Prelungirea războiului poate provoca o criză alimentară

Războiul din Ucraina apropie lumea de o criză alimentară de proporții.

„Rusia a fost acuzată, marți, la Consiliul ONU, că a provocat o «criză alimentară mondială» și chiar că a pus oamenii în pericol de «foamete» prin declanșarea unui război împotriva Ucrainei, «grânarul Europei»”, relatează Le Figaro, citat de News.ro.

„Vladimir Putin a început acest război. El a creat această criză alimentară globală. Și el este cel care îi poate pune capăt”, a declarat Wendy Sherman, numărul doi al diplomației americane, în cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate, dedicată situației umanitare din Ucraina, scrie News.ro.

„Acest conflict amenință să înrăutățească situația pentru cele mai mari crize umanitare de pe planetă, cum ar fi în Afganistan, Yemen și Cornul Africii. (…) Aceste țări luptă deja împotriva insecurității alimentare, a fragilității economiilor lor, a creșterii prețurilor la alimente, combustibili și îngrășăminte care vor afecta grav sezoanele actuale și cele care vor veni”, a avertizat și secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, Joyce Msuya, din Tanzania, mai scrie News.ro.

„Directorul Programului Alimentar Mondial (WFP), David Beasley, a afirmat că Ucraina și Rusia sunt «producători importanți» de cereale, reprezentând «30% din exporturile mondiale de grâu, 20% din porumb și 75%-80% din uleiul de semințe din floarea soarelui»”, mai notează News.ro.

Situația din Ucraina obligă și statul român să ia măsuri pentru asigurarea siguranței alimentare în România. Astfel, compania Azomureș din Târgu Mureș a anunțat, luni, că ar putea relua producția de îngrășăminte pentru agricultură, odată cu lansarea pachetului european de sprijin pentru industriile energo-intensive, însă graficul de repornire a instalațiilor depinde și de disponibilitatea gazului pentru piața din România.

„Comisia Europeană a adoptat recent un pachet economic de sprijin, destinat direct fermierilor și companiilor mari, consumatoare de energie, așa cum este industria fertilizanților. Conform datelor prezentate la Bruxelles, companiile energo-intensive care produc îngrășăminte pot beneficia de un sprijin în valoare de până la 50 de milioane de Euro pentru a echilibra costurile cu energia, gazul natural în cazul producătorilor de îngrășăminte. Pentru Azomureș, acest ajutor ar însemna acoperirea diferenței dintre prețul de achiziție al gazului natural și costul de producție al îngrășămintelor”, a arătat Azomureș, într-un comunicat de presă, notează Știrile Transilvaniei.

„În comunicat se precizează că, înainte de anunțul Comisiei Europene, conducerea companiei a avut discuții cu ministrul Economiei, Florin Spătaru, și alți potențiali producători de îngrășăminte din România, pentru a identifica soluții pentru repornirea activității și că, în această săptămână, este așteptat anunțul oficial privind acordarea ajutorului european, astfel încât, în prima parte a lunii aprilie, producția de îngrășăminte la Azomureș ar putea fi reluată”, mai notează Știrile Transilvaniei.

Negocierile de marți dintre delegațiile rusă și ucraineană, de la Istanbul, s-au încheiat cu câteva rezultate notabile.

„Pentru prima dată, Rusia a făcut câteva concesii și a anunțat că-și va reduce «drastic» operațiunile militare în zonele Kiev și Cernihiv, pentru a «crește încrederea» în negocierile viitoare. De cealaltă parte, ucrainenii au venit cu o serie de propuneri, zece la număr, care urmează să fie înaintate Președintelui Vladimir Putin. (…) Aceste puncte nu reprezintă acorduri finale între Rusia și Ucraina, ci propuneri venite dinspre partea ucraineană, care urmează să fie studiate și discutate la Moscova. Unele dintre acestea au fost deja prezentate public de reprezentanții delegațiilor ruse și ucrainene după încheierea discuțiilor de la Istanbul. Potrivit documentului, «părțile consideră că este posibil ca președinții Ucrainei și Rusiei să se întâlnească pentru a semna un tratat și/sau pentru a lua decizii politice cu privire la problemele rămase nerezolvate»”, notează Digi24.

Digi24 prezintă cele 10 puncte ale acordului de pace propus de partea ucraineană.

„Tratatul propune să stabilească voința părților de a rezolva problemele legate de Crimeea și Sevastopol prin negocieri bilaterale între Ucraina și Rusia în termen de 15 ani. De asemenea, a propus să se stabilească faptul că Ucraina și Rusia nu vor rezolva militar problema Crimeii și a Sevastopolului, ci vor continua eforturile politice și diplomatice pentru a rezolva problema”, se arată la punctul 8 din acordul menționat, mai scrie Digi24.

Situația civililor din Mariupol s-a aflat printre temele ultimei  discuții telefonice dintre Putin și Macron.

„Președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său francez, Emmanuel Macron, au discutat într-un apel telefonic despre situația din Ucraina. Macron a adus în discuție subiectul desfășurării unei misiuni umanitare pentru orașul asediat Mariupol, dar condițiile pentru un astfel de pas «nu sunt încă îndeplinite», a spus un oficial al președinției franceze, potrivit Le Figaro. Asta, în timp ce Președintele rus, Vladimir Putin, i-a transmis lui Macron că cere forțelor ucrainene care apără portul strategic Mariupol, asediat de săptămâni de zile de către trupele Moscovei, să capituleze pentru a permite ajutarea civililor din oraș”, relatează Libertatea.

„Într-o declarație, Kremlinul a spus că cei doi lideri au discutat și despre decizia Rusiei de a solicita plăți în ruble pentru livrările rusești de gaz către Uniunea Europeană”, mai scrie Libertatea.

Seară liniștită!