145 views
Creşterea galopantă a preţurilor la energie şi criza economică schimbă radical opţiunilor electoratului. În Italia, Giorgia Meloni şi partidul ei, Fratelli d’Italia (FdI), s-au clasat pe primul loc la alegerile legislative de duminică, pe fondul unui absenteismului la urne.
„Cu majoritate absolută în Parlament, lidera FdI, împreună cu aliaţii săi Matteo Salvini din Liga (anti-imigraţie) şi Silvio Berlusconi de la Forza Italia (dreapta) vor încerca în zilele următoare formarea unui guvern”, scrie Agerpres.
„Premierul conservator britanic, Liz Truss, a felicitat-o luni pe lidera partidului post-fascist Fratelli d’Italia, Giorgia Meloni, pentru «succesul» său la alegerile parlamentare din Italia, subliniind că cele două ţări ale lor sunt «aliaţi apropiaţi»”, notează AFP, citată de Agerpres.
„Reacţia britanică contrastează oarecum cu cele mai moderate ale Franţei, Uniunii Europene, Germaniei sau Spaniei, în timp ce premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a salutat «o mare victorie», iar prim-ministrul naţionalist ungar, Viktor Orban, şi-a exprimat satisfacţia pentru o «victorie binemeritată»”, mai notează Agerpres.
Presa scrie că Edward Snowden a primit cetăţenia rusă.
„Președintele Vladimir Putin i-a acordat luni cetățenia rusă denunțătorului american Edward Snowden, care a divulgat amploarea operaţiunilor secrete de supraveghere desfăşurate de Agenţia Naţională de Securitate a SUA (NSA) și căruia Moscova i-a acordat refugiu încă din 2013, scrie Libertatea care citează AFP și Reuters.
„Deocamdată nu a existat nicio reacţie din partea lui Snowden, al cărui nume a apărut, fără niciun comentariu din partea Kremlinului, pe o listă de 72 de persoane născute în străinătate cărora Putin le-a acordat cetăţenie rusă. În 2020, Rusia i-a acordat lui Snowden drept de rezidenţă permanentă, deschizându-i astfel calea pentru obţinerea cetăţeniei ruse. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru agenţia de stat RIA Novosti că naţionalitatea rusă i-a fost acordată lui Edward Snowden la cererea sa”, mai scrie Libertatea.
Informaţiile din presa europeană, în legătură cu exodul barbaţilor ruşi încorporabili, şi cozile uriaşe de autoturisme de la graniţa Rusiei cu Georgia sunt confirmate de imaginile publicate de Maxar Technologies.
„Compania americană de tehnologie Maxar Technologies a publicat duminică imagini din satelit care arată cozile kilometrice de mașini formate pe partea rusă a frontierei cu Georgia, în contextul în care mulți bărbați ruși încearcă să fugă din țară după ce președintele Vladimir Putin a decretat săptămâna trecută o mobilizare militară parțială pentru a suplimenta forțele din Ucraina”, informează CNN, citată de Libertatea.
„Maxar Technologies precizează că imaginile care prezintă partea cea mai nordică a ţării arată maşini ce se întind pe o coadă de aproximativ 16 kilometri (aproximativ 10 mile) la punctul de trecere a frontierei şi adaugă că «ambuteiajul în trafic a continuat probabil și mai la nord de zona fotografiată». (…) Cozile s-au format la punctul de trecere a frontierei Verkhnii Lars din Osetia de Nord în Georgia și la alte puncte de trecere a graniței, după anunțul făcut săptămâna trecută de președintele Vladimir Putin privind mobilizarea parţială”, mai scrie Libertatea.
La Bucureşti, presa scrie despre noi acuzaţii de plagiat, de această dată fiind vizat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
„Jurnalista Emilia Şercan l-a acuzat, luni, pe ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, că ar fi plagiat un curs universitar şi şi-a fi «însuşit fraudulos şi paternitatea» mai multor capitole semnate anterior de alţi autori”, relatează România liberă.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, arată că „obiectivul principal” al acuzaţiilor de plagiat la adresa sa este „blocarea legilor educației”.
„Am înţeles că obiectivul principal al acestui articol este blocarea legilor educaţiei. Eu fac un anunţ: legile educaţiei îşi vor continua parcursul firesc, legal spre procesul de adoptare. Astfel de încercări de a opri din cursul lor firesc legile educaţiei care sunt de interes pentru milioane de copii nu mă pot influenţa chiar dacă sunt abordări punctuale personale”, a afirmat, luni, ministrul Educaţiei, potrivit Agerpres, citată de România liberă.
„USR cere demisia ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu (PNL), după ce acesta a fost acuzat de plagiat. Cererea a fost anunțată luni, 26 septembrie 2022, de președintele USR, Cătălin Drulă”, mai notează România liberă.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a declarat, luni, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, că nu este vorba de niciun plagiat, în cazul ministrului Cîmpeanu.
„Astăzi l-am ascultat foarte bine pe domnul ministru Sorin Cîmpeanu, din capul locului am înţeles că nu este vorba de niciun plagiat. Aceste referiri sunt făcute în legătură cu nişte îndrumare de curs, nişte documente suport, care, practic, susţin şi sprijină şi ajută studenţii să înţeleagă mai bine, să pună în practică, sunt descrise anumite schiţe, opţiuni în rezolvarea unor probleme, în niciun caz despre lucrări publicate sau care să intre sub incidenţa drepturilor de autor”, a spus Ionuţ Stroe despre acuzaţiile aduse ministrului Educaţiei, scrie News.ro.
„Despre o posibilă remaniere guvernamentală, Ionuţ Stroe a spus că premierul, când va considera oportun să facă remaniere, va anunţa public numele tuturor pe care doreşte să îi înlocuiască, dar deocamdată nu există această decizie, iar în partid nu am discutat acest subiect”, mai notează News.ro.
Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara și coleg de partid cu Sorin Cîmpeanu, spune pentru Libertatea că acuzația de plagiat „probabil, face parte dintr-un lung șir al atacurilor și al presiunilor în contextul noilor legi ale educației”.
„Eu cred că el (ministrul Sorin Cîmpeanu, n.r.) a fost destul de clar în explicații legat de acele manuale și de faptul că nu există ISBN (identificator numeric pentru cărțile publicate, n.r.), și că nu a avut beneficii în urma acelor materiale, n-au fost folosite la promovări, la absolut nimic. Nu s-ar include într-o zonă de plagiat”, a declarat pentru Libertatea, Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara.
Preotul Visarion Alexa rămâne sub control judiciar. Magistraţii de la Tribunalul București au respins cererea procurorilor de arestare preventivă, decizia fiind definitivă.
„În baza art. 204 C. proc. pen., respinge ca neîntemeiate contestaţiile formulate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti și inculpatul ALEXA VISARION împotriva încheierii pronunţate la data de 17.09.2022, în dosarul nr. 16511/303/2022, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti. În temeiul art. 275 alin. (2) C. pr. pen., obligă contestatorul inculpat ALEXA VISARION, la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat”, se arată în decizia transmisă de Tribunalul București, scrie Libertatea.
Presa mai scrie că Eugen Tomac, preşedintele Partidului Mişcarea Populară (PMP), a cerut vineri, Guvernului să acorde familiilor vulnerabile vouchere pentru achiziţia de lemn de foc.
„Cred că Guvernul actual greşeşte flagrant, pentru că nu face două lucruri. Unu, nu acordă suport consistent celor mai vulnerabile familii din România, pentru că 65 % dintre români se încălzesc în continuare în sezonul rece cu lemn de foc, lemn care s-a scumpit enorm, de cel puţin trei-patru ori metrul cub. Şi avem foarte multe familii vulnerabile care nu-şi permit să-şi achiziţioneze necesarul de lemn. Şi aici PMP cere Guvernului să acorde vouchere necesare de achiziţia de lemn de foc pentru familiile vulnerabile. Sunt cel puţin cinci milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn de foc în sezonul rece şi cred că este vital să nu-i uităm pe românii care încă se încălzesc cu lemn şi n-a ajuns reţeaua de gaz, aceste comunităţi”, a afirmat Tomac, scrie Agerpres.
Seară liniştită!
