Primul caz de variola maimuţei, diagnosticat în România

14 iun. 2022
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 95

După ce în ultimele săptămâni presa din România a scris despre cazurile de variola maimuței depistate în țările din vestul Europei, acum Ministerul Sănătății anunță primul caz diagnosticat și în România.

„Primul caz de variola maimuței diagnosticat în România.Este vorba despre un bărbat în vârstă de 26 de ani din București. Acesta a fost diagnosticat în cursul zilei de astăzi în urma investigațiilor de laborator”, a transmis, luni, Ministrul Sănătății, relatează News.ro.

„Starea bărbatului este bună. Pacientul primește tratament simptomatic și se află în izolare”, a mai precizat sursa citată, scrie News.ro.

„Emmanuel Macron, președintele Franței, este așteptat marți în România pentru a-i saluta pe cei 500 de soldați francezi care sunt desfășurați la bază militară a NATO de la Mihail Kogălniceanu, înainte de o vizită de sprijin în Republica Moldova și o posibilă deplasare în Ucraina”, informează AFP, citată de Libertatea.

„Însoțit de miniștrii de Externe, Catherine Colonna, și al Apărării, Sébastien Lecornu, președintele Franței va ajunge la sfârșitul zilei de marți la baza Mihail Kogălcineanu, lângă Constanța, principalul port românesc la Marea Neagră, punct devenit strategic după începutul războiului. Șeful statului francez va fi întâmpinat de premierul Nicolae Ciucă, apoi va discuta cu forțele misiunii Aigle, lansată în cadrul întăririi de către NATO a «poziției sale de descurajare și defensive pe flancul său estic al Europei». Națiune-cadru în această operațiune, Franța desfășoară 500 de militari, dintre care 350 din armata terestră, din diferite unități”, scrie Libertatea.

„Emmanuel Macron va fi primit, miercuri la prânz, la Chișinău, capitala Republicii Moldova, de președinta Maia Sandu, cu care a dezvoltat «o relație de încredere» după ce a primit-o de trei ori la Paris din februarie 2021. Primul președinte francez care vizitează această țară de la Jacques Chirac în 1998, Emmanuel Macron, alături de Catherine Colonna, va exprima «sprijinul (Franței) în cel mai direct mod posibil» pentru această țară, afectată în mod deosebit de invazia rusă a Ucrainei, cu care are o frontieră comună. Pentru aceasta, Franța ajută financiar și material Republica Moldova, care dă dovadă de o «solidaritate excepțională» în primirea refugiaților ucraineni”, mai arată Libertatea.

Esti avocat, magistrat, notar, executor judecatoresc, practician in insolventa sau consilier juridic? Atunci ai nevoie de pachetul Alpha Bank dedicat profesionistilor

„Ulterior, Emmanuel Macron, însoțit de cancelarul german, Olaf Scholz, și premierul italian, Mario Draghi, ar putea vizita Ucraina, potrivit presei de la Berlin și Roma. Informația nu a fost confirmată de Palatul Elysee care a precizat că ‘nimic nu a fost stabilit’ până în prezent”, mai scrie Libertatea.

Presa mai consemnează azi declarația unui parlamentar din Ucraina care anunță că Președintele României, Klaus Iohannis, se va alătura delegației alcătuite din președintele Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi și va merge joi la Kiev.

„Cei trei muschetari. Președintele Macron, cancelarul Scholz și prim-ministrul Draghi vor vizita Kievul joia aceasta. Iar ca d’Artagnan, Președintele României, Iohannis”, scrie pe Twitter, Oleksiy Goncharenko, membru al Parlamentului Ucrainei, relatează spotmedia.ro, citată de România liberă.

 „Ucraina a pierdut un sfert din terenurile sale cultivabile din cauza ocupației ruse din unele regiuni, în sud și est, a anunțat luni Ministerul Agriculturii, care susține însă că acest lucru nu reprezintă «o amenințare pentru securitatea alimentară» a țării, informează AFP, citată de Digi 24.

„În ciuda pierderii a 25% din terenurile cultivabile, structura culturilor însămânțate în acest an este mai mult decât suficientă pentru a asigura consumul populației ucrainene”, a afirmat ministrul adjunct al Agriculturii, Taras Vîsoțki, într-o conferință de presă, scrie Digi 24.

„Ocupația rusă din mai multe regiuni ucrainene și blocada asupra cerealelor impusă de Flora Rusă de la Marea Neagră i-au forțat totuși pe agricultorii ucraineni «să modifice ce însămânțează și cantitatea», a mai precizat Vîsoțki. Ucraina dispunea înainte de război de peste 30 de milioane de hectare de terenuri cultivabile, conform World Data Center-Ukraine, un ONG internațional. Deși consecințele invaziei ruse asupra pieței interne ucrainene par limitate în opinia oficialului ucrainean, imposibilitatea de a exporta cereale în străinătate amplifică temerile privind declanșarea unei foamete în lunile care vin, conform ONU”, relatează Digi 24.

„În prezent, între 20 și 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate, iar în toamnă numărul ar putea crește la 70-75 de milioane de tone”, a alertat la 6 iunie președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui țară era al patrulea exportator mondial de grâu și porumb înainte de invazia rusă, mai notează Digi 24.

Turcia a lansat oficial exploatarea de gaze naturale din Marea Neagră care ar urma să îi permită, potrivit președintelui Recep Tayyip Erdogan, să producă zece milioane de metri cubi până în primul trimestru din 2023.

„Erdogan a asistat în direct la conectarea primei conducte la fundul mării din portul Filyos, în provincia Zonguldak, la circa 400 de km est de Istanbul, pe coasta Mării Negre. Zăcământul, situat la 170 de km nord de țărm, a fost descoperit în august 2020 și a fost prezentat de șeful statului despre «cel mai mare zăcământ de gaz natural din istoria Turciei». El a vorbit atunci despre ‘rezerve estimate la 320 de miliarde de metri cubi”, relatează Digi 24.

„În primul trimestru din 2023, ar urma să avem transferate zece milioane de metri cubi de gaz natural (…) Zăcământul de la Sakarya va atinge, sperăm noi, vârful de producție în 2026”, a spus președintele Erdogan, amintind eforturile Turciei în a-și asigura securitatea energetică, mai arată Digi 24.

Pe piața criptomonedelor, Bitcoin a ajuns luni la cel mai scăzut nivel din ultimele 18 luni, piața criptomonedelor suferind a doua lovitură majoră din acest an.

„În weekend, Bitcoin s-a prăbușit la cel mai scăzut nivel din decembrie 2020 pentru a tranzacționa sub 25.000 de dolari în cursul zilei de luni, arată CoinMarketCap. Tokenul este cu aproximativ 63% sub nivelul record de 69.000 de dolari pe care l-a atins în noiembrie anul trecut. S-au prăbușit și alte monede, inclusiv Eter, Cardano, Solana și Dogecoin. Ether, a doua cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu 15,8% pentru a se tranzacționa la 1.234,93 USD, preconizată a fi cea mai mare scădere de o zi dintr-un an, în timp ce Cardano și Solana au scăzut cu 13%, respectiv 16%. Moneda meme Dogecoin a scăzut cu 14%”, relatează România liberă.

Videoconferința regională de insolvență Buzău

Seară liniștită!

Primul caz de variola maimuței, diagnosticat în România was last modified: iunie 14th, 2022 by Claudiu Pamuc

Vă recomandăm:

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: