[UPDATE: Decizia CCR din 16 ianuarie 2019] Președintele României. CSAT nu a emis hotărâri prin care să impună încheierea unor protocoale între SRI și alte entități

17 ian. 2019
1 vot, medie: 1,00 din 51 vot, medie: 1,00 din 51 vot, medie: 1,00 din 51 vot, medie: 1,00 din 51 vot, medie: 1,00 din 5 (1 votes, average: 1,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1656

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Update 17 ianuarie 2019: Decizia CCR din 16 ianuarie 2019 referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte

Potrivit unui comunicat din data de 16 ianuarie 2019, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a luat cunoștință despre Decizia Curții Constituționale referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public și Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a protocoalelor din 4 februarie 2009 și 8 decembrie 2016.

Campania Vara reducerilor pe UJmag.ro

Astfel, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituția României, de la data publicării în Monitorul Oficial deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. După motivarea deciziei, urmează a fi identificate și analizate soluțiile optime în vederea dispunerii măsurilor legale corespunzătoare.

Pentru mai multe detalii, puteți consulta mai jos Decizia CCR din 16 ianuarie 2019, astfel cum a fost publicată pe site-ul oficial (www.ccr.ro):

„Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art. 146 lit.e) din Constituție și ale art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), precum și ale art. 34, art. 35 și art. 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunțat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, declanșat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, cerere formulată de președintele Camerei Deputaților.

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis sesizarea și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de-o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

2. A admis sesizarea și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de-o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a Protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016, doar cu privire la dispozițiile art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (1) și art. 9, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

3. Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile subordonate – vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale corespunzătoare.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art. 36 din Legea nr. 47/1992, președintelui Camerei Deputaților, Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parlamentului României și Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Sursa informației


Update 13 decembrie 2018: CCR. Cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte

Potrivit unui comunicat din data de 13 decembrie 2018, Curtea Constituțională a României a dat publicității următoarele informații:

„În ziua de 13 decembrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. e) din Constituție și ale art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), precum și ale art. 34, art. 35 și art. 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, declanșat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, cerere formulată de președintele Camerei Deputaților.

Curtea Constituțională, luând act de imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, a dispus amânarea pronunțării la data de 19 decembrie 2018”.

Sursa informației


Update 26 octombrie 2018: Ministerul Public. Precizări privind încheierea protocoalelor de colaborare

Potrivit unui comunicat din data de 26 octombrie 2018, Ministerul Public a dat publicității următoarele informații:

„Prin H.G. nr. 231 din data de 30 martie 2005 privind «aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007», în cadrul domeniului prioritar II «Combaterea Corupției» din Strategia Națională Anticorupție (SNA) s-a prevăzut ca «în vederea creșterii operativității și eficienței în activitatea de urmărire penală va fi consolidat controlul efectiv și nemijlocit al procurorului asupra activităților de investigare și cercetare penală efectuate de poliția judiciară. De asemenea, se vor pune la punct proceduri care să permită sesizarea de îndată a procurorului de către structurile informative și de investigație prin transmiterea oricăror informații și suport probator referitoare la săvârșirea unor acte sau fapte de corupție sau crimă organizată».

Totodată, Obiectivul nr. 9 din cadrul Domeniului prioritar III: «Cooperare internă și cooperare internațională» reglementează stabilirea unor proceduri clare de colaborare între toate structurile cu atribuții în lupta anticorupție.

Planul de acțiune pentru implementarea SNA stabilește, fără echivoc, în sarcina Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Națională Anticorupție (fost Parchetul Național Anticorupție), Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne încheierea unor protocoale pentru stabilirea procedurilor de comunicare cu Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, alte structuri de informații. A se vedea măsura 4.5. – Sesizarea de îndată a procurorului care instrumentează cazuri de corupție sau crimă organizată de către structurile informative și de investigație prin transmiterea oricăror informații și suport probator referitoare la săvârșirea unor acte sau fapte de corupție sau crimă organizată”.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare H.G. nr. 231 din 30 martie 2005, astfel cum a fost publicată de către Ministerul Public:

(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)

Sursa informației


Update 11 octombrie 2018: Membrii CSM reprezentanți ai societății civile iau act cu îngrijorare despre prevederile protocolului secret între SRI și Inspecția Judiciară

Potrivit unui comunicat din data de 10 octombrie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității următoarele informații:

București, 10 octombrie 2018

            Membrii CSM reprezentanți ai societății civile iau act cu îngrijorare despre

prevederile protocolului secret între SRI și Inspecția Judiciară

 

Reprezentanții societății civile în CSM își exprimă profunda indignare privind prevederile Protocolului încheiat între Serviciul Român de Informații și Inspecția judiciară în februarie 2016, denunțat în aprilie 2017, și desecretizat în septembrie 2018, chiar dacă, în conformitate cu declarația asumată public de către Inspecția Judiciară, acest protocol nu s-a aplicat.

În acest context, reținem că: „în niciuna dintre procedurile administrative de verificare a activității și conduitei judecătorilor, procurorilor și magistraților asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, derulate în intervalul în care Protocolul a fost în vigoare, Inspecția Judiciară nu a solicitat și nu a transmis Serviciului Român de Informații date și informații” și că „De asemenea, în același interval, nu a fost exercitată nicio acțiune disciplinară ca efect al protocolului. Subliniem că toate acțiunile disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară au fost întemeiate exclusiv pe situații de fapt constatate nemijlocit de inspectorii judiciari, fără alte date și informații furnizate în temeiul Protocolului ori al vreunei colaborări cu alte entități”.

În acest sens exprimăm îngrijorarea cu privire la existența acestui protocol, nepublic – clasificat ca fiind strict secret, al cărui conținut relevă suspiciuni multiple privind supravegherea magistraților de către serviciile de informații și după desființarea SIPA, chiar dacă acestea nu au fost valorificate de Inspecția Judiciară.

În ceea ce privește protocolul de cooperare între Inspecția Judiciară și Serviciul Român de Informații acesta nu interferează în mod direct activitatea de înfăptuire a justiției și derulare a procedurilor judiciare ca în cazul protocoalelor semnate de Parchetul General sau Înalta Curte de Casație și Justiție cu serviciul de informații, însă are rolul de a releva aspecte îngrijorătoare privind supravegherea și controlul asupra judecătorilor și procurorilor pentru următoarele considerente:

I. Obiectul protocolului prevedea cooperarea pentru „asigurarea independenței și înfăptuirii justiției, al prevenirii și combaterii abaterii disciplinare în rândul magistraților (…)”.

Acest scop declarat al protocolului trebuie analizat din perspectiva atribuțiilor trasate părților prin protocol de „valorificare eficientă a posibilităților pentru identificarea anticipatăprevenirea și combaterea abaterilor disciplinare în rândul magistraților (…)”, prin furnizarea „din oficiu a informațiilor în legătură cu acte sau fapte susceptibile a fi încadrate ca fiind abateri disciplinare săvârșite de magistrați”, precum și obligația nedivulgării „faptului că acestea provin de la Serviciul Român de Informații”, dacă Inspecția Judiciară intenționează realizarea competențelor proprii.

II. Conform principiilor stabilite la art. 1 și a prevederii de la art. 3 din protocol care stabilește că activitățile se desfășoară conform atribuțiilor și competențelor pârților. Astfel, raportat la prevederile Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, rezultă aparente neconcordanțe între obligația de limitare a culegerii de informații la aria reglementată de competența SRI stabilită la art. 6-8 coroborate cu prima teză a art. 9 din legea SR. (care autorizează culegerea și prelucrarea de informații în vederea transmiterii către beneficiari legali numai în limitele art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României) și obligației stabilită prin protocol de culegere de informații privind abaterile disciplinare ale magistraților.

În concluzie, considerăm că următoarele aspecte trebuie clarificate în mod transparent și aduse la cunoștința opiniei publice:

– dacă intră în competența SRI culegerea și prelucrarea de informații privind identificarea anticipată și prevenirea abaterilor disciplinare ale magistraților;

– în ce condiții și modalități s-a realizat supravegherea prudențială a magistraților pentru identificarea abaterilor disciplinare sau deontologice pe care SRI se angaja la art. 3 alin. (2) lit. b) din Protocol să le pună la dispoziție din oficiu;

– dacă, în realizarea competențelor sale, SRI a preluat supravegherea executată anterior de SIPA cu privire la comportamentul magistraților cu referire la aspectele ce constituie abateri disciplinare.

Demersul nostru nu are ca scop stigmatizarea Serviciului Român de Informații, a cărui actuală conducere în mod deschis și transparent a decis desecretizarea și denunțarea protocoalelor cu structuri din autoritatea judecătorească, ci clarificarea tuturor aspectelor petrecute, astfel încât să se stabilească faptele și mai ales mecanismele și normele care să garanteze că atribuțiile judiciare se îndeplinesc exclusiv în baza legii de către procurori și judecători, în afara oricăror presiuni pentru administrarea unui proces echitabil, specific statului de drept și democrației constituționale, într-o Românie europeană.

Dat fiind că în acest moment au fost desecretizate principalele protocoale de cooperare între Serviciul Român de Informații și structuri din cadrul autorității judecătorești, se impune analizarea și exprimarea unui punct de vedere instituțional al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la protocoalele care au fost încheiate cu instituțiile judiciare, respectiv PÎCCJ și ÎCCJ pentru a duce la îndeplinire angajamentele asumate prin hotărârea Plenului CSM din luna aprilie 2018.

Membrii CSM reprezentanți ai societății civile

Sursa informației


Update 30 august 2018: Ministerul Public. Corespondența PÎCCJ-MJ-CSM referitoare la protocoale

Potrivit unui comunicat din data de 27 august 2018, Ministerul Public a făcut publică corespondența PÎCCJ-MJ-CSM referitoare la protocoale.

Pentru mai multe detalii, puteți consulta mai jos respectiva corespondență, astfel cum a fost publicată de către Ministerul Public:

Nr. Crt.Denumire document 
1.– Adresa MJ nr. 24864/19.03.2018 
2.– Adresa PÎCCJ din 20 martie 2018 privind trimiterea către ministrul justiției a protocoalelor clasificate încheiate între PÎCCJ și SRI la 4 februarie 2009 și respectiv 8 decembrie 2016 și comunicarea încetării efectelor și a demersurilor de declasificare
3.– Adresa CSM nr. 6311/23.03.2018 privind restituirea către PÎCCJ a paginilor nr. 17 și 18 din Protocolul încheiat în 2009 cu SRI, transmise din eroare
4.– Adresa PÎCCJ din 23 martie 2018 privind transmiterea către ministrul justiției a paginilor 17 și 18 din Protocolul încheiat cu SRI în 2009
5.– Adresa PÎCCJ din 3 aprilie 2018 privind transmiterea către ministrul justiției a evidenței protocoalelor încheiate de către PÎCCJ cu SRI exclusiv sau împreună cu alte instituții
6.– Adresa PÎCCJ din 3 august 2018 prin care este informat ministrul justiției cu privire la declasificarea unor protocoale
7.– Adresa PÎCCJ din 20 martie 2018 privind transmiterea către CSM a protocoalelor clasificate încheiate între PÎCCJ și SRI la 4 februarie 2009 și respectiv 8 decembrie 2016 și comunicarea încetării efectelor și a demersurilor de declasificare
8.– Adresa CSM din 20 martie 2018 privind restituirea către PÎCCJ a protocoalelor clasificate încheiate încheiate între PÎCCJ și SRI la 4 februarie 2009 și respectiv 8 decembrie 2016
9.– Adresa PÎCCJ din 2 aprilie 2018 privind transmiterea către CSM a evidenței protocoalelor încheiate de către PÎCCJ cu SRI și MAI
10.– Adresa PÎCCJ din 13 iunie 2018 către CSM privind stadiul procedurilor de declasificare a protocoalelor încheiate cu SRI și MAI și trimitere protocol nesecret încheiat cu SRI în 2016
11.– Adresa PÎCCJ din 2 iulie 2018 privind transmiterea către CSM a două protocoale declasificate încheiate cu MAI în 2014 și 2015 
12.– Adresa PÎCCJ către CSM privind transmiterea protocolului încheiat în 2005 cu SRI, declasificat
13.– Răspunsul ministrului justiției adresat CSM privind lipsa atribuțiilor legale ale MJ privind analizarea unor protocoale încheiate între alte instituții publice

Sursa informației


Update 28 august 2018: Poziția publică a Consiliului Superior al Magistraturii față de mesajul procurorului general al României privind protocoalele de cooperare încheiate cu SRI în 2016

Potrivit unui comunicat din data de 27 august 2018, Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă poziția publică față de mesajul procurorului general al României privind protocoalele de cooperare încheiate cu SRI în 2016.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare respectivul comunicat, astfel cum a fost publicat de către CSM:

Având în vedere declarația de presă din data de 27 august 2018 a domnului procuror Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, privind protocolul încheiat între instituția pe care o reprezintă și Serviciul Român de Informații la data de 8 decembrie 2016, Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:În urma măsurilor dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în ședința din data de 20 martie 2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la aceeași dată, a transmis Consiliului, spre informare, două protocoale clasificate, respectiv:

– Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale, încheiat la data de 4 februarie 2009;

– Protocolul privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii, încheiat la data de 8 decembrie 2016.

La data de 30 martie 2018, protocoalele au fost restituite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea continuării procedurii de declasificare.

Precizăm că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, acesta nu are competența să avizeze încheierea protocoalelor între instituțiile din cadrul autorității judiciare și alte instituții publice, iar informarea ulterioară a Consiliului cu referire la aceste protocoale, în condițiile amintite, nu are nicio relevanță sub aspectul împrejurărilor în care acestea au fost încheiate, nevalidându-le sau legitimându-le în vreun fel.

Sursa informației


Update 27 august 2018: Ministerul Public. Mesaj al procurorului general privind protocoalele de cooperare încheiate cu SRI în 2016

Potrivit unui comunicat din data de 25 august 2018, Ministerul Public a dat publicității mesajul procurorului general al României privind protocoalele de cooperare încheiate cu SRI în 2016.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare respectivul mesaj, astfel cum a fost publicat de către Ministerul Public:

Luând act de intenția ministrului justiției de a declanșa procedura de evaluare a activității manageriale pe care am desfășurat-o, intenție afirmată în contextul dezbaterilor publice privind protocoalele încheiate între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații în decembrie 2016 și cu referire expresă la aceste documente, aduc la cunoștința opiniei publice următoarele: Colaborarea dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații s-a realizat în temeiul legii, protocolul fiind doar o procedură tehnică de lucru, de cooperare între instituții cu respectarea strictă a legii.

În acest sens, doresc să subliniez faptul că toate aspectele de interes privind tema protocoalelor au fost aduse la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii și a Ministerului de Justiție, în cursul săptămânii viitoare urmând să facem publică corespondența avută cu aceste instituții.

Opinia publică va putea constata că tema protocoalelor este una falsă și că, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, am respectat legea, am informat Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul de Justiție în legătură cu demersurile efectuate.

În acest context, speculațiile din spațiul public referitoare la un așa-zis mod „ilegal’’, „subteran’’ de a acționa reprezintă în mod evident o acțiune de destabilizare a Ministerului Public.

După adoptarea Deciziei nr. 51/2016 a Curții Constituționale a României, O.U.G. nr. 6/2016 a transferat Ministerului Public executarea supravegherii tehnice, aceasta putând fi efectuată și prin poliția judiciară sau lucrători specializați din cadrul poliției.

Art. IV alin. (1) din O.U.G. nr. 6/2016 prevede că accesul concret la sistemele tehnice ale SRI, în scopul executării supravegherii tehnice, se realizează prin protocoale încheiate de SRI cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum și cu alte instituții în cadrul cărora își desfășoară activitatea organe de cercetare penală speciale.

În acest sens, a fost încheiat protocolul nesecret care este și publicat pe site-ul Ministerului Public.

Protocolul clasificat are ca obiect identificarea, investigarea și documentarea cu privire la faptele ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor contra securității naționale, infracțiunilor de terorism și infracțiunilor săvârșite de cadre ale SRI.

Serviciul Român de Informații este organul de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României.

Acest protocol nu și-a produs efectele fiind denunțat la data de 13 martie 2017, în contextul dezbaterilor publice privind protocoalele.

De altfel, așa cum s-a arătat, existența protocolului și inițierea demersurilor privind declasificarea acestuia au fost aduse la cunoștința ministrului justiției și, de asemenea, a Consiliului Superior al Magistraturii printr-o informare realizată la data de 20 martie 2018.

Cele două protocoale încheiate în anul 2016 nu au fost declarate nelegale de nicio instanță, fiind prezentate în acest mod doar de o parte a mass-mediei. Reiterarea consecventă în spațiul public a dezbaterii pe tema acestor protocoale reprezintă, în mod evident, un nou atac la adresa Ministerului Public într-o perioadă în care sunt în curs de soluționare dosare cu o miză esențială pentru societate, respectiv Dosarul Revoluției din decembrie 1989 și Dosarul evenimentelor violente din 10-11 august 2018.

În calitate de conducător al Ministerului Public, doresc să asigur opinia publică asupra faptului că procurorii vor acționa în continuare cu fermitate și profesionalism pentru combaterea infracționalității și îndeplinirea rolului constituțional de a reprezenta interesele generale ale societății, de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

Sursa informației


Update 24 august 2018: Ministerul Public. Precizări privind protocoalele de cooperare încheiate cu SRI în 2016

Potrivit unui comunicat din data de 24 august 2018, Ministerul Public a făcut publice câteva precizări privind protocoalele de cooperare încheiate cu SRI în 2016.

Astfel, având în vedere dezbaterile publice privind protocoalele de cooperare încheiate în anul 2016 între Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Biroul de informare și relații publice este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

La data de 8 decembrie 2016, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație a încheiat 2 protocoale cu Serviciul Român de Informații:

1. Protocol privind cooperarea pentru stabilirea condițiilor concrete de acces la sisteme tehnice ale Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor (NESECRET), publicat pe site-ul Ministerului Public;

2. Protocol privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin potrivit legii(clasificat secret de stat, nivel SECRET).

Cu privire la acest protocol arătăm:

1. Obiectul Protocolului se referă la cooperarea privind infracțiunile contra securității naționale, a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor săvârșite de cadre militare ale Serviciului Român de Informații, sesizarea parchetului cu privire la infracțiunile constatate de SRI și comunicarea de informații în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind securitatea națională a României, ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI și ale Codului de procedură penală;

2. Protocolul și-a încetat efectele la 13 martie 2017, prin acordul instituțiilor semnatare. La aceași dată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat Serviciului Român de Informații să comunice dacă menține caracterul clasificat al documentului;

3. La 22 martie 2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a inițiat demersurile pentru declasificarea protocolului și a solicitat SRI acordul în acest sens;

4. Nu au fost comunicate informații publice cu privire la acest Protocol și nici nu a fost publicat întrucât nu a fost finalizată procedura de declasificare. Protocolul a fost transmis la data de 20 martie 2018 Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, care au fost informați și cu privire la inițierea de către procurorul general a demersurilor privind declasificarea documentului.

Sursa informației


Update 23 mai 2018: UNBR. Rezoluție a Adunării Generale a Federației Barourilor Europene – Bologna, 19 mai 2018

Potrivit unui comunicat din data de 22 mai 2018, Uniunea Națională a Barourilor din România a dat publicității rezoluția Adunării Generale a Federației Barourilor Europene, ca urmare a intruziunii Serviciului Român de Informații în activitatea judecătorilor și procurorilor prin încheierea protocoalelor de cooperare între acest serviciu secret și Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel și Parchetul General.

Pentru mai multe informații, redăm în continuare respectiva rezoluție a Adunării Generale a Federației Barourilor Europene, astfel cum a fost publicată de către UNBR:

„Adunarea Generală a Federației Barourilor Europene, care reprezintă 250 de barouri membre, totalizând peste 1 milion de avocați membri, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la dreptul de acces al cetățenilor români la o instanță liberă și independentă, precum și cu privire la situația judecătorilor, procurorilor și avocaților din România, luând notă că există o ingerință în independența judecătorilor, procurorilor, avocaților și în administrarea justiției, ca urmare a intruziunii Serviciului Român de Informații în activitatea judecătorilor și procurorilor prin încheierea protocoalelor de cooperare între acest serviciu secret și Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel și Parchetul General”.

Vezi și Protocol privind organizarea cooperării între SRI și CSM pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii

De asemenea, rezoluția FBE poate fi accesată în link-ul de mai jos:

http://www.fbe.org/resolution-on-the-intervention-of-the-romanian-intelligence-service-in-the-romanian-act-of-justice-bologna-19-05-18-2/.

Sursa informației


Update 25 aprilie 2018: CSM. Publicarea protocolului încheiat în 2014 cu Centrul Național Cyberint, care funcționează în cadrul SRI

Potrivit unui comunicat din data de 24 aprilie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității protocolul încheiat în anul 2014 cu Centrul Național Cyberint, care funcționează în cadrul Serviciului Român de Informații.

Astfel, protocolul încheiat între CSM și SRI are cinci capitole, iar obiectul documentului vizează:

• stabilirea condițiilor în care se face schimbul de informații între părți,

• modalitățile prin care acestea se transmit între părți,

• cadrul general de cooperare între cele două instituții, în scopul identificării, alertării și prevenirii consecințelor incidentelor de securitate în care pot fi implicate serviciile informatice administrate de către CSM.

De asemenea, în respectivul document sunt menționate și categoriile de informații transmise, fiind prevăzut că CSM transmite către Cyberint informații privind atacuri cibernetice sau incidente de securitate importante, furnizate de sistemele proprii de supraveghere a rețelei și serviciilor de comunicații electronice, cum ar fi: sisteme de detectare/prevenire a accesului neautorizat; mesajele de e-mail tip spam, stocate de serverele de poștă electronică stabilite ca având acest caracter de către administratorii de rețea și care nu reprezintă trafic al utilizatorilor din rețeaua instituției.

Alte trei capitole ale protocolului se referă la metodele și mijloacele de transmitere a informațiilor, la obligațiile părților și la caracterul confidențial al unor prevederi ale documentului.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare conținutul respectivului protocol încheiat între CSM și SRI, astfel cum a fost publicat pe pagina oficială a instituției:

(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)

Sursa informației


Update 12 aprilie 2018: UNBR susține deconspirarea oricăror protocoale sau înțelegeri oculte încheiate de participanții la înfăptuirea justiției

Potrivit unui comunicat, Uniunea Națională a Barourilor din România a dat publicității următoarele informații:

În contextul îngrijorării publice privind existența unor protocoale de colaborare între Serviciul Român de Informații și instituții sau organizații din domeniul justiției, precizam că Uniunea Națională a Barourilor din România nu este parte la niciun fel de act încheiat cu servicii secrete. Dimpotrivă, UNBR a pledat pentru deconspirarea unor astfel de înțelegeri contrare statului de drept, care au ca efect încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Reamintim în acest sens Apelul Comisiei Permanente a UNBR din 22-23 mai 2015 adresat instituțiilor Statului abilitate prin lege pentru verificarea și retragerea ofițerilor acoperiți din justiție și Hotărârea Congresului avocaților 2015 prin care s-a solicitat Parlamentului să instituie legal obligația avocaților de a dezvălui prin declarații autentice, verificabile, orice fel de angajament ocult care erodează încrederea în avocat.

Aproape la fiecare Congres al avocaților, profesia a făcut apeluri publice către autoritățile în activitatea cărora avocații au constatat disfuncții sau abateri de la lege ori de la principiile care garantează drepturile fundamentale ale cetățenilor, între care independența participanților la înfăptuirea justiției.

Existența statului de drept impune întărirea garanțiilor actului de justiție, a independenței tuturor participanților la înfăptuirea acesteia: a magistratului dar și a avocatului, ca partener indispensabil al justiției recunoscut de lege și a altor auxiliari ai justiției.

UNBR respinge ideea că justiția bazată pe înțelegeri oculte sau care este realizată de către persoane care își ascund obligațiile asumate față de entități sau grupuri de interese ar fi compatibilă cu principiile dreptății. O astfel de justiție discreditează încrederea cetățenilor deoarece actele și activitățile contrare Constituției afectează grav dreptul la apărare și la un proces echitabil.

Corpul avocaților reafirmă că principiul fundamental al accesului cetățeanului la justiție are substanță numai în cazul în care justiția este independentă și imună la orice influențe din exterior și susține, ca fiind absolut necesară, implicarea avocaților în demersurile instituționale necesare creării cadrului normativ adecvat apărării secretului profesional și a independenței avocatului.

Președinte UNBR,

Av. Gheorghe Florea

 

Sursa informației


Update 11 aprilie 2018: CSM. Decizia Plenul Consiliului cu privire la protocoalele încheiate cu serviciile/structurile de informații

Potrivit unui comunicat din data de 4 aprilie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității următoarele informații:

În continuarea demersurilor inițiate în ședința Plenului din 20 martie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii, în ședința Plenului de azi, 4 aprilie 2018, reafirmând interesul major al acestei instituții privind clarificarea problemelor de interes public privind independența justiției și înlăturarea oricăror suspiciuni în legătură cu integritatea sistemului judiciar, în contextul declasificării Protocolului de cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații în anul 2009, a decis:1. Transmiterea către Consiliul Superior al Magistraturii a protocoalelor încheiate cu structuri/servicii de informații, în materialitatea lor, de către instituțiile din cadrul sistemului judiciar care au comunicat existența unor asemenea protocoale.

2. Transmiterea unei solicitări către instituțiile emitente, în vederea demarării procedurilor necesare pentru declasificarea protocoalelor.

3. Emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a se comunica dacă Protocolul încheiat în 2009 (declasificat) a fost denunțat în mod formal și prin ce act.

4. Transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel, pentru a comunica dacă au existat sau există protocoale clasificate încheiate între instanțe și parchete.

5. Emiterea unei adrese către Ministerul Justiției, pentru a exprima un punct de vedere cu privire la efectele și conținutul Protocolului de cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații în anul 2009.

6. Transmiterea unei solicitări către CSAT în vederea comunicării Hotărârii nr. 17/2005, iar în situația în care hotărârea are caracter secret, să se aprecieze asupra desecretizării.

7. Emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu solicitarea de a comunica protocoalele menționate la art. 64 alin. (2) din Protocol precum și Protocolul încheiat în anul 2003 între Parchetul Național Anticorupție și Serviciul Român de Informații, precum și de a lua măsurile necesare în vederea desecretizării acestora.

8. Transmiterea unei solicitări către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a comunica:

– dacă au fost constituite echipe operative comune, numărul acestora, data constituirii, precum și aria de acțiune a acestora sub aspectul activităților procedurale întocmite;

– dacă a existat un flux de informații și s-au realizat comunicările prevăzute la art. 6 din Protocol, aria acestor comunicări, numărul și data acestora;

– dacă au existat comunicări în temeiul art. 7 alin. (1) din Protocol, cu excepția infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 51/1991;

– dacă s-au întocmit rapoarte de evaluare periodică cu privire la criteriile de aplicare a Protocolului și comunicarea acestora;

– instituțiile din cadrul sistemului judiciar către care a fost înaintat Protocolul;

– instituția la inițiativa căreia s-a realizat încheierea Protocolului;

– dacă există acte adiționale, acte subsecvente la acest Protocol.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

 

Sursa informației


Update 3 aprilie 2018: CSM. Examinarea răspunsurilor transmise de către instituțiile din sistemul judiciar, cu privire la protocoalele încheiate cu serviciile/structurile de informații

Potrivit unui comunicat din data de 2 aprilie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității următoarele informații:

„Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice faptul că în ședința de miercuri, 4 aprilie 2018, Plenul Consiliului urmează să examineze răspunsurile transmise, la solicitarea acestuia, de către instituțiile din sistemul judiciar, cu privire la protocoalele încheiate cu serviciile/structurile de informații.

Vezi și Ședința CSM din 4 aprilie 2018: Ordinea de zi (Plen)

Reamintim că, în ședința Plenului din 20 martie 2018, s-a decis, printre altele, transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri și Inspecția Judiciară, în vederea comunicării Consiliului Superior al Magistraturii, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informații, începând cu data de 1 ianuarie 2005”.

Sursa informației


Update 30 martie 2018: Definitivarea procedurii de declasificare a protocolului SRI și publicarea documentului respectiv pe site-ul PÎCCJ

Potrivit unui comunicat din data de 30 martie 2018, Biroul de informare și relații publice al Ministerului Public a dat publicității următoarele informații:

„În cursul zilei de ieri, 29 martie 2018, a fost definitivată procedura de declasificare a protocolului de cooperare în domeniul securității naționale încheiat în anul 2009 între Ministerul Public și Serviciul Român de Informații”.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare conținutul documentului referitor la procedura de declasificare a protocolului SRI, astfel cum a fost publicat de către PÎCCJ:

(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)

Sursa informației


Update 28 martie 2018: Ministerul Public. Finalizarea analizei de desecretizare a protocolului încheiat cu SRI

Potrivit unui comunicat din data de 27 martie 2018, Ministerul Public a dat publicității următoarele informații:

„Având în vedere discuțiile din spațiul public referitoare la declasificarea protocolului de cooperare în domeniul securității naționale încheiat în anul 2009 între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, Biroul de informare și relații publice este abilitat să comunice următoarele:

La nivelul Ministerului Public a fost finalizată analiza aspectelor legale privind procedura de desecretizare, concluzia fiind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legislația în vigoare pentru declasificarea documentului menționat.

În acest moment, având în vedere concluzia analizei, Ministerul Public așteaptă punctul de vedere al Serviciului Român de Informații, astfel cum prevede procedura de declasificare a documentelor cu acest regim juridic, punct de vedere care a fost solicitat în scris instituției cosemnatare. Reamintim faptul că protocolul în cauză a fost încheiat în cadrul normativ în vigoare la data semnării, în limita și competențele specifice prevăzute de lege”.

Sursa informației


Update 21 martie 2018: Ministerul Public. Transmiterea protocoalelor clasificate către CSM și ministrul justiției

Decizia luată de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii privind verificarea anumitor aspecte legate de protocoalele clasificate încheiate între instituțiile judiciare și Serviciul Român de Informații

Potrivit unui comunicat din data de 20 martie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității următoarele informații referitoare la decizia Plenului CSM privind verificarea anumitor aspecte legate de protocoalele clasificate încheiate între instituțiile judiciare și SRI:

20 martie 2018

COMUNICAT DE PRESĂ

Cu referire la unele probleme de interes public major privind independența justiției, pentru clarificarea acestora și înlăturarea oricăror suspiciuni în legătură cu integritatea sistemului judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii în ședința Plenului de azi, 20 martie 2018, a decis:

1. Transmiterea unei solicitări către Ministerul Justiției, în sensul de a comunica informații Consiliului cu privire la stadiul implementării și rezultatele obținute de către Comisia pentru inventarierea și predarea documentelor din arhiva fostei DGPA, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de H.G. nr. 410/2017 privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcții Generale de Protecție și Anticorupție.

2. Transmiterea unei solicitări către Ministerul Justiției pentru a comunica informații Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la modalitatea în care a răspuns solicitării formulate de către Comisia Europeană la data de 10.10.2012, punctul 20 din anexă, respectiv modalitatea în care a colectat datele, având în vedere potențialul afectării independenței instanțelor judecătorești învestite cu soluționarea cauzelor respective.

3. Transmiterea unei solicitări către Comisia de anchetă a Camerei Deputaților și Senatului, pentru a clarifica aspectele ce țin de desființarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, în sensul comunicării către Consiliul Superior al Magistraturii a datelor referitoare la obiectul de activitate al acestei comisii și a informațiilor care există la nivelul acesteia referitoare la activitatea unor magistrați.

4. Informarea opiniei publice cu privire la faptul că, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a comunicat că în urma verificărilor efectuate în temeiul art. 7 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu au reieșit date din care să rezulte că persoanele verificate ar fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

5. Adresarea unei solicitări Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în sensul de a comunica modalitatea în care se efectuează verificările prevăzute de art.7 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

6. Transmiterea unei solicitări către Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, în sensul comunicării către Consiliul Superior al Magistraturii a datelor și informațiilor referitoare la magistrați, rezultate în urma activității acestei comisii.

7. Transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri și Inspecția Judiciară, în vederea comunicării Consiliului Superior al Magistraturii, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informații, începând cu data de 1 ianuarie 2005.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

Sursa informației


Ministerul Public. Transmiterea protocoalelor clasificate către CSM și ministrul justiției

Potrivit unui comunicat din data de 20 martie 2018, Ministerul Public a dat publicității următoarele informații:

„Având în vedere decizia luată astăzi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii privind verificarea anumitor aspecte legate de protocoalele clasificate încheiate între instituțiile judiciare și Serviciul Român de Informații, precum și solicitarea ministrului justiției de demarare a procedurii legale de desecretizare a protocoalelor încheiate între Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe de o parte, și Serviciul Român de Informații, pe de altă parte, conducerea Ministerului Public a transmis protocoalele clasificate Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, spre informare, potrivit prerogativelor constituționale și competențelor legale, precum și a principiului «nevoii de a cunoaște».

În continuare, la nivelul Ministerului Public este în derulare analiza aspectelor legale privind procedura de declasificare a protocoalelor încheiate cu Serviciul Român de Informații”.

Sursa informației


Update 19 martie 2018: Solicitarea ministrului justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, de demarare a procedurii legale de desecretizare a protocoalelor încheiate între Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe de o parte, și Serviciul Român de Informații, pe de altă parte

Potrivit unui comunicat, în data de 19 martie 2018, ministrul justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a solicitat domnului Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza prerogativelor constituționale și a competențelor legale, comunicarea următoarelor aspecte:

– dacă și câte protocoale secrete au fost încheiate între Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pe de o parte și Serviciul Român de Informații, pe de altă parte;

– data încheierii și semnatarii respectivelor protocoale;

– demararea procedurii legale de desecretizare a conținutului acestora.

Sursa informației


Președintele României. CSAT nu a emis hotărâri prin care să impună încheierea unor protocoale între SRI și alte entități

Potrivit unui comunicat de presă publicat în data de 16 martie 2018, pe site-ul oficial (www.presidency.ro), se impun o serie de clarificări în urma afirmațiilor vehiculate recent în spațiul public referitoare la protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informații și alte instituții, în baza unor Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, precum și la declasificarea acestora:

– conform prerogativelor legale conferite de Constituția României și de Legea de organizare și funcționare nr. 415/2002, Consiliul Suprem de Apărare a Țării este autoritatea administrativă autonomă învestită cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională;

– prin deciziile sale, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit cadrul general strategic de coordonare pe domenii precum combaterea criminalității organizate și a corupției, a contrabandei, combaterea evaziunii fiscale, prevenirea și combaterea terorismului;

– prin deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau pentru punerea în aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit în mod concret și nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituțiile statului român;

– aceste protocoale reprezintă acorduri bilaterale sau multilaterale, încheiate cu acordul părților implicate, cu respectarea prevederilor legilor și regulamentelor proprii de organizare și funcționare;

– prin Hotărârile adoptate, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a stabilit instituțiilor abilitate ale statului atribuții suplimentare față de cele prevăzute în actele normative în baza cărora li se asigură organizarea și funcționarea;

– la nivelul CSAT, au fost aprobate doar direcții de acțiune și măsuri generale pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, dispuse în temeiul Legii nr. 415/2002.

Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție sau între Serviciul Român de Informații și alte entități ale statului și nu a stabilit, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina acestora.

Vezi și Președintele României. Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării

De asemenea, protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informații, fie la solicitarea celorlalte entități implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare și funcționare.

O parte dintre protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și alte instituții ale statului român au fost deja puse la dispoziția Comisiei parlamentare pentru exercitarea controlului asupra activității SRI, la solicitarea acesteia.

În ceea ce privește declasificarea, cadrul legal național incident, respectiv Legea nr. 182/2002, H.G. nr. 585/2002 și H.G. nr. 781/2002, stipulează următoarele:

– informațiile clasificate din categoria secrete de stat pot fi declasificate prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului;

– declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autoritățile publice competente să aprobe clasificarea și nivelul de secretizare a informațiilor respective;

– informațiile se declasifică dacă:

a. termenul de clasificare a expirat;
b. dezvăluirea informațiilor nu mai poate prejudicia securitatea națională, apărarea țării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deținătoare;
c. clasificarea a fost atribuită de o persoană neîmputernicită prin lege.

– informațiile din categoria secrete de serviciu se declasifică de conducătorii unităților care le-au emis.

Întrucât Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a emis Hotărâri prin care să impună încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și alte entități sau Hotărâri prin care să aprobe astfel de protocoale, activitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului și, cu atât mai puțin, a Președintelui României.

Sursa informației

[UPDATE: Decizia CCR din 16 ianuarie 2019] Președintele României. CSAT nu a emis hotărâri prin care să impună încheierea unor protocoale între SRI și alte entități was last modified: ianuarie 17th, 2019 by Universul Juridic
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter