Principiul supremaţiei dreptului. Contestație la executare respinsă ca nefondată (NCPC)

12 mai 2021
Vizualizari: 1025
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 1190/2020

NCPC: art. 453 alin. (1), art. 488 alin. (1) pct. 6, art. 503 alin. (2) pct. 3

Potrivit prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate pe calea contestație în anulare atunci când instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurenți în termen.

Prin urmare, pentru a se putea invoca art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. ca motiv de retractare, trebuie avut în vedere faptul că omisiunea se raportează la motivul de recurs și nu la argumentele dezvoltate de recurenți, ce se subsumează acestui motiv de recurs.

Contestatorii au reluat în cadrul contestației în anulare critica întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. formulată în recurs, arătând că, în opinia sa, în mod eronat, instanța de recurs nu a analizat existența contradictorialității dintre soluția de respingere a apelului și faptul că instanța de apel a considerat întemeiat un motiv de apel.

Aceste susțineri nu sunt fondate.

Instanța de recurs, în raport de situația de fapt stabilită în cauză, ce nu mai putea constitui obiect al cenzurii în recurs, a reținut că nu există contrarietate între considerentele deciziei din apel și dispozitivul acesteia, fiind nefondat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Astfel, a reținut ca fiind corecte considerentele instanței de apel, întrucât deși a reținut că „despăgubirea de 10.000 RON acordată fiicei victimei nu reprezintă un argument în stabilirea daunelor morale cuvenite nepoților”, curtea de apel a apreciat în mod corect ca fiind întemeiate și suficiente pentru menținerea soluției, celelalte argumente și criterii pe care le-a avut în vedere instanța de fond pentru stabilirea cuantumului daunelor morale acordate nepoților, respectiv vârsta, gradul de afecțiune între victimă și persoana prejudiciată, modul de percepere a incidentului de către persoana prejudiciată și contribuția victimei la producerea accidentului.

Or, acest raționament juridic, validat de instanța de recurs, a fost analizat în cenzurarea motivului de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., privitor la faptul că există contradictorialitate între considerentele și dispozitivul hotărârii din apel, motivul de casare fiind respins ca nefondat pentru argumentele mai sus evocate.

Împrejurarea că instanța de recurs a menținut soluția, prin respingerea recursului, nu poate duce la concluzia că instanța nu a analizat toate motivele de recurs, astfel cum susțin contestatorii.

Față de considerentele precedente, se observă că, în realitate, contestatorii nu sunt mulțumiți de soluția instanței de recurs, dar pe calea contestației în anulare nu se pot valorifica eventualele greșeli de judecată, contestația în anulare fiind o cale extraordinară de atac de retractare.

Prin urmare, nu se poate reține că instanța de recurs a omis să cerceteze vreunul din motivele de recurs cu care a fost învestită.

Dacă instanța învestită cu soluționarea contestației în anulare ar examina motivele contestației din perspectiva celor solicitate de contestatori, s-ar ajunge la o veritabilă rejudecare a recursului, contestația în anulare neputând fi însă convertită într-un recurs la recurs.

În cadrul jurisprudenței CEDO principiul supremației dreptului reprezintă un element de patrimoniu comun al statelor semnatare ale convenției în ansamblul valorilor pe care le protejează, iar din perspectiva art. 6 paragr. 1, securitatea raporturilor juridice este o dimensiune esențială.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Acest concept presupune că o soluție definitivă pronunțată de instanțe cu privire la orice controversă, să nu mai fie rejudecată (Cauza Brumărescu).

În virtutea acestui principiu, nicio parte nu este autorizată să solicite controlul unei hotărâri definitive și executorii numai cu scopul de a obține reexaminarea cauzei și o nouă hotărâre în privința sa. Instanțele superioare nu trebuie să folosească puterea de control decât pentru a corecta erorile de fapt sau de drept și erorile judiciare și nu pentru a proceda la o nouă examinare. Controlul nu trebuie să devină un apel mascat și simplul fapt că ar putea exista două puncte de vedere asupra aceleiași probleme, nu este un motiv suficient pentru a rejudeca o cauză, principii reafirmate în numeroase cauze examinate de instanța de contencios european (Cauza Stan și Rosemberg, Belasin, Blidaru, S.C. Sefer S.A., Cornif, Cârstoiu, S.C. Editura Orizonturi S.R.L., Crețu, Caracaș, Ionescu, Pușcaș, Tripon II, Savu, etc.)

În concluzie, Înalta Curte reține că instanța de recurs a analizat toate motivele de recurs formulate de reclamanți, nefiind incident motivul de contestație în anulare prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

Așa fiind, față de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorii A. și B. PRIN REPREZENTANT LEGAL C. împotriva deciziei nr. 193 din 28 ianuarie 2020 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga pe contestatorii A. și B. PRIN REPREZENTANT LEGAL C. la plata sumei de 1150 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimata D. S.A., reprezentând contravaloare onorariu de avocat, conform dovezii de la dosar.

Sursa informației: www.scj.ro.

Principiul supremației dreptului. Contestație la executare respinsă ca nefondată (NCPC) was last modified: mai 12th, 2021 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.