71 views
După ce în ultimele săptămâni presa din România a scris despre cazurile de variola maimuţei depistate în ţările din vestul Europei, acum Ministerul Sănătăţii anunţă primul caz diagnosticat şi în România.
„Primul caz de variola maimuţei diagnosticat în România.Este vorba despre un bărbat în vârstă de 26 de ani din Bucureşti. Acesta a fost diagnosticat în cursul zilei de astăzi în urma investigaţiilor de laborator”, a transmis, luni, Ministrul Sănătăţii, relatează News.ro.
„Starea bărbatului este bună. Pacientul primeşte tratament simptomatic şi se află în izolare”, a mai precizat sursa citată, scrie News.ro.
„Emmanuel Macron, președintele Franței, este aşteptat marţi în România pentru a-i saluta pe cei 500 de soldaţi francezi care sunt desfăşuraţi la bază militară a NATO de la Mihail Kogălniceanu, înainte de o vizită de sprijin în Republica Moldova şi o posibilă deplasare în Ucraina”, informează AFP, citată de Libertatea.
„Însoţit de miniştrii de Externe, Catherine Colonna, şi al Apărării, Sébastien Lecornu, președintele Franței va ajunge la sfârşitul zilei de marți la baza Mihail Kogălcineanu, lângă Constanţa, principalul port românesc la Marea Neagră, punct devenit strategic după începutul războiului. Șeful statului francez va fi întâmpinat de premierul Nicolae Ciucă, apoi va discuta cu forţele misiunii Aigle, lansată în cadrul întăririi de către NATO a «poziţiei sale de descurajare şi defensive pe flancul său estic al Europei». Naţiune-cadru în această operaţiune, Franţa desfăşoară 500 de militari, dintre care 350 din armata terestră, din diferite unităţi”, scrie Libertatea.
„Emmanuel Macron va fi primit, miercuri la prânz, la Chişinău, capitala Republicii Moldova, de preşedinta Maia Sandu, cu care a dezvoltat «o relaţie de încredere» după ce a primit-o de trei ori la Paris din februarie 2021. Primul preşedinte francez care vizitează această ţară de la Jacques Chirac în 1998, Emmanuel Macron, alături de Catherine Colonna, va exprima «sprijinul (Franţei) în cel mai direct mod posibil» pentru această țară, afectată în mod deosebit de invazia rusă a Ucrainei, cu care are o frontieră comună. Pentru aceasta, Franţa ajută financiar şi material Republica Moldova, care dă dovadă de o «solidaritate excepţională» în primirea refugiaţilor ucraineni”, mai arată Libertatea.
„Ulterior, Emmanuel Macron, însoțit de cancelarul german, Olaf Scholz, şi premierul italian, Mario Draghi, ar putea vizita Ucraina, potrivit presei de la Berlin şi Roma. Informaţia nu a fost confirmată de Palatul Elysee care a precizat că ‘nimic nu a fost stabilit’ până în prezent”, mai scrie Libertatea.
Presa mai consemnează azi declaraţia unui parlamentar din Ucraina care anunță că Președintele României, Klaus Iohannis, se va alătura delegației alcătuite din președintele Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi și va merge joi la Kiev.
„Cei trei muschetari. Președintele Macron, cancelarul Scholz și prim-ministrul Draghi vor vizita Kievul joia aceasta. Iar ca d’Artagnan, Președintele României, Iohannis”, scrie pe Twitter, Oleksiy Goncharenko, membru al Parlamentului Ucrainei, relatează spotmedia.ro, citată de România liberă.
„Ucraina a pierdut un sfert din terenurile sale cultivabile din cauza ocupaţiei ruse din unele regiuni, în sud şi est, a anunţat luni Ministerul Agriculturii, care susţine însă că acest lucru nu reprezintă «o ameninţare pentru securitatea alimentară» a ţării, informează AFP, citată de Digi 24.
„În ciuda pierderii a 25% din terenurile cultivabile, structura culturilor însămânţate în acest an este mai mult decât suficientă pentru a asigura consumul populaţiei ucrainene”, a afirmat ministrul adjunct al Agriculturii, Taras Vîsoţki, într-o conferinţă de presă, scrie Digi 24.
„Ocupaţia rusă din mai multe regiuni ucrainene şi blocada asupra cerealelor impusă de Flora Rusă de la Marea Neagră i-au forţat totuşi pe agricultorii ucraineni «să modifice ce însămânţează şi cantitatea», a mai precizat Vîsoţki. Ucraina dispunea înainte de război de peste 30 de milioane de hectare de terenuri cultivabile, conform World Data Center-Ukraine, un ONG internaţional. Deşi consecinţele invaziei ruse asupra pieţei interne ucrainene par limitate în opinia oficialului ucrainean, imposibilitatea de a exporta cereale în străinătate amplifică temerile privind declanşarea unei foamete în lunile care vin, conform ONU”, relatează Digi 24.
„În prezent, între 20 şi 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate, iar în toamnă numărul ar putea creşte la 70-75 de milioane de tone”, a alertat la 6 iunie preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui ţară era al patrulea exportator mondial de grâu şi porumb înainte de invazia rusă, mai notează Digi 24.
Turcia a lansat oficial exploatarea de gaze naturale din Marea Neagră care ar urma să îi permită, potrivit preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, să producă zece milioane de metri cubi până în primul trimestru din 2023.
„Erdogan a asistat în direct la conectarea primei conducte la fundul mării din portul Filyos, în provincia Zonguldak, la circa 400 de km est de Istanbul, pe coasta Mării Negre. Zăcământul, situat la 170 de km nord de ţărm, a fost descoperit în august 2020 şi a fost prezentat de şeful statului despre «cel mai mare zăcământ de gaz natural din istoria Turciei». El a vorbit atunci despre ‘rezerve estimate la 320 de miliarde de metri cubi”, relatează Digi 24.
„În primul trimestru din 2023, ar urma să avem transferate zece milioane de metri cubi de gaz natural (…) Zăcământul de la Sakarya va atinge, sperăm noi, vârful de producţie în 2026”, a spus preşedintele Erdogan, amintind eforturile Turciei în a-şi asigura securitatea energetică, mai arată Digi 24.
Pe piaţa criptomonedelor, Bitcoin a ajuns luni la cel mai scăzut nivel din ultimele 18 luni, piaţa criptomonedelor suferind a doua lovitură majoră din acest an.
„În weekend, Bitcoin s-a prăbuşit la cel mai scăzut nivel din decembrie 2020 pentru a tranzacţiona sub 25.000 de dolari în cursul zilei de luni, arată CoinMarketCap. Tokenul este cu aproximativ 63% sub nivelul record de 69.000 de dolari pe care l-a atins în noiembrie anul trecut. S-au prăbuşit şi alte monede, inclusiv Eter, Cardano, Solana şi Dogecoin. Ether, a doua cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu 15,8% pentru a se tranzacţiona la 1.234,93 USD, preconizată a fi cea mai mare scădere de o zi dintr-un an, în timp ce Cardano şi Solana au scăzut cu 13%, respectiv 16%. Moneda meme Dogecoin a scăzut cu 14%”, relatează România liberă.
Seară liniştită!
