Primăvară fierbinte

17 Feb 2017
4 voturi, medie: 4,00 din 54 voturi, medie: 4,00 din 54 voturi, medie: 4,00 din 54 voturi, medie: 4,00 din 54 voturi, medie: 4,00 din 5 (4 votes, average: 4,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 786

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Suntem deja la jumătatea lunii februarie. Aproape nimeni nu își imagina că până la această dată nu va fi promulgat Bugetul pe 2017. Protestele declanșate la începutul lunii, după ce Guvernul a emis celebra Ordonanță nr. 13, nu s-au stins încă, câteva sute de persoane manifestând în continuare în fața Guvernului.

„Premierul Sorin Grindeanu va fi primit vineri, 17 februarie, la Bruxelles, de președintele Consiliului European, Donald Tusk și de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker”, scria Agerpres, la începutul acestei săptămâni. Invitația la Bruxelles a venit după ce Guvernul a emis ordonanța care a scos românii în stradă.

„Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluțiile recente din România, au transmis mai înainte, tot pe 1 februarie, într-un comunicat comun, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, care au avertizat că „lupta împotriva corupției trebuie să avanseze, nu să fie subminată”, nota la începutul protestelor Agerpres.

Pachet: Explicatiunea teoretica si practica a Dreptului Civil Roman. Set 14 Titluri - 11 Tomuri.

Pe 1 februarie, într-o scrisoare transmisă președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, „premierul Sorin Grindeanu reitera angajamentul ferm al tuturor instituțiilor și factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupției”, după cum notează Agerpres.

Cert este că, premierul Grindeanu va avea acum, după demisia ministrului Iordache și după ce ordonanța a fost abrogată, o întâlnire cu oficialii europeni în care se va discuta despre mersul justiției în România. De menționat este faptul că Raportul Comisiei privind Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) a evidențiat un bilanț pozitiv al luptei împotriva corupției la nivel înalt în România.

Semnalam zilele trecute câteva cazuri în care persoane acuzate de abuz în serviciu au fost achitate pe motiv că fapta nu ar mai fi sancționată de lege. Deja, mai mulți specialiști din justiție s-au pronunțat asupra chestiunii, punctele dumnealor de vedere fiind consemnate de presă.

Agerpres notează și părerea fostului ministru al justiției, deputatul Florin Iordache, care a declarat că: „infracțiunea de abuz în serviciu trebuie să fie reglementată, susținând că în prezent „există un vid legislativ” și din acest motiv instanțele vor pronunța hotărâri de achitare”.

TVR scrie despre un fost proiect de lege, Legea privind parteneriatul civil, care a declanșat, la apariția sa, multă emoție în societatea românească și care revine în actualitatea legislativă, proiect inițiat de fostul deputat Remus Cernea.

„Legea privind parteneriatul civil are aviz favorabil de la Comisia pentru Drepturile Omului. Proiectul trebuie să primească, însă, și un raport din partea Comisiei Juridice și apoi un vot în plen. Proiectul lui Cernea, respins de Senat, prevede că parteneriatul civil este un contract încheiat, fără discriminare, între două persoane care decid să conviețuiască în baza afecțiunii, respectului și sprijinului reciproc”, notează jurnaliștii de la TVR.

Și tot TVR mai anunță o nouă lege a educației naționale. Noua lege, cât și schimbările din educație par a fi amânate pentru anul viitor. Într-o declarație, consemnată de TVR, ministrul educației, Pavel Năstase, vorbește și despre situația directorilor de școli numiți temporar. „Directorii de scoli și inspectorii școlari vor fi numiți din anul școlar viitor doar prin concurs, promite Pavel Năstase, ministrul educației. Posturile actuale sunt ocupate temporar, până la sfârșitul anului, ca să nu existe blocaje în învățământ. Vom avea grijă să fim transparenți în organizarea concursului, a spus ministrul educației, adaugând că, până la sfârșitul anului 2017, vom avea o nouă lege a educației naționale”, scrie TVR.

În timp ce Europa pare mai degrabă sugrumată de dependența de gazul rusesc, în perimetrele românești din Marea Neagră se descoperă noi resurse de gaze naturale.

„Compania Black Sea Oil and Gas (BSOG) a descoperit în Marea Neagră românească între 10 și 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar investițiile până la începerea producției, în anul 2019, ar putea ajunge la 500 de milioane de dolari”, a declarat, pentru Agerpres, Mark Beacom, directorul general al companiei.

„De asemenea, americanii de la ExxonMobil explorează, alături de OMV Petrom, un perimetru de mare adâncime în Marea Neagră, unde se estimează rezerve de gaze între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Companiile nu au luat deocamdată decizia finală de investiții pentru exploatarea acestor zăcăminte”, notează Agerpres.

Evident, exploatarea noilor resurse ar putea aduce mai mulți bani la buget din redevențe și impozite.

„Autoritățile intenționează de mai mulți ani să modifice legislația privind redevențele petroliere, care au rămas aceleași din 2004, de la privatizarea Petrom. Ultimele variante de discuție includeau plata unor redevențe diferite pentru perimetrele offshore (maritime). Totodată, ministrul finanțelor, Viorel Ștefan, declara la începutul anului că se dorește introducerea unui impozit suplimentar de 20% pentru resursele care nu sunt procesate în țară”, mai scrie Agerpres.

SUA și NATO își întăresc prezența în flancurile estic și în cel sudic al Europei. „Miniștrii apărării din statele membre NATO au convenit miercuri să înființeze un nou centru regional pentru a răspunde amenințărilor din sud, a anunțat secretarul general al alianței, Jens Stoltenberg”, citat de Xinhua, după cum scrie Agerpres.

România răspunde pozitiv noilor cereri ale administrației Trump de mărire a alocațiilor bugetare pentru apărare. Cotidianul scrie despre o întrevedere a președintelui Senatului cu ambasadorul SUA în România.

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a avut o întrevedere cu Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite la București. Cei doi au discutat despre relația bilaterală, precum și despre colaborarea în cadrul NATO.

„În acest sens, domnul Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat că România este printre statele membre NATO care au alocat 2% din PIB bugetului apărării, precum și importanța prezenței trupelor românești în teatrele de operațiuni din Afghanistan și Irak. Domnul Hans Klemm și-a exprimat aprecierea la adresa României pentru aceste decizii”, se arată într-un comunicat al Senatului, citat de Cotidianul.

La est de România, Republica Moldova înregistrează o datorie uriașă față de concernul rus Gazprom. „Compania rusă Gazprom a refuzat schema de restructurare a datoriei de 6,5 miliarde de dolari propusă de autoritățile de la Chișinău și care presupune transferarea celei mai mari părți a acestei datorii pe seama administrației de la Tiraspol”, scria luni cotidianul rus Kommersant, citat de Agerpres.

Mai precis, premierul Moldovei, Pavel Filip, (care este un proeuropean), solicitase conducerii Gazprom să aprobe o schemă de restructurare a datoriei Republicii Moldova pentru gazele rusești livrate. Conform propunerilor sale, Republica Moldova ar fi gata să achite o parte din datoria sa prin intermediul unor active, ce ar fi transmise MoldovaGaz, iar datoria transnistrenilor în valoare de 5,8 miliarde de dolari ar urma să fie transferată întâi pe seama întreprinderii Tiraspoltransgaz, iar apoi pe seama administrației de la Tiraspol.

„Partea leului, de 5,8 miliarde de dolari din datoria pentru gaze, îi revine de fapt regiunii transnistrene, unde gazele sunt livrate practic gratuit, de la sfârșitul anului 1992. Cu toate acestea, din punct de vedere juridic, datoria este înregistrată pe numele societății ruso-moldovenești MoldovaGaz, care livrează gaze și pe malul stâng și pe cel drept al Nistrului”, notează Kommersant, citat de Agerpres.

Komersant mai amintește că la mijlocul lunii ianuarie președintele Igor Dodon a făcut o vizită la Moscova, unde s-a întâlnit cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin și cu șeful Gazprom, Aleksei Miller.

„Dodon a susținut că datoriile regiunii transnistrene la gaz să fie asumate de Republica Moldova. Avem anumite idei cum să ieșim din această situație. Datoria din dreapta Nistrului este de circa 500 de milioane de dolari, iar din stânga Nistrului de circa șase miliarde de dolari. Trebuie să înțelegem că toată această datorie – de peste 6,5 miliarde de dolari – este datoria totală a Moldovei, a declarat Igor Dodon la Moscova”, scrie Komersant, citată de Agerpres.

Divergențele dintre premierul și președintele Republicii Moldova nu se opresc doar la chestiunea datoriilor istorice la Gazprom, ci și în privința colaborărilor economice ale Republicii Moldova.

„Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a avut miercuri o întrevedere cu ambasadorii țărilor-partenere de dezvoltare ale republicii – statele-membre ale UE, SUA, Turcia și Elveția – la care au participat și membrii cabinetului de miniștri”, informează Radio Chișinău, citat de Agerpres.

„Multe din reforme sunt nepopuliste, dureroase și ambițioase, dar absolut necesare pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor Republicii Moldova. Ne vom ține de ele, încercând sa comunicăm cât mai eficient, atât reformele în sine, cât și sprijinul UE. Pentru mine e foarte important să facem din nou UE populară în Republica Moldova”, a declarat la radio șeful executivului de la Chișinău, scrie Agerpres.

Agerpres notează și ultimele inițiative ale președintelui Igor Dodon. „Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă că până la sfârșitul lunii februarie va prezenta o inițiativă de modificare a Constituției pentru ca președintele să aibă dreptul de a dizolva Parlamentul, cu excepția circumstanțelor prevăzute de actuala Constituție”, relatează portalul Moldova.org., citat de Agerpres.

Agerpres explică procedura: „Modificarea Constituției poate fi inițiată fie de cel puțin 34 de parlamentari, fie de Guvern sau de cetățeni, prin strângerea de semnături. În acest context, șeful statului moldovean a precizat că nu exclude ideea organizării unui referendum național pentru acordarea unor atribuții suplimentare președintelui țării”.

„Eu nu exclud să putem ajunge la ideea unui referendum național pentru modificarea Constituției privind atribuții suplimentare pentru președintele țării. Dar vom vedea. La sfârșitul lunii februarie-începutul lunii martie eu voi iniția această modificare, așa cum am promis. Scopul este să obținem alegeri parlamentare anticipate, a declarat președintele Dodon”, scrie Agerpres.

„Președintele moldovean s-a declarat convins că până la urmă se va ajunge la negocieri trilaterale Bruxelles – Moscova – Chișinău pe care el le-a propus pentru a rezolva „contradicțiile” între Acordul de liber schimb semnat de Republica Moldova cu Rusia și cel semnat cu Uniunea Europeană, în cadrul Acordului de asociere”, notează Agerpres.

Ne așteaptă o primăvară fierbinte, cu alegeri anticipate în Bulgaria, cu referendum în România și cu un posibil referendum, care ar putea fi urmat de anticipate, în Republica Moldova.

Bună dimineața!

Primăvară fierbinte was last modified: februarie 16th, 2017 by Claudiu Pamuc

Recomandări

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter