Premierul Ciucă cere revizuirea standardelor din construcţii

În timp ce în Turcia, după cutremure, Justiția a emis deja peste 100 de mandate de arestare pe numele mai multor antreprenori de construcții și a unor funcționari, care au legătură cu construcția clădirilor noi care s-au prăbușit, la București, Premierul Ciucă cere revizuirea standardelor din domeniul construcțiilor, precum și verificarea construcțiilor ridicate de dezvoltatorii turci în România.

„Am cerut ca, pe baza măsurilor luate în Turcia și a companiilor care au fost identificate ca executând lucrări de construcții în zona unde s-a produs cutremurul și deja au fost nominalizate, să se verifice dacă au construit în România”, a spus șeful Executivului în ședința de Guvern, notează Libertatea.

Premierul a arătat că este nevoie ca standardele din domeniul construcțiilor să fie revizuite.

„Apreciez că este nevoie ca standardele din domeniul construcțiilor, calitatea materialelor din construcții să fie revizuite, să fie reverificate și să avem certitudinea că prin standardele pe care le impunem în aceste documente vom reuși să avem conștiința că am luate toate măsurile, astfel încât ceea ce e prevăzut în proiectele de construire să fie similare cu ceea ce se realizează în realitate”, a mai spus Premierul Ciucă, scrie Libertatea.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, spune că premierul Nicolae Ciucă și Guvernul au fost de acord să fie instituit un program de monitorizare a investițiilor pentru consolidarea clădirilor la risc seismic, prin programul de finanțare de la bugetul de stat.

„În ceea ce privește programul pe bugetul de stat, pe baza legii promovate în Guvern și aprobate apoi și de Parlament, legea 212/2022, avem astăzi în platformă 290 de solicitări de finanțări, din care 130 sunt pentru blocuri de locuințe și 160 sunt pentru clădiri publice. Apelul pe această finanțare se finalizează în 20 februarie, iar în 1 martie dorim să aprobăm, prin ordin de ministru, intrarea în programul finanțat de stat pentru cele care sunt elligibile. Nu în ultimul rând, la nivelul MDLPA, prin Compania Națională de Investiții, sunt astăzi încheiat contracte de execuție de lucrări pentru 57 de obiective de investiții, în valoare totală de 3 miliarde lei. Aici vorbim deja de contracte de execuție care se derulează”, a explicat Cseke Attila, la finalul ședinței de miercuri a Guvernului, scrie News.ro.

Acesta a mai precizat că a dispus „Inspectoratului de Stat în Construcții ca aceste investiții care au deja contracte semnate, respectiv cele care vor veni, să fie verificate periodic astfel încât calitatea în rezistența mecanică a clădirilor să fie asigurată, conform normativelor legale în vigoare”, mai scrie News.ro.

Parlamentarii AUR au solicitat demararea unei anchete în ceea ce privește compania OMV Petrom, la care și Statul român este acționar.

„AUR solicită în Biroul permanent al Camerei Deputaților o comisie de anchetă privind activitatea companiei OMV Petrom, companie la care statul român deține 20% dintre acțiuni. Avem suspiciuni rezonabile că reprezentanții statului român, pornind de la cei doi reprezentanți din Consiliul de Administrație, continuând cu ministrul Energiei, acționează, de fapt, în interesul companiei austriece OMV și în detrimentul interesului companiei din România OMV Petrom, începând cu analizarea contractului de privatizare, ducerea la bun sfârșit a comisiei de anchetă și concluziilor din acel moment până la situația de fapt”, a declarat George Simion, în cadrul unei conferințe de presă, scrie Evenimentul Zilei.

În cadrul aceleași conferințe de presă, liderul AUR a mai solicitat Ministerului Afacerilor Externe să ia atitudine în ceea ce privește planurile Ucrainei cu privire la Canalul Bâstroe.

„Nu este posibil o țară aflată în război, care este susținută de România și de majoritatea țărilor UE și NATO să pună în practică un plan care vine să distrugă mediul înconjurător, vine să distrugă Delta Dunării și prejudiciază grav interesele României. Am văzut același scenariu cu cerealele aduse din Ucraina care în acest moment pun pe butuci agricultorii români care nu au unde să-și vândă marfa”, a mai spus George Simion, scrie Evenimentul Zilei, citând Agerpres.

Presa mai scrie, azi, că după 82 de ani de la acordarea titlului de Doctor Honoris Causa mareșalului Antonescu, Universitatea din București a decis retragerea acestui titlu, hotărârea fiind luată în Senatul Universității.

„Decizia privind retragerea titlului onorific a avut la bază faptul că Ion Antonescu a fost găsit vinovat de crime de război, fiind condamnat la moarte în data de 17 mai 1946 de către Tribunalul Poporului din București, instanță care a funcționat sub coordonarea Comisiei Aliate de Control, fiind asimilată sistemului de tribunale care au judecat crimele de război ale liderilor Germaniei naziste și Italiei fasciste”, se arată într-un comunicat de presă al Universității, scrie România liberă.
„Astăzi, Senatul Universității din București doar a constatat că nu mai poate asocia instituția cu Mareșalul Ion Antonescu și i-a retras titlul de DHC, așa cum a procedat imediat după Revoluție prin retragerea titlului lui Nicolae Ceaușescu”, a declarat rectorul Marian Preda, notează România liberă.

„Locul în istorie al mareșalului Antonescu nu s-a schimbat în ultimii ani, dar criteriile etice ale Universității din București sunt astăzi altele decât cele din 1941. După 1989, UB nu a acordat titlul de DHC niciunui ministru în funcție, cu atât mai puțin șefului statului aflat în funcție, așa cum a făcut-o în trecut în cazurile dictatorilor Ion Antonescu și Nicolae Ceaușescu. Nu putem critica obediența politică din prezent a altora menținând-o, prin inacțiune, pe cea din trecut a propriei noastre instituții. Cu atât mai mult trebuia să ne disociem de mareșalul Antonescu cu cât dovezile privind contribuția sa directă la Holocaust sunt evidente. (…) Dimensiunile Holocaustului, dovezile atrocităților și mărturiile supraviețuitorilor sunt cutremurătoare. Oricine a dat ordine și a contribuit la toate acestea este responsabil în fața istoriei. Iar mareșalul Ion Antonescu, ne arată dovezile istorice, este unul dintre responsabilii pentru ce s-a întâmplat pe teritoriul României și pe cele prin care a trecut armata română sub comanda sa”, a mai declarat rectorul Marian Preda, mai scrie România liberă.

„Rusia a oferit miercuri Cubei o donație de «urgență» de 25000 tone de grâu pentru a combate penuria de pe insulă, un semn al aprofundării relațiilor între cei doi aliați de lungă durată”, transmite Reuters, citată de România liberă.

„Donația substanțială de grâu marchează cea mai recentă deschidere între Cuba și Rusia. (…) Cuba se află sub embargou economic din partea SUA din 1962, după revoluția comunistă condusă de Fidel Castro. Ana Teresita González, ministru adjunct cubanez pentru comerț exterior, a declarat pentru Reuters în marja ceremoniei că Rusia a donat recent Cubei alimente și medicamente, în cadrul unei «relații statornice» între cele două țări”, mai scrie România liberă.

Adevărul scrie, azi, despre un fenomen neobișnuit observat recent în apele Dunării: mai mulți delfini au fost filmați făcând salturi, în apele Dunării, un comportament ciudat pentru mamiferele care trăiesc în Marea Neagră.

„Specialiștii pun migrația pe căutarea de hrană sau din cauza războiului din Ucraina. (…) Circa 50.000 de delfini din Marea Neagră au murit de la începutul războiului în Ucraina, declanșat de Vladimir Putin pe 24 februarie, estimează organizația pentru protecția animalelor, UAnimals. Delfinii au murit în principal din cauza zgomotelor puternice produse de navele de război ale Rusiei, spune biologul Ivan Rusev, șef la Departamentul Științific al Parcului Național Limanele Tuzlei, citat de ziarul «Ukrainska Pravda». Din cauza zgomotelor, aceste mamifere marine își pierd orientarea în spațiu, orbesc și se lovesc de mine, precizează sursa citată”, notează Adevărul.

„Confiscarea averilor rusești în vederea folosirii acestora pentru reconstrucția Ucrainei este neconstituțională în Elveția, a estimat miercuri grupul de lucru condus de Consiliul Federal (guvernul de la Berna), însărcinat să examineze această chestiune în contextul înghețării activelor rusești în Elveția după lansarea agresiunii militare ruse asupra Ucrainei”, transmite AFP, citată de Cotidianul.

„Dreptul elvețian nu autorizează exproprierea averilor private fără despăgubire, dacă originea lor nu este ilegală”, explică grupul de lucru menționat, scrie Cotidianul.

„O asemenea confiscare ar fi contrară ordinii juridice, în special garanțiilor constituționale, și obligațiilor internaționale ale Elveției”, au mai arătat membrii grupului de lucru condus de Guvernul elvețian, mai notează Cotidianul.

Seară liniștită!