Preşedintele Iohannis a demisionat
Fără îndoială, evenimentul numărul unu al acestui început de an este demisia Președintelui României. Klaus Iohannis, a anunțat luni, la Palatul Cotroceni, că demisionează din funcția de Președinte. Acesta a precizat că pleacă din funcție pentru a nu se ajunge la suspendarea sa în Parlament.
„Este un demers inutil pentru că peste puține luni plec din funcție, după alegerile prezidențiale. Este un demers nefondat, pentru că niciodată nu am încălcat Constituția și este un demers păgubos pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă. Peste puține zile, în Parlament se va vota suspendarea mea și România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul pentru demiterea președintelui. Acest întreg demers va avea efecte pe plan intern și, din păcate, și pe plan extern. În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord, toată discuția va fi axată doar pe negativ. Întreaga societatea va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale, despre cum va merge România mai departe. Candidații nu vor mai putea să își prezinte ideile. Pe plan extern, efectele vor fi de durată, și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni de ce România își demitere președintele după ce a început procedura pentru alegerea noului președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când președintele pleacă oricum. Mai pe românește vom fi de râsul lumii. Pentru a scuti România de această criză, demisionez. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie.”, a anunțat Președintele, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, scrie Antena 3 CNN.
„Luni, Birourile Permanente Reunite au decis să dea curs cererii de suspendare depusă de parlamentarii POT, AUR, SOS și USR. Solicitarea ar fi urmat să fie citită marți în plenul Parlamentului și trimisă Curții Constituționale pentru un aviz. Potrivit Constituției, după demisia președintelui, interimatul funcției va fi asigurat de președintele Senatului”, mai arată Antena 3 CNN.
„E victoria voastră! Acum e timpul pentru TURUL 2 ÎNAPOI”, a scris George Simion pe Facebook, după anunțul șefului statului că demisionează din funcție, mai notează Antena 3 CNN.
Candidatul comun al Coaliției la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, a declarat luni, după demisia președintelui Klaus Iohannis, că este o decizie care e „preferabilă declanșării unui proces de suspendare”.
„Eu cred că e o decizie pe care nu o comentez eu. Nu cred că avem motive să dramatizăm, e o decizie pe care a luat-o președintele, avem proceduri constituționale, președintele Senatului preia postul interimar, guvernul rămâne stabil, toate celelalte lucruri se desfășoară normal. Cred că este o situație preferabilă declanșării unui proces de suspendare care ar fi adus o temă falsă pe agendă mergând până la un referendum”, spune candidatul comun al Coaliției la alegerile prezidențiale, mai scrie Antena 3 CNN.
România pornește la drum cu un buget despre care unii analiști economici susțin că ar fi unul de austeritate. Cu toate acestea, România continuă și în 2025 investițiile în infrastructură începute în anii trecuți. Bugetul este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB.
„Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legile bugetului de stat pe anul 2025 și a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2025”, anunță Administrația Prezidențială, mai scrie Realitatea.net.
Anterior, premierul Ciolacu susținuse că bugetul are cea mai mare alocare de resurse din finanțări europene de la aderarea europeană.
„Vreau să dau câteva explicații generale despre modul în care am construit bugetul pe 2025, anticipând și o serie de critici care vor veni sigur și azi. Sunt două mari atacuri împotriva acestui buget – în mod paradoxal, aflate în totală antiteză una față de cealaltă. Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalți spun că, dimpotrivă, este un buget optimist și că statul cheltuie prea mult. Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor și pensiile, s-a mărit TVA-ul și s-au luat bani cu împrumut de la FMI. Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creștere medie de 40%, nici la salarii unde a existat o majorare anuală de aproape 25%. Nu creștem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri mici. Și nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene și bani din PNRR”, a declarat Marcel Ciolacu, mai arată Realitatea.net.
Fostul premier al României, Theodor Stolojan, completează tabloul austerității economice și arată că România se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană din cauza deficitului bugetar extrem de mare pe care îl înregistrăm. Stolojan amintește că, în 2024, România a cheltuit peste șapte miliarde de euro doar pentru dobânzile la datoria publică, iar în acest an se preconizează o plată de 8 miliarde de euro.
„Guvernul a fost obligat să ia niște măsuri peste noapte. Ne-am trezit într-o situație în 2024 în care am realizat un deficit bugetar record – 152 de miliarde (de lei), 8,65% din PIB – n-am mai avut asemenea deficit decât în anul 2020, cu pandemia. De fapt, guvernul a fost în situația în care nu mai putea continua așa cum a continuat până în prezent. Am primit deja avertismente de la piețele financiare. Asta nu înseamnă că nu ne mai putem împrumuta, dar ne împrumutăm la niște costuri care devin excesive. Deja noi, România, în prezent, ne împrumutăm la cele mai mari dobânzi față de alte țări din UE”, a explicat Theodor Stolojan, scrie Evenimentul zilei.
„Gândiți-vă că anul trecut am plătit numai pe dobânzi la datoria publică peste 7 miliarde de euro. Deci 36 de miliarde de lei. Iar anul acesta, în 2025, vom plăti peste 8 miliarde de euro. Nu mai putem continua așa. Dacă ne uităm la 2019, față de 2024, PIB-ul s-a mărit de 1,7 ori, deci puterea economică a țării s-a mărit de 1,7 ori, în timp ce deficitul bugetar s-a mărit de 3,1 ori”, a mai spus Stolojan, mai arată Evenimentul zilei.
Cu toate neajunsurile acestui nou an fiscal, România va continua și în 2025 investițiile în infrastructura de energie. Sâmbătă, după ce a vizitat hidrocentrala Lotru-Ciunge, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, într-un clip video postat pe Facebook, că vor fi finalizate toate hidrocentralele începute înainte de 1989 și că hidrocentrala de la Răstolița va fi pusă în funcțiune chiar în acest an.
„Azi, la fața locului, am simțit forța viziunii celor care au modelat munții pentru a transforma apa în lumină. Ei sunt adevărații constructori ai României moderne, începând cu părintele hidroenergeticii românești, Prof. Dorin Pavel, care a documentat potențialul zonei încă din 1933. În spiritul acestor oameni extraordinari și al efortului depus atunci, îmi asum încă o dată, ca ministru al Energiei, că vom finaliza hidrocentralele începute înainte de 1989. Orice ar fi să fie, anul acesta vom pune în funcțiune hidrocentrala de la Răstolița, unde ne luptăm cu toate forțele care NU vor ca România să fie independentă energetic. (…) Lotru-Ciunget este dovada că putem construi măreț. Nu, acest proiect nu este făcut de Ceaușescu. Este făcut de poporul român. Și tot poporul român are datoria să întreacă faptele mari ale înaintașilor noștri. Răstolița va fi primul pas dintr-un angajament ferm: să valorificăm la maxim ceea ce generațiile anterioare au început și să ducem mai departe viziunea unei Românii puternice! Înainte, împreună”, a transmis Sebastian Burduja, scrie B1TV.
Trei judecătorii CCR au fost decorați, luni, de Președintele Iohannis, înainte de a-și anunța demisia.
„În semn de înaltă apreciere pentru competența și înaltul profesionalism dovedite în domeniul justiției constituționale, pentru activitatea de garantare a supremației Constituției, a valorilor sale și a parcursului democratic al statului român, Președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler domnului Enache Marian, judecător, Președinte al Curții Constituționale a României, doamnei Stanciu Livia-Doina, judecător, Curtea Constituțională a României, și domnului Varga Attila, judecător, Curtea Constituțională a României”, transmite, luni, Administrația Prezidențială, scrie Antena 3 CNN.
Cei trei judecători își vor încheia mandatul de nouă ani la CCR în această primăvară.
„Gestul președintelui Iohannis vine după ce, la finalul anului trecut, prin vot unanim, judecătorii CCR au decis anularea alegerilor prezidențiale după ingerințe în procesul electoral. De asemenea, decorația vine chiar în ziua în care solicitarea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis ajunge, luni, pentru a treia oară în Birourile Permanente Reunite din Parlament”, mai scrie Antena 3 CNN.
Diana Șoșoacă, lidera SOS România, a anunțat pe pagina sa de Facebook că strânge semnături pentru a candida la alegerile prezidențiale din luna mai a.c.
„La alegerile de anul trecut, candidatura Dianei Șoșoacă a fost respinsă de judecătorii CCR. Judecătorii au stabilit atunci că Șoșoacă nu poate candida pentru funcția de președinte al României deoarece convingerile sale nu sunt compatibile cu valorile democrației și că ar fi pus în pericol apartenența României la UE și NATO”, relatează Gândul.
Cotidianul scrie despre interviul acordat de Crin Antonescu, candidatul coaliției la prezidențiale, la TVR Info. Crin Antonescu se declară favorabil unor alegeri la care să poată participa toți cei care se înscriu în cursa electorală. Antonescu l-ar prefera însă, pe Georgescu în locul lui Ponta sau Simion și face o comparație amuzantă.
„E mai plăcut și mai sănătos să ai de-a face cu originalul. Nechezolul nu era mai sănătos decât cafeaua. Să fie Georgescu, nu Ponta și Simion. Ei pot candida, sigur, dar vreau să îi văd candidând în același timp cu Călin Georgescu”, a arătat candidatul coaliției la prezidențiale, scrie Cotidianul, citând stiripesurse.ro.
„Studenții sârbi care manifestează împotriva corupției au blocat duminică principalele drumuri și intersecții din mai multe orașe din țară, inclusiv Belgrad, marcând o sută de zile de la prăbușirea mortală de la gara Novi Sad, care le-a stârnit furia”, scrie Libertatea, citând AFP.
„Studenții, care blochează majoritatea facultăților din țară de la sfârșitul lunii noiembrie, au preluat conducerea manifestațiilor. La Novi Sad, la 1 februarie, au fost câteva zeci de mii de studenți care au blocat timp de 24 de ore cele trei poduri peste Dunăre, dintre care unul, cel principal. Ei continuă să ceară „justiție” și „responsabilitate” din partea autorităților pentru tragedie și au anunțat că vor bloca centrul orașului Kragujevac la 15 februarie.(…) Prim-ministrul Milos Vucevic a demisionat la sfârșitul lunii ianuarie, un gest politic care nu a avut niciun efect asupra mișcării. La rândul său, președintele sârb Aleksandar Vucic oscilează între apeluri la dialog și acuzații de ingerință străină din partea „țărilor occidentale” și a Croației vecine”, mai arată Libertatea.
Seară liniștită!