Procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Codul fiscal (OMF nr. 1.855/2022)

În M. Of. nr. 807 din 16 august 2022 s-a publicat Ordinul ministrului Finanțelor (OMF) nr. 1.855/2022 privind procedura de aplicare a prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Art. 1

(1) Prezenta procedură se aplică în cazul salariaților care realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată în vigoare în luna în care au fost realizate, conform art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, și care datorează contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei de calcul aferente venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții, și nu la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

(2) În scopul aplicării prezentei proceduri termenii de mai jos au următoarele semnificații:

a) salariul minim brut pe țară garantat în plată este cel prevăzut prin hotărâre a Guvernului;

b) perioada în care contractul individual de muncă este activ reprezintă perioada în care contractul individual de muncă nu este suspendat potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) În cazul în care, în cursul lunii, contractul individual de muncă este activ pentru o fracțiune din lună, nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată aferent zilelor lucrate din lună se stabilește după cum urmează:

(Salariul minim brut pe țară garantat în plată/Numărul de zile lucrătoare din lună) x Numărul de zile lucrate din lună

Art. 2

(1) În scopul aplicării prevederilor art. 1, salariații aflați în situația prevăzută la art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Codul fiscal au obligația să depună la fiecare angajator/plătitor de venit o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară garantat în plată.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care la unul dintre angajatori/plătitori de venituri, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor realizate din salarii și asimilate salariilor, corespunzătoare numărului de zile lucrate în lună, este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară garantat în plată, salariații nu au obligația depunerii declarației pe propria răspundere la angajatorul/plătitorul respectiv.

(3) Declarația pe propria răspundere prevăzută la alin. (1) se depune lunar, pe perioada în care salariatul se află în situația prevăzută la art. 1, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale.

(4) În vederea completării declarației pe propria răspundere prevăzute la alin. (1) până la termenul stabilit pentru depunerea acesteia, fiecare angajator/plătitor de venit eliberează salariatului, la cerere, un document din care să rezulte nivelul bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate aferente veniturilor realizate din salarii și asimilate salariilor.

(5) În cazul în care salariații nu depun declarația pe propria răspundere, fiecare angajator/plătitor de venit stabilește contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate la nivelul salariului minim brut pe țară corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, dacă baza de calcul aferentă venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții, se situează sub nivelul salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată.

(6) În vederea încadrării în situația prevăzută la art. 1, salariatul cumulează nivelul bazei lunare de calcul aferente veniturilor realizate din salarii și asimilate salariilor de la fiecare angajator, iar suma rezultată o compară cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuțiile sociale.

(7) În situația prevăzută la alin. (5), salariatului i se rețin contribuțiile la nivelul bazei de calcul aferente venitului realizat, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții, iar fiecare angajator/plătitor de venituri suportă diferența de contribuții calculate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, potrivit art. 146 alin. (5^6) din Codul fiscal.

Art. 3

(1) Declarația pe propria răspundere menționată la art. 2 alin. (1) constituie document justificativ pentru fiecare angajator/plătitor de venituri, în vederea stabilirii contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate în conformitate cu prevederile art. 146 alin. (5) și art. 168 alin. (5) din Codul fiscal, pe perioada în care salariatul se află în situația prevăzută la art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Codul fiscal.

(2) Angajatorul/Plătitorul de venituri, după caz, are obligația de a înregistra și de a ține evidența acestor declarații, în vederea încadrării salariatului în situația reglementată la art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Codul fiscal.

Art. 4

(1) Declarația pe propria răspundere prevăzută la art. 2 alin. (1) cuprinde în mod obligatoriu datele de identificare ale salariatului, precum și informații referitoare la încadrarea salariatului în situația prevăzută la art. 146 alin. (5^7) lit. e) din Codul fiscal.

(2) Modelul declarației pe propria răspundere menționate la art. 2 alin. (1) este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5

Exemple privind aplicarea prevederilor art. 146 alin. (5^7) lit. e) și art. 168 alin. (6^¹) din Codul fiscal:

Exemplul 1

O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A și un contract cu timp parțial cu societatea B. Contractele sunt active toată luna.

Pentru activitatea desfășurată la angajatorul A, persoana fizică realizează un venit brut lunar de 2.550 lei, iar la angajatorul B, un venit brut lunar de 400 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții, este de 2.950 lei (2.550 lei + 400 lei), iar nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.950 lei, cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată de 2.550 lei rezultă că baza lunară de calcul cumulată din cele două contracte individuale de muncă este mai mare decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

În acest caz, persoana fizică depune declarația pe propria răspundere numai la angajatorul B, întrucât la angajatorul A baza lunară de calcul al contribuțiilor datorate de acesta este egală cu salariul minim brut pe țară garantat în plată (2.550 lei).

La fiecare angajator, salariatul datorează contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții, respectiv la angajatorul A la 2.550 lei, iar la angajatorul B la 400 lei.

Exemplul 2

O persoană fizică încheie începând cu data de 1 septembrie 2022 trei contracte individuale de muncă cu timp parțial, cu societățile A, B și C, contractele fiind active întreaga lună.

Pentru activitatea desfășurată, salariatul realizează următorul venit brut în lună:

– de la angajatorul A, suma de 800 lei;

– de la angajatorul B, suma de 900 lei;

– de la angajatorul C, suma de 1.000 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții, este de 2.700 lei (800 lei + 900 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată este de 2.550 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.700 lei, cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată de 2.550 lei rezultă că baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

În acest caz, salariatul depune declarația pe propria răspundere la fiecare angajator.

Astfel, salariatul datorează la fiecare angajator contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate, la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții.

Exemplul 3

O persoană fizică încheie un contract individual de muncă cu normă întreagă cu societatea A și un contract cu timp parțial cu societatea B.

În cursul lunii septembrie 2022, persoana fizică lucrează 10 zile, restul de 12 zile lucrătoare din lună, contractele individuale de muncă sunt suspendate, potrivit legii.

Salariatul primește, pentru cele 10 zile lucrate, de la angajatorul A un venit brut de 1.250 lei, iar de la angajatorul B un venit brut de 1.000 lei.

Baza lunară de calcul cumulată, determinată potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții aferente zilelor lucrate, este de 2.250 lei (1.250 lei + 1.000 lei), iar nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active este de 1.159 lei (2.550 lei: 22 zile lucrătoare în lună x 10 zile lucrate).

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.250 lei, cu nivelul salariului minim brut garantat în plată aferent zilelor lucrate rezultă că baza lunară de calcul cumulată este mai mare decât nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată aferent zilelor lucrate în care contractele au fost active (1.159 lei).

În acest caz, persoana fizică depune declarația pe propria răspundere la angajatorul B. Astfel, ambii angajatori stabilesc și rețin contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții, respectiv la 1.250 lei, în cazul angajatorului A, și la 1.000 lei, în cazul angajatorului B.

Exemplul 4

O persoană fizică încheie începând cu data de 1 august 2022 un contract individual de muncă cu timp parțial (4 ore/zi) cu societatea A și un alt contract individual de muncă cu timp parțial (4 orez/zi) cu societatea B care desfășoară activități în sectorul agricol și în industria alimentară. Ambele contracte sunt active întreaga lună.

Pentru activitatea desfășurată, salariatul realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, astfel:

– de la angajatorul A, suma de 1.100 lei;

– de la angajatorul B, suma de 1.500 lei.

Prin compararea bazei lunare de calcul cumulate, în valoare de 2.600 lei (1.100 lei + 1.500 lei), cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată (2.550 lei) rezultă că baza lunară de calcul cumulată este peste nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată.

În acest caz, salariatul depune la fiecare angajator declarația pe propria răspundere.

Astfel, fiecare angajator reține și plătește contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate la nivelul bazei lunare de calcul determinate potrivit regulilor specifice fiecărei contribuții, prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 138 lit. a) și la art. 156 din Codul fiscal, cu respectarea, după caz, a prevederilor art. 138² alin. (1), art. 138³ alin. (1) și art. 154 alin. (1) lit. s) din Codul fiscal.