Principalele modificări fiscale 2018

31 oct. 2017
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 33.803

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Prezentul document rezumă principalele modificări propuse ale legislației fiscale românești cu efect de la 1 ianuarie 2018, așa cum rezultă din proiectul Ordonanței de urgență publicată de Ministerul Finanțelor la 26 octombrie 2017. Dacă aveți nevoie de informații suplimentare, nu ezitați să ne contactați.

I. Impozit pe profit

Principala modificare se referă la transpunerea Directivei 2016/1164 / UE de stabilire a normelor împotriva practicilor de evaziune fiscală care afectează în mod direct funcționarea pieței interne,
publicată în Jurnalul Oficial al UE nr. 193 din 19 iulie 2016. Noile norme ar trebui să se aplice începând cu 1 ianuarie 2018 (termenul de transpunere prevăzut de directivă este 1 ianuarie 2019).

SMART LAW CONFERENCES. Psihologia judiciară în procesul penal

1.1. Norma privind limitarea deductibilității dobânzii
1.1.1. Regulile privind capitalizarea redusă (thin capitalisation) vor fi abrogate și se va aplica noua regulă de limitare a deductibilității dobânzii prevăzută de Directiva 2016/1164/UE.
1.1.2. „Costurile excedentare ale îndatorării” (inclusiv diferența dintre veniturile din dobânzi/valută și cheltuielile similare) vor putea fi deduse în limita a 10% din Valoarea de Referință.
1.1.3. Valoarea de referință o reprezintă profitul contabil (venituri minus cheltuieli) ajustat cu deducerea veniturilor neimpozabile și la care se adăugă impozitul pe profit, costurile excesive ale îndatorării și amortizarea fiscală.
1.1.4. Costurile excesive ale îndatorării pot fi reportate (fără limitare în timp), inclusiv cheltuielile cu dobândă și pierderea netă din diferențe de curs valutar reportate până la 31.12.2017. Dacă valoarea de referință este negativă sau 0, costurile excesive ale îndatorării nu pot fi deduse, dar ele pot fi reportate.

1.2. Impozitarea transferului transfrontalier de bunuri de afaceri (taxă de ieșire).
1.2.1. Impozitarea la ieșire este introdusă pentru activele transferate de societăți rezidente și/sau sedii permanente ca urmare a transferului de afaceri, a modificărilor de reședință sau a transferului/lichidării sediilor permanente.
1.2.2. Câștigul/pierderea aferentă transferului de active se va calcula ca diferență dintre valoarea de piață și valoarea fiscală a activelor.
1.2.3. Cota de impozit pe profit (16%) se va aplica separat câștigului, însă pierderea ar putea fi compensată cu câștiguri din tranzacții de ieșire similare (perioada de report este de 7 ani).
1.2.4. În cazul impozitării la ieșire, se prevede în mod specific posibilitatea de a aplica eșalonarea la plată, conform Codului de procedură fiscală.
1.2.5. Valoarea fiscală a activelor transferate în România din alte state membre ale UE (statul sursă) va fi cea utilizată pentru calcularea taxei de ieșire din statul sursă, cu excepția cazului în care această valoare diferă de valoarea de piață.

1.3. Societățile străine controlate (regulile CFC)
1.3.1. CFC sunt definite ca filiale deținute de o companie românească care respectă următoarele condiții cumulative:
a. Societatea românească deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 50% din capitalul social sau are dreptul la mai mult de 50% din profit;
b. Impozitul pe profit efectiv plătit din profiturile sale de către entitate sau sediu permanent este mai mic decât diferența dintre impozitul pe profit care ar fi fost impus entității sau sediului permanent în cadrul sistemului de impozitare aplicabil în statul membru al contribuabilului și impozitul pe profit efectiv plătit din profiturile sale de către entitate sau sediu permanent.
1.3.2. Profitul impozabil al companiei–mamă din România va include profitul nedistribuit al entității sau profitul sediului permanent care derivă din următoarele categorii:
(i) dobânzi sau orice alte venituri generate de active financiare;
(ii) redevențe sau orice alte venituri generate de proprietatea intelectuală;
(iii) dividendele și veniturile din cedarea acțiunilor;
(iv) venituri din leasing financiar;
(v) venituri din asigurări, servicii bancare și alte activități financiare;
(vi) venituri provenite din facturarea companiilor care au venituri din vânzări și din servicii achiziționate de la/ vândute întreprinderilor asociate și nu adaugă nicio valoare economică sau adaugă valoare economică mică;
1.3.3. Încorporarea profiturilor CFC în cadrul profitului impozabil din România nu se aplică în cazul în care CFC desfășoară o activitate economică semnificativă sau are domiciliul într-o țară terță, în afara spațiului economic european – SEE [n.n. în proiect există o traducere greșită a dispozițiilor directivei] .
1.3.4. Alte excepții se referă la:
(i) cazul în care veniturile CFC din categoriile enumerate mai sus sunt mai mici de 1/3 din veniturile totale;
sau
(ii) cazul în care veniturile CFC din categoria instituțiilor financiare obținute de la contribuabili din România și de la filialele sale sunt mai mici de 1/3 din veniturile totale.
1.3.5. Sunt stabilite reguli speciale pentru evitarea dublei impuneri în cazul în care se aplică regulile CFC. Astfel, profiturile impozitate conform regulilor CFC vor fi deduse din baza impozabilă atunci când sunt distribuite societății-mamă. De asemenea, impozitul pe profit plătit în jurisdicție străină se deduce din impozitul pe profit datorat în România.

1.4. Norma generală anti-abuz
1.4.1. Norma generală anti-abuz ar trebui să se aplice entităților supuse impozitului pe profit, în corelație cu art. 11 din Codul fiscal din România. Astfel, România va ignora un aranjament sau o serie de aranjamente care, după ce au fost puse în aplicare cu scopul principal (sau unul dintre scopurile principale) de a obține un avantaj fiscal care anulează obiectul sau scopul legii fiscale aplicabile, nu sunt autentice cu privire la toate faptele și circumstanțele relevante. Un aranjament poate cuprinde mai mult de o etapă sau o parte. În acest caz, directiva prevede că se aplică legea națională (articolul 11 din Codul fiscal cu privire la reconsiderarea unor tranzacții sau serii de tranzacții).

II. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor (impozitul pe cifra de afaceri)

2.1. Definiția microîntreprinderii
2.1.1. Definiția „microîntreprinderii” va include toate companiile private care au o cifră de afaceri sub pragul de 1 milion de euro și care sunt active (altele decât cele în faliment sau în proces de lichidare). Definiția exclude entitățile de stat și anumite persoane juridice transparente în scopuri fiscale (societăți profesionale) prevăzute de lege.
2.1.2. Se elimină posibilitatea de a opta între impozitul pe profit și impozitul pe cifra de afaceri. Microîntreprinderea va plăti impozitul pe profit începând cu trimestrul în care cifra de afaceri depășește pragul de 1 milion de euro (impozitul pe profit va fi calculat la profitul înregistrat începând cu trimestrul în care pragul este depășit).

2.2. Cotele de impozitare
2.2.1. Cotele de impozitare vor fi de 3% pentru microîntreprinderile fără angajați și 1% pentru
microîntreprinderile cu cel puțin un angajat (cu normă întreagă).

III. Impozitul pe venit

3.1. Venitul impozabil
3.1.1. Venitul impozabil va include, de asemenea:
(i) venitul obținut din transferul a mai mult de 2 autoturisme din patrimoniul personal într-un an fiscal;
(ii) câștigurile din tranzacționarea, în nume personal, a instrumentelor financiare, inclusiv cele derivate.

3.2. Cotele de impozitare
3.2.1. Noua cotă a impozitului pe venitul va fi de 10% (în loc de 16%), cu excepția cazurilor în care
Codul Fiscal prevede alte cote (de exemplu, impozitul pe dividende rămâne la nivelul de 5%).

3.3. Veniturile din activități independente
3.3.1. Plățile în avans pentru impozitul din drepturi de autor vor fi reținute utilizând o cotă de impozitare de 7% (anterior 10%). Cota standard de 10% se va aplica pentru calculul impozitului pe venit final.
3.3.2. Impozitul asupra veniturilor din activități independente ar trebui să fie recalculat de către autoritățile fiscale, după plata CAS/CASS.

3.4. Veniturile salariale
3.4.1. Cota impozitului pe veniturile din salarii va fi de 10%.
3.4.2. Indemnizația personală standard pentru angajații care au un salariu brut lunar sub 1.950 RON va fi majorată de la 300 RON la 510 RON. Valoarea deducerii personale este degresiva și va scădea de la 510 RON (pentru un salariu de 1.950 RON) la zero (pentru un salariu de 3.600 RON și mai mult). În cazul familiilor cu copii, indemnizația personală crește în mod corespunzător.

IV. Contribuții sociale obligatorii

Începând cu 1 ianuarie 2018, vor exista doar trei contribuții sociale:
• Contribuția la fondul de pensii (CAS);
• Contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS);
• Contribuția la asigurările de muncă (CAM).

4.1. Contribuția la fondul de pensii (CAS)
4.1.1. CAS-ul datorat de angajați și de persoanele asigurate se determină prin aplicarea cotei de 25% la baza de calcul. CAS suplimentar este datorat de către angajatori în cazul unor condiții de muncă speciale/diferite (4% sau 8%, conform legii).
4.1.2. Baza de calcul a CAS constă în venitul salarial, cu excepția cazului persoanelor asigurate în sisteme speciale de pensii, în condițiile legii. Angajatorul trebuie să rețină CAS din 25% din venitul salarial brut.
4.1.3. Persoanele care obțin venituri din activități independente vor aplica cota de CAS (25%) la baza de calcul care este venitul declarat (ales), dar nu poate fi mai mic decât salariul minim lunar brut brut. CAS se plătește trimestrial pe baza deciziei de impunere emise de autoritățile fiscale.
4.1.4. Dacă venitul cumulat al afacerii din anul precedent este mai mic de 12 ori salariul minim brut, persoana fizică nu este obligată să plătească CAS. Persoanele care obțin venituri din salarii vor fi scutite de la CAS pentru veniturile din activități independente.

4.2. Contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS)
4.2.1. Cota CASS va fi de 10% și se va aplica veniturilor obținute după 1 ianuarie 2018.
4.2.2. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) nu este datorată pentru anumite categorii de venituri plătite din surse publice (de exemplu, șomeri, cadre didactice, pensionari). Veniturile din afaceri, chirie, investiții, agricultură și alte surse nu sunt supuse CASS în cazul în care persoana fizică obține și venituri salariale.
4.2.3. Venitul obținut din activități independente, chirii, investiții, agricultură și alte surse va fi supus CASS în cazul în care persoana care o obține nu este salariat, iar valoarea anuală depășește suma egală cu 12 salarii minime brute lunare. În acest caz, CASS (10%) se percepe pe baza lunară de calcul, egală cu salariul minim lunar brut.
4.2.4. Persoanele care nu au venituri sunt, totuși, obligate să plătească CASS (cota de 10%) calculată la baza lunară de calcul care este egală cu salariul minim lunar brut.

4.3. Contribuția la asigurările de muncă (CAM)
4.3.1. Contribuția asigurătorie pentru muncă (CAM) este destinată să înlocuiască contribuția de șomaj (0,5% datorată de angajat și 0,5% datorată de angajator), contribuția pentru concediile medicale (0,85% datorată de angajator), contribuția la fondul de garantare a plății salariilor (0,25%) și contribuția pentru asigurarea de accidente și boli profesionale (procente diferite).
4.3.2. CAM se datorează de către angajatorii români și străini și se calculează prin raportate la baza de calcul egală cu suma salariilor plătite angajaților lor. Cota CAM va fi de 2,25%.
4.3.3. CAM nu se datorează asupra sumelor plătite din sistemul de securitate socială (fondul de pensii, fondul de șomaj, fondul de asigurări de sănătate).

4.4. Măsuri tranzitorii
4.4.1. Venitul obținut în 2017 va face obiectul cotelor contribuțiilor sociale din 2017. Noile rate vor fi
aplicabile începând cu venitul obținut după 1 ianuarie 2018. Diferențele de venituri din anii
precedenți sunt supuse contribuțiilor sociale din anii precedenți.

5. Taxa pe valoarea adăugată
5.1. Exercitarea dreptului de deducere a TVA. Deducerea TVA-ului aferent intrărilor va putea fi refuzată de autoritățile fiscale, numai dacă acestea demonstrează (dincolo de orice îndoială) că persoana impozabilă știe sau ar fi trebuit să știe că tranzacția face parte dintr-un lanț de tranzacții frauduloase.

6. Accize
6.1. Bunurile utilizate pentru transportul și depozitarea mărfurilor accizabile nemarcate, identificate în afara antrepozitelor, vor fi confiscate.

7. Taxe locale
7.1. Impozitul pe vehiculele utilizate pentru transportul de mărfuri (cu o greutate de peste 12 tone) este ajustat în conformitate cu reglementările UE (creștere de aproximativ 7%).
7.2. Pentru contravențiile privind impozitele locale, contribuabilii ar putea plăti în termen de 48 de ore jumătate din amenda minimă prevăzută de lege. Această dispoziție se va aplica amenzilor privind contravențiile stabilite după 1 ianuarie 2018.

Principalele modificări fiscale 2018 was last modified: noiembrie 6th, 2017 by Emilian Duca
1 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autori:

Emilian Duca

Emilian Duca

Este doctor în economie și are studii juridice, este consultant fiscal, membru al Camerei Consultanților fiscali din România. Cu aproape 20 de ani de experientă în consultanță fiscală și de afaceri, atât în sectorul public cât și în companii private, participă frecvent ca lector la conferințe și seminarii pe teme economice și de fiscalitate, precum și la emisiuni TV pe teme economice.
A mai scris:
Alina Duca

Alina Duca

Are pregătire universitară economică și juridică. Are experiență semnificativă în domeniul economic, al legislației vamale, fiscale și contabile.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter