul fiscal de referință și rezultă lista persoanelor care îndeplineau condițiile de încadrare în categoria persoanelor asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii, pentru anul fiscal de referință.

Secțiunea a 2-a a cestui capitol prevede formulele de calcul și procedura aferente stabilirii bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale.

Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale pentru persoanele care realizează venituri din activități independente determinate în sistem real, din mai multe surse, se stabilește prin însumarea, după caz, a bazelor lunare de calcul stabilite de această procedură. Ea nu poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (plafonul minim), în vigoare în anul pentru care se efectuează definitivarea contribuției, și nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câștig (plafonul maxim).

În cazul în care baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale, este mai mare decât plafonul maxim, organul fiscal stabilește contribuția lunară datorată calculată prin aplicarea cotei individuale prevăzute la art. 138 lit. a) din Codul fiscal asupra plafonului maxim.

[Codul fiscal

Art. 138

Cotele de contribuții de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele:
a) 26,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator;
(…)].

În cazul în care baza lunară de calcul este mai mică decât 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aceasta se stabilește la nivelul plafonului minim.

Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum și persoanele care au calitatea de pensionari nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile realizate din activități independente.

În vederea exceptării de la plata contribuției de asigurări sociale a persoanelor fizice menționate se vor parcurge următoarele etape: se identifică, în listă, pe baza informațiilor existente în evidențele fiscale, precum și pe baza informațiilor obținute potrivit protocoalelor de schimb de informații, de la autorități sau entități care organizează și dețin evidențe privind calitatea de pensionar a persoanelor fizice, următoarele: persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii și, respectiv persoanele care au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii și/sau ai sistemelor proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii.

În acest sens, persoanele identificate nu datorează contribuția de asigurări sociale pentru veniturile realizate din activități independente, pentru lunile în care acestea se încadrează în categoria persoanelor exceptate.

Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale pentru lunile în care acestea beneficiază de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale se stabilește 0.

Contribuția de asigurări sociale lunară se stabilește prin aplicarea cotei individuale sau a cotei integrale de contribuție, prevăzută la art. 138 lit. a) din Codul fiscal, conform opțiunii exprimate de contribuabil, asupra bazei lunare stabilite de procedură.

Pentru stabilirea obligației anuale de plată reprezentând contribuția de asigurări sociale se însumează obligațiile lunare stabilite de organul fiscal.

Stabilirea obligației anuale de plată a contribuției de asigurări sociale se face prin decizie de impunere de către organul fiscal competent.

Plățile anticipate reprezintă suma obligațiilor lunare privind contribuția de asigurări sociale stabilite prin Decizia de impunere privind plățile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de sănătate, precum și privind obligațiile de plată cu titlu de contribuții de asigurări sociale (formular 260).

Prin decizia de impunere se efectuează și regularizarea contribuției de asigurări sociale prin scăderea din contribuția anuală datorată a sumelor reprezentând plăți anticipate.

Contribuția anuală datorată se alocă venitului corespunzător fiecărei surse, proporțional cu ponderea în baza anuală de calcul (suma bazelor anuale de calcul pentru toate sursele) a bazelor de calcul anuale aferente fiecărei surse, în vederea acordării deducerii potrivit prevederilor titlului IV „Impozitul pe venit”.

Decizia de impunere se emite în două exemplare, se avizează de conducătorul compartimentului de specialitate și se aprobă de conducătorul organului fiscal și se comunică contribuabilului în conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Documentele primite de la contribuabil și cele emise de compartimentul de specialitate în aplicarea prezentei proceduri se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.

[Codul de procedură fiscală

Art. 47 („Comunicarea actului administrativ fiscal”)

(1) Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului/plătitorului căruia îi este destinat. În situația contribuabilului/plătitorului fără domiciliu fiscal în România, care și-a desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum și în situația numirii unui curator fiscal, în condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz.
(2) Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie poate fi comunicat fie prin poștă potrivit alin. (3)-(7), fie prin remitere la domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului ori împuternicitului sau curatorului acestuia potrivit alin. (8)-(12), fie prin remitere la sediul organului fiscal potrivit alin. (13), iar actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică prin mijloace electronice de transmitere la distanță potrivit alin. (15)-(17).
(3) Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie se comunică contribuabilului/plătitorului ori împuternicitului sau curatorului acestora, la domiciliul fiscal, prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (3) nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate potrivit alin. (5)-(7).
(5) Comunicarea prin publicitate se efectuează prin afișarea unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului/plătitorului, după cum urmează:
a) în cazul actelor administrative fiscale emise de organul fiscal central prin afișarea anunțului, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a A.N.A.F.;
b) în cazul actelor administrative fiscale emise de organul fiscal local prin afișarea anunțului, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective.
(6) Anunțul prevăzut la alin. (5) se menține afișat cel puțin 60 de zile de la data publicării acestuia și conține următoarele elemente:
a) numele și prenumele sau denumirea contribuabilului/plătitorului;
b) domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului;
c) denumirea, numărul și data emiterii actului administrativ fiscal.
(7) În cazul în care actul administrativ fiscal se comunică prin publicitate, acesta se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.
(8) Prin excepție de la prevederile alin. (3), organul fiscal competent poate decide comunicarea actului administrativ fiscal emis pe suport hârtie, prin remiterea, sub semnătură, la domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului ori împuternicitului sau curatorului acestuia, prin angajații proprii ai organului fiscal.
(9) Dacă în procedura comunicării actului administrativ fiscal prin remitere potrivit alin. (8) destinatarul refuză primirea actului sau nu este găsit la domiciliul fiscal, se afișează pe ușa acestuia o înștiințare.
(10) În situația în care contribuabilul/plătitorul ori împuternicitul sau curatorul acestuia refuză primirea actului administrativ fiscal potrivit alin. (9), actul se consideră comunicat la data afișării înștiințării.
(11) În situația în care contribuabilul/plătitorul ori împuternicitul sau curatorul acestuia nu este găsit la domiciliul fiscal potrivit alin. (9), contribuabilul/plătitorul ori împuternicitul sau curatorul acestuia este în drept să se prezinte, în termen de maximum 15 zile de la data afișării înștiințării, la sediul organului fiscal emitent pentru a i se comunica actul administrativ fiscal. În situația în care contribuabilul/plătitorul ori împuternicitul sau curatorul acestuia nu se prezintă în acest termen, actul se consideră comunicat la împlinirea acestui termen.
(12) Înștiințarea prevăzută la alin. (9) trebuie să cuprindă:
a) denumirea organului fiscal emitent;
b) numele și prenumele celui care a făcut afișarea și funcția acestuia;
c) numele, prenumele și domiciliul fiscal al celui înștiințat;
d) denumirea, numărul și data emiterii actului administrativ fiscal în legătură cu care se face înștiințarea;
e) anul, luna, ziua și ora când afișarea a fost făcută;
f) mențiuni cu privire la data la care se consideră comunicat actul administrativ fiscal, potrivit alin. (10) sau (11);
g) semnătura celui care a afișat înștiințarea.
(13) Actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie poate fi comunicat și prin remiterea, sub semnătură, la sediul organului fiscal emitent ori de câte ori contribuabilul/plătitorul sau împuternicitul ori curatorul acestora se prezintă la sediul organului fiscal și solicită acest lucru.
(14) Ori de câte ori comunicarea se realizează prin publicitate, potrivit alin. (5) sau prin afișare potrivit alin. (9), organul fiscal întocmește un proces-verbal. Procesul-verbal se întocmește și în situația în care contribuabilul/plătitorul ori împuternicitul sau curatorul acestora primește actul administrativ fiscal, dar refuză să semneze dovada de înmânare ori, din motive întemeiate, nu o poate semna.
(15) Actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică prin mijloace electronice de transmitere la distanță ori de câte ori contribuabilul/plătitorul a optat pentru această modalitate de emitere și de comunicare, iar acesta se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data transmiterii actului către contribuabil/plătitor ori împuternicitul sau curatorul acestora.
(16) În cazul actelor administrative fiscale emise de către organul fiscal central, mijloacele electronice de transmitere la distanță, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță, precum și condițiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, cu avizul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale.
Aplicare.
(17) În cazul actelor administrative fiscale emise de organul fiscal local, mijloacele electronice de transmitere la distanță, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță, precum și condițiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale. Pentru organul fiscal local, consiliul local stabilește, prin hotărâre, în funcție de capacitatea tehnică disponibilă, mijloacele electronice de transmitere la distanță ce urmează a fi utilizate de către respectivul organ fiscal local.
(18) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul societăților aflate în procedura insolvenței sau în dizolvare, potrivit legii, comunicarea actului administrativ fiscal se face administratorului judiciar/lichidatorului judiciar la locul indicat de acesta ori de câte ori se solicită, în scris, acest lucru.
(19) În termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data emiterii actului administrativ fiscal, organul fiscal trebuie să inițieze acțiunile pentru comunicarea actului.]

Procedura de stabilire și de regularizare a contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale datorate de persoanele fizice. Prezentare generală (raportare la prevederile fiscale) was last modified: august 7th, 2018 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter