Prețul forfetar în cadrul contractelor de achiziție publică având ca obiect proiectarea și execuția de lucrări

 

---

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

---

---

 

În cuprinsul prezentului articol, ne propunem să oferim o soluție unei probleme importante cu care se pot confrunta, în realitatea practică, antreprenorii din cadrul contractelor de achiziție publică, având ca obiect proiectarea și execuția de lucrări, reglementate de H.G. nr. 1/2018, mai precis, posibilitatea ca autoritatea contractantă, în calitate de beneficiar, să refuze, ulterior finalizării lucrărilor, plata diferenței dintre valoarea forfetară convenită prin acordul contractual și valoarea sumelor acceptate la plată pe parcursul derulării acestuia.

În prezent, o parte semnificativă din contractele de antrepriză din domeniul achizițiilor publice este supusă prevederilor H.G. nr. 1/2018 pentru aprobarea condițiilor generale și specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziție aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice (în continuare „H.G. nr. 1/2018”). Anexa nr. 2 la acest act normativ cuprinde condițiile generale și specifice, împreună cu modelul-cadru de acord contractual, pentru contractele de achiziție publică sau sectorială de lucrări, care au ca obiect atât proiectarea, cât și execuția de lucrări și care sunt aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice, inclusiv fonduri nerambursabile și/sau rambursabile[1].

În esență, clauzele acestor contracte sunt reprezentate de Condițiile generale pentru contractele de proiectare și execuție de lucrări din Anexa nr. 2 la actul normativ menționat (în continuare „Condițiile generale”), astfel cum au fost completate și amendate prin intermediul Condițiilor specifice stabilite de Părți la încheierea Contractului și prin intermediul Acordului Contractual.

Condițiile generale aprobate prin H.G. nr. 1/2018 sunt abundente din perspectiva clauzelor care reglementează modalitatea de stabilire și plata prețului. La prima vedere, acestea oferă o soluție clară – în lipsa unei stipulații exprese, potrivit căreia prețul lucrărilor urmează a fi plătit conform cantităților furnizate sau lucrărilor efectuate, prețul contractului reprezintă o sumă forfetară[2]. Astfel, clauza 45.4 din Condițiile generale prevede expres că, în măsura în care părțile vor să deroge de la prețul forfetar, acest lucru trebuie să fie prevăzut expres prin Condițiile speciale agreate de către părți. Această concluzie este confirmată mai multe clauze din Condițiile generale[3].

De altfel, prevederile din H.G. nr. 1/2018 referitoare la prețul contractului de achiziție publică de lucrări nu reprezintă altceva decât o aplicație particulară a prețului forfetar reglementat la art. 1867 din Codul civil, astfel încât Clauza 49.1 prevede expres: „Cu excepția cazurilor expres prevăzute în Condițiile Contractuale, Antreprenorul nu va fi îndreptățit să solicite o creștere a sumei forfetare invocând motivul că lucrarea sau serviciul a necesitat mai multă muncă sau a costat mai mult decât anticipat inițial, și, de asemenea, Beneficiarul nu va fi îndreptățit să solicite o diminuare a prețului forfetar invocând motive opuse celor menționate mai sus”.

Cu toate acestea, o serie de prevederi contractuale referitoare la modalitatea în care urmează să fie plătit prețul (i.e. privind graficul de eșalonare a plăților, întocmirea situațiilor de lucrări sau emiterea unui certificat de plată) generează dificultăți de interpretare ce sunt speculate, uneori, în practică, de autoritățile contractante pentru a evita plata integrală a prețului.

Astfel, după ce se stabilește, prin clauza 49.1, că suma forfetară urmează a fi plătită în conformitate cu graficul de eșalonare a plăților, clauza 49.2 din Condițiile generale prevede următoarele:

^„49.2.[…] De asemenea, Supervizorul va folosi o metodă alternativă de evaluare a părților din Lucrările Permanente executate la acel moment (inclusiv Documentele Antreprenorului), folosind listele de cantități din Documentele Antreprenorului, măsurarea acestor cantități real executate și prețurile unitare transmise de către Antreprenor potrivit prevederilor clauzei 18 [Structura detaliată a prețului] sau alte prețuri unitare relevante, cum ar fi prețuri de piață.”

De asemenea, Clauzele 50.1 și 50.3 din Condițiile generale dispun că:

„50.1. Situația de Lucrări

După Data de Începere, lunar, Antreprenorul va transmite Supervizorului, în patru exemplare, Situația de Lucrări în care va prezenta detaliat sumele la care Antreprenorul se consideră îndreptățit, împreună cu documentele justificative. […]

Antreprenorul nu va solicita în cadrul Situațiilor de Lucrări și Supervizorul nu va certifica la plată sume pentru care Antreprenorul nu a furnizat integral și în forma finală documentele justificative necesare, stabilite în mod rezonabil de către Supervizor.”

„50.3. […] Prin emiterea unui Certificat de Plată, Supervizorul certifică, pe propria răspundere, faptul că sumele solicitate la plată sunt în conformitate cu prevederile Contractului și corespund cu lucrări, servicii și articole reale și conforme cu prevederile Contractului. […]

Supervizorul nu va certifica la plată sume pentru care Antreprenorul nu a furnizat integral și în forma finală documentele justificative necesare, stabilite în mod rezonabil de către Supervizor.”

La o citire superficială, aceste dispoziții pot părea contradictorii și pot genera riscul ca un beneficiar, autoritate contractantă, să refuze, ulterior finalizării lucrărilor, plata diferenței dintre valoarea forfetară convenită prin acordul contractual și valoarea sumelor acceptate la plată pe parcursul derulării acestuia.

Considerăm că o asemenea interpretare nu poate fi primită și că un asemenea refuz s-ar baza pe o confuzie între obligația de plată a prețului, care vizează prețul total (stabilit ca sumă forfetară) și modalitatea în care părți din acesta se decontează pe parcursul derulării contractului. De altfel, clauza 49.2 stabilește mecanismul prin care se realizează concilierea dispozițiilor contractuale referitoare la prețul forfetar cu cele care prevăd decontarea pe baza cantităților real executate[4]. 

Prin interpretarea sistematică a dispozițiilor citate, apreciem că trebuie să fie făcută o distincție între decontarea lucrărilor pe parcursul executării acordului contractual și prețul total, forfetar pe care beneficiarul este obligat să îl plătească antreprenorului la finalul executării acestui contract.

Astfel, este adevărat că, prin raportare la dispozițiile clauzei 49.2, dacă aplicarea metodei prevăzute în graficul de eșalonare a plăților ar conduce la situația în care valoarea contractuală a lucrărilor executate să fie semnificativ mai mare decât valoarea părților din lucrările permanente executate la acel moment, stabilită în conformitate cu metoda alternativă prevăzută de clauza menționată, supervizorul este îndreptățit să rețină temporar această diferență din certificatul aferent de plată. Prin urmare, pe parcursul executării acordului contractual, decontarea lucrărilor se poate face pe baza cantităților real executate și nu conform graficului de eșalonare a plăților.

În schimb, ulterior finalizării lucrărilor, antreprenorul este îndreptățit să solicite la plată diferența dintre valoarea lucrărilor ca sumă forfetară prevăzută în graficul de eșalonare a plăților și valoarea stabilită de către supervizor pe parcursul derulării contractului, având în vedere faptul că, potrivit clauzei 49.2, „Orice sold rămas reținut temporar în conformitate cu prevederile prezentei subclauze va deveni plătibil în primul Certificat de Plată emis după aprobarea Recepției la Terminarea tuturor Lucrărilor”.

Așadar, putem concluziona că beneficiarul va rămâne obligat la plata prețului forfetar agreat de părți prin intermediul acordului contractual, indiferent de cantitățile real executate de către antreprenor, iar metoda alternativă de defalcare a plăților în funcție de cantitățile real executate, prevăzută de Clauza 49.2, reprezintă doar un mecanism de stabilire a cuantumului plăților pe care beneficiarul trebuie să le facă pe parcursul executării acordului contactul.

[1] A căror valoare totală estimată este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare 27.334.460 lei (5.538.000  EUR).

[2] Potrivit Clauzei 45 Valoarea Contractului:

„45.1. Valoarea Contractului va fi Prețul Contractului ca sumă forfetară (cu excepția Sumelor Provizionate), la care se adaugă TVA, și va putea fi ajustată și revizuită în conformitate cu prevederile Condițiilor Contractuale.

[…]

45.4. Dacă o parte din Lucrări urmează a fi plătită conform cantităților furnizate sau lucrărilor efectuate, prevederile referitoare la măsurare și evaluare vor fi menționate în Condițiile Speciale. Valoarea Contractului va fi stabilită în consecință și va face obiectul unor actualizări în conformitate cu prevederile Condițiilor Contractuale.”

[3] Potrivit Clauzei 18 Structura detaliată a prețului:

„18.1. În termen de 30 de zile de la aprobarea proiectului tehnic, Antreprenorul va transmite o propunere de prețuri unitare pentru fiecare cantitate din proiectul tehnic, precum și o defalcare a acestor prețuri unitare care va identifica costurile incluse pentru manoperă, Materiale, Utilaje, transport, costuri indirecte și profit. Aceste propuneri nu vor afecta Prețul Contractului ca sumă forfetară (cu excepția Sumelor Provizionate) sau prevederile Contractului”

Potrivit Clauzei 49 Graficul de Eșalonare a Plăților și Sume Provizionate:

„49.1. Prețul Contractului, cu excepția Sumelor Provizionate, reprezintă o sumă forfetară […]”

[4] “49.2. În scopul emiterii Certificatelor de Plată pe parcursul executării Contractului până la aprobarea Recepției la Terminarea tuturor Lucrărilor, Supervizorul va evalua valoarea contractuală a Lucrărilor executate (inclusiv Documentele Antreprenorului produse) la momentul respectiv în conformitate cu metoda prevăzută în Graficul de Eșalonare a Plăților. De asemenea, Supervizorul va folosi o metodă alternativă de evaluare a părților din Lucrările Permanente executate la acel moment (inclusiv Documentele Antreprenorului), folosind listele de cantități din Documentele Antreprenorului, măsurarea acestor cantități real executate și prețurile unitare transmise de către Antreprenor potrivit prevederilor clauzei 18 [Structura detaliată a prețului] sau alte prețuri unitare relevante, cum ar fi prețuri de piață. Dacă aplicarea strictă a metodei prevăzute în Graficul de Eșalonare a Plăților ar cauza ca valoarea contractuală a Lucrărilor executate să fie semnificativ mai mari decât valoarea părților din Lucrările Permanente executate la acel moment, valoare stabilită de către Supervizor în conformitate cu metoda alternativă prevăzută mai sus, Supervizorul va fi îndreptățit să rețină temporar această diferență din Certificatul aferent de Plată, transmițând Antreprenorului detaliile justificative. Sumele reținute temporar vor deveni plătibile în măsura în care diferența între valoarea Lucrărilor executate evaluată cu metoda stabilită în Graficul de Eșalonare a Plăților și valoarea Lucrărilor Permanente executate stabilită de către Supervizor în conformitate cu metoda alternativă prevăzută mai sus se reduce. Orice sold rămas reținut temporar în conformitate cu prevederile prezentei subclauze va deveni plătibil în primul Certificat de Plată emis după aprobarea Recepției la Terminarea tuturor Lucrărilor.

Pentru evitarea oricărui dubiu, dacă valoarea contractuală a Lucrărilor executate (aplicând metoda prevăzută în Graficul de Eșalonare a Plăților) este, în orice moment înainte de aprobarea Recepției la Terminarea tuturor Lucrărilor, mai mică decât valoarea Lucrărilor Permanente executate stabilită de către Supervizor în conformitate cu metoda alternativă prevăzută mai sus, Certificatul de Plată aferent va fi emis în conformitate cu metoda stabilită în Graficul de Eșalonare a Plăților.”