Primele semne distinctive ale autoritarismului apar odată cu reprimarea avocaților

În contextul crizelor recente care au dus la un declin accelerat al statului de drept, atacul asupra apărării este mult mai sofisticat și vine sub diverse forme care interferează cu capacitatea unui avocat de a-și îndeplini datoria de a proteja drepturile oamenilor.

Modul în care sunt tratați avocații reprezintă un barometru al democrației și al statului de drept! Sunt sigur că sunt destui care se străduiesc să combată această afirmație, întrucât avocații au fost întotdeauna incomozi, mai ales pentru cei cu tendințe autoritariste.

Însă logica este foarte simplă: O zi fără avocați este o zi în care justiția nu există! Și atunci când justiția nu există, nu avem nici stat de drept. Cu cât se întețesc represiunile asupra avocaților, cu atât totalitarismul este mai aproape. Sunt afirmații verificate de-a lungul istoriei.

Dacă statul de drept înseamnă domnia legii, acces la justiție și afirmarea drepturilor și a libertăților fundamentale, avocatul este cel care promovează și apără aceste drepturi în fața tendințelor autoritariste ale statului. Nu mă refer aici în mod special la statul român, pentru că aceste tendințe se manifestă în plan global și au fost accentuate dramatic de crizele cu care ne-am confruntat în ultimii ani – pandemii, războaie, recesiune – care au determinat un declin accelerat al statului de drept în paralel cu atacuri tot mai insidioase asupra avocaților care se află în prima linie de rezistență atunci când drepturile și libertățile oamenilor sunt în pericol.

Istoria e plină de avocați martiri ai luptei împotriva totalitarismului

Primele semne distinctive ale tiraniei apar când atacurile asupra avocaților se înmulțesc. Istoria este plină de avocați martiri, care au plătit cu libertatea și chiar cu viața în lupta lor pentru democrație. Atacurile asupra acestora au existat dintotdeauna, numai dacă ne gândim la cel mai mare avocat și apărător al ordinii de drept al Antichității, Marcus Tullius Cicero, care și-a pierdut mâna dreaptă și capul ca urmare a insistenței în apărarea valorilor Republicii Romane, chiar și atunci când roata istoriei marca finalul acestei forme de guvernare. Mai târziu, Shakespeare și-a dat seama că eliminarea avocaților este un pas înainte spre totalitarism și a scris celebra replică: „mai întâi trebuie uciși toți avocații” pentru a distruge legea și ordinea și pentru a instaura tirania.

După mai bine de patru secole de la această replică răstălmăcită în atâtea feluri, sensul ei e confirmat de realitate. Secolul XXI marchează un declin constant al statului de drept în contextul crizelor care au o frecvență tot mai mare! În același timp se înmulțesc și atacurile asupra avocaților. Nu mă refer aici la agresiuni fizice asupra acestora, deși, din păcate, acestea mai există și se înmulțesc alarmant în state precum China, Belarus, Rusia, Iran și multe alte țări. Am putea crede că în zilele noastre așa ceva nu se mai poate întâmpla, însă în lume lista agresiunilor fizice asupra avocaților se mărește de la an la an. Consiliul Barourilor Europene (CCBE) face anual un raport privind avocații în pericol și lista agresiunilor este tot mai lungă, mergând de la încarcerarea acestora până la tortură și crimă^[1].

Secolul XXI vine cu atacuri mult mai insidioase asupra avocaților

În secolul XXI, în contextul tendințelor tot mai accentuate către autoritarism, represiunea asupra avocaților a revenit din nou în forță. Astăzi însă sunt și alte forme mult mai sofisticate cu care autoritariștii încearcă reducerea la tăcere a avocaților. Există atacuri mai puțin mediatizate, care trebuie aduse în atenția publicului. Acestea sunt frecvente, cu vizibilitate redusă, dar luate în ansamblu, reprezintă o amenințare foarte substanțială la adresa democrației și a protecției drepturilor omului împotriva abuzurilor.

Așa cum remarca un raportor al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei „Atacurile împotriva siguranței și libertății personale ale avocaților au loc adesea într-un context general de lipsă de respect pentru statul de drept”^[2]. Problemele din ce în ce mai grave cu care se confruntă avocații europeni au intrat în atenția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care constată înmulțirea și diversificare cazurilor de încălcare a drepturilor avocaților, inclusiv atacuri împotriva securității și independenței acestora, comise în ultimii ani. Citez din Raport:

– Avocații au fost identificați cu clienții lor și, prin extensie, cu afilierile politice ale clienților lor sau infracțiunile de care aceștia sunt acuzați;

– Una dintre cele mai frecvente încălcări ale drepturilor avocaților este convocarea avocaților la audieri de către organele de anchetă în calitate de martori, în cazurile în care avocații acordă asistență juridică clienților lor;

– Avocații sunt chemați să se prezinte ca martori în procedurile împotriva clienților lor și li se cere să explice de ce și cum își reprezintă clienții;

– Avocații se confruntă cu hărțuiri administrative și judiciare, inclusiv ingerințe abuzive asupra drepturilor și privilegiilor lor profesionale, cum ar fi violarea comunicărilor privilegiate dintre avocat și client, perchezițiile corporale sau ale sediilor lor profesionale, confiscări ale documentelor legate de caz, supraveghere ilegală audio și video, necomunicarea informațiilor esențiale legate de caz, trecerea pe liste cu persoane care au diverse interdicții, inclusiv de călătorie (…);

– Autoritățile de aplicare a legii încearcă în mod necorespunzător să evalueze și să reglementeze onorariile avocaților (…).

Toate aceste aspecte sunt semnalate și detaliate în Raportul Bashkin privind „Principiile și garanțiile avocaților”.

Și Consiliul Barourilor Europene (CCBE) întocmește anual rapoarte privind statul de drept în țările membre^[3], din care reiese că asaltul asupra avocaților în statele de drept europene este mult mai insidios și vine sub diverse forme care interferează cu capacitatea unui avocat de a-și îndeplini datoria de a proteja drepturile oamenilor. Membrii CCBE au raportat despre tendințele care prezintă un risc pentru independența profesiei de avocat și funcționarea sistemului de justiție sub aspecte precum: supravegherea avocaților și încălcarea confidențialității comunicărilor avocat-client, mai ales când se folosește tehnologia modernă; Identificarea avocaților cu acțiunile clienților lor; posibila influență a presei în unele țări contribuind uneori la interpretarea greșită a rolului avocaților; prevederi legale și politici care ar putea influența negativ independența Baroului și a avocaților; asistență judiciară subfinanțată și diverse alte evoluții naționale care indică unele tendințe care pot prezenta un risc pentru independența profesiei de avocat și funcționarea justiției.

Aș include la categoria atacuri asupra avocaților în primul rând atacurile asupra principiilor fundamentale, în special independența și secretul profesional prin promovarea unei legislații care le șubrezește constant și sigur. Apoi finanțarea redusă a asistenței juridice și judiciare, fragmentarea domeniului rezervat avocaturii și partajarea cu alte profesii, fiscalizarea excesivă și toate instrumentele prin care o categorie profesională poate fi restricționată.

Provocări ale avocaților din România

Sunt multe lucruri care ne par familiare în documentele europene enunțate mai sus. În rapoartele CCBE privind statul de drept, România este menționată pentru bugetul redus alocat asistenței judiciare și pentru identificarea avocatului cu clientul (Cazul Roșu). Într-adevăr, acestea sunt probleme cu care se confruntă avocații români, după cum au transmis barourilor. Recent și Uniunea Națională a Barourilor din România a întocmit un asemenea raport cu privire la provocările cu care se confruntă avocații din România: „Sistemul judiciar prin ochii avocaților. Raportul barourilor privind problemele întâlnite în practica ultimilor ani și invitația UNBR către puterile statului și către autoritățile sistemului judiciar la dialog pentru soluții în justiție”. Este un raport amplu realizat de UNBR, care cuprinde o sinteză a problemelor repetitive pe care le întâmpină avocații din fiecare barou în exercitarea profesiei și care se răsfrâng asupra justițiabililor, asupra bunului mers al justiției și implicit asupra statului de drept. Problemele semnalate cel mai frecvent sunt: lentoarea procedurilor, în special redactarea cu întârziere a hotărârilor, ca urmare a diminuării schemei de personal a instanțelor, condițiile proaste pe care le au avocații în ceea ce privește activitatea de asistență judiciară, plata cu mare întârziere a prestațiilor efectuate la oficii, aspecte legate de sistemul de taxare pentru introducerea unei cereri de chemare în judecată, care este extrem de disproporționat în anumite litigii, care altfel sunt litigii uzuale la care orice persoană ar trebui să aibă acces, cum sunt partajele judiciare, ca urmare a unei legislații privind taxa judiciară de timbru, care este depășită și destul de înrobitoare pentru accesul la justiție.

Sunt probleme care s-au acumulat în decursul ultimilor ani și UNBR a demarat o campanie de conștientizare a factorilor de decizie și a publicului larg cu privire la problemele reale cu care se confruntă avocații în sistemul de justiție în apărarea drepturilor justițiabililor. Această campanie a debutat în 4 octombrie 2023, sub sloganul „O zi fără avocați. Ziua în care justiția nu există!”. Avocații și-au întrerupt activitatea pentru o zi pentru a aduce în atenția opiniei publice și a autorităților problemele tot mai grave cu care se confruntă profesia de avocat. Încă de la început, intenția noastră nu a fost să inițiem o formă de protest prin care să blocăm justiția, ci să atragem atenția asupra faptului că problemele noastre, ale avocaților sunt, în esență, problemele cetățenilor și ale statului de drept. Ceea ce ne dorim cu adevărat este să rezolvăm aceste probleme prin dialog, nu prin forță, și după acțiunea din 4 octombrie cred că se poate.