Preţul zâmbetului

Suntem la finalul unei săptămâni cu numeroase evenimente și declarații. Cu dezvăluiri și audieri în justiție, care ne conturează imaginea unei Românii, care acuză o anumită nervozitate, explicabilă doar prin apropierea alegerilor parlamentare.  O săptămână în care parlamentarii au  votat pentru majorarea salariilor personalului medical și a celui din educație, amânate de mult timp.

Reacția Guvernului a fost imediată. Digi Tv, notează că ministrul muncii, Dragoș Pîslaru, a catalogat majorările ca fiind „pomeni electorale fără resurse”. Executivul a anunțat că va contesta la Curtea Constituțională amendamentele votate de parlamentari.

Voalat, ni se spune că visteria țării este goală, ceea ce înseamnă că nu ne permitem majorări și indexări salariale.

Cu siguranță, medicii, asistenții medicali, profesorii, au înteles acest lucru de mult timp. Dovada stă în faptul că în multe dintre spitalele din țară unii medici fac gărzi până la epuizare, iar alții muncesc în condiții similare cu cele din anii ’80, fără să se plângă. Sunt în spitale infirmiere și asistente care suplinesc munca a altor 3-4 persoane din cauza lipsei personalului.

Subfinanțarea sistemului medical este o realitate cunoscută de noi toți. Spitalele noastre din provincie nu sunt prea departe de imaginile din filmul „Moartea domnului Lăzărescu”. Puține lucruri s-au schimbat. Singurii care țin sistemul în viața sunt acești eroi tăcuți – medicii și asistenții, care n-au plecat încă peste hotare, care se încăpățânează să ne trateze pe noi, în micile orășele de provincie și pentru care indexarea salariului este un act de normalitate, de bun simț, de recunoștință al societății (dacă în România de azi mai putem vorbi despre recunoștință). Probabil, ca și în alte dăți, exprimarea nefericită va fi dată uitării.

Gust amar… Ce mai rămâne în urmă?

Suntem o țară tristă. E ușor să întorci buzunarele pe dos și să arăți că nu ai bani, dar e mult mai  greu să mobilizezi națiunea, să o stimulezi, în așa fel încât, poate nu mâine, dar poimâine, să avem bani și pentru medici și pentru profesori și pentru …

România are nevoie de încredere, prietenie, mândrie națională, idealuri comune, planuri asumate de majoritate, de muncă.

România are nevoie de lideri frumoși și buni.

În niciun caz, România nu are nevoie de dezbinare. Suntem o țară mică, chiar dacă avem o inimă mare.

Din păcate, oricât am ascunde adevărul, suntem la răscruce de interese politice, geostrategice și economice. Nu putem trăi rupți de lume, chiar dacă ne-am dori.

Evenimentele vin peste noi. Schimbările lumii se răsfrâng în plan intern.

O lume întreagă se uită la alegerile din America. Trump sau Clinton? Pe 8 noiembrie vom ști.

Hillary Clinton și Donald Trump sunt foarte aproape unul de celălalt în sondaje, scrie presa americană.

Candidatul democrat la funcția de președinte al Statelor Unite are un avans de 1,7%, comparativ cu adversarul său republican, Donald Trump, conform unei medii a sondajelor efectuată de Institutul american Real Clear Politics. Meciul celor doi se joacă, încă.

Noi știri sunt aruncate pe piață. Agerpres, citând Reuters scrie că: „Fundația Clinton a confirmat că a primit o donație de un milion de dolari din Qatar, în timp ce Hillary Clinton era secretar de stat, fără a informa Departamentul de Stat”.

„Papadopoulos, consilierul lui Trump a declarat că membrii NATO trebuie să își asume un buget de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare și a avertizat că, fără această creștere a bugetelor naționale pentru apărare, alianța nord-atlantică este „nesustenabilă”– scrie HotNews.

Donald Trump a pledat totodată pentru îmbunătățirea relațiilor cu Rusia și China pentru că „bunul simț ne spune că trebuie să punem capăt acestui ciclu oribil al ostilității”- notează Mediafax.

Indiferent care dintre cei doi candidați va deveni președintele SUA, America va face o altă politică externă, iar noi, indirect, suntem „beneficiarul” ei.

La doi pași de noi, în Republica Moldova, se pregătește turul doi al alegerilor pentru președinție.

Igor Dodon sau Maia Sandu? Un socialist pro-rus sau o pro-europeană?

Rezultatele din primul tur ne arată o Transnistrie inertă în care nu s-au organizat secții de votare, o Găgăuzie cu o prezență scăzută la vot,  pro-socialistă și un vot majoritar pro-Dodon.

Maia Sandu a câștigat în 9 raioane, iar Igor Dodon în 26.

Alexandru Solcanu, analist politic, face o analiză a rezultatelor pentru Digi TV: „Tradițional, nordul republicii reprezintă votul prorus, dar care coincide cu eșichierul de stânga, iar tinerii votează pro-Europa. Am văzut o participare mai anemică a tinerilor și o participare masivă la vot în nordul țării. De aceea, rezultatele erau așteptate”.

Se vor mobiliza tinerii în turul doi? Va primi Maia Sandu voturile foștilor săi contracandidați cu vederi liberale sau unioniste? Rămâne de văzut.

Deocamdată, Igor Dodon a declanșat un incident diplomatic între Rep. Moldova și Ucraina. Ucraina l-a chemat pentru consultări, luni seara, pe ambasadorul ucrainean de la Chișinău, în contextul în care Igor Dodon a declarat recent că rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică arată că populația dorește o guvernare de stânga și că fosta regiune ucraineană Crimeea aparține Rusiei– scrie Mediafax.

Igor Dodon a recunoscut că partidul său militează pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Euroasiatică și pentru federalizarea Moldovei.

„Noi, de facto, suntem un stat federal”, declara, potrivit independent.md, încă din mai 2016,  Igor Dodon.

„Republica Moldova trebuie să devină o federație, iar Transnistria să se bucure de o autonomie mai largă, decât are astăzi – Găgăuzia”, susținea liderul PSRM.

Report.md prezintă și „Conceptul de federalizare a Republicii Moldova” a  liderului socialiștilor moldoveni: „o Moldovă federală,cu Transnistria încorporată ca subiect al federației, va avea o singură limbă oficială – limba moldovenească, iar limba rusă va fi „limbă de comunicare interetnică”, o Moldovă creionată de „liderii de la Chișinău și Tiraspol, asistați de partenerii noștri externi (n.n. ai Rep. Moldova), care să elaboreze în detaliu proiectul creării Moldovei federale”.  

Moldovenii își vor alege singuri viitorul.

După votul din SUA, România va avea în față un nou aranjament mondial.

Vom avea după aceste alegeri alte poduri de flori sau vom uita și de cele, ce au fost cândva, în anii ’90? Cert este că și unii și alții, cu toții, indiferent pe ce mal al Prutului stăm, plătim prețul sărăciei.

Aceea sărăcie, care în lipsa educației, împinge la corupție.

Paradoxal, justiția nu poate dovedi corupția fără educație. Indiferent cât de mari vor fi salariile magistraților, cred că ar fi mai bine să pun stârpi corupția în loc de dovedi.

Justiția are mai mult ca oricând nevoie de umila educație pentru vindecarea României. Și mai are nevoie de biserică, de cultură… și de fiecare dintre noi, dar mai buni unii cu ceilalți, mai înțelegători, mai toleranți…

De aceea, poate și educația și sănătatea au nevoie de o majorare de salariu.

Ce înseamnă un bănuț în plus la salariu?

Poate un zâmbet… Și știm cu toții cât de mult poate face un zâmbet…

Bună dimineața!