150 views
Deschidem Revista din această seară cu pensiile speciale care revin, acum la sfârşitul anului, în atenţia opiniei publice, prin prisma angajamentelor României din cadru PNRR. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat, luni, că va exista un proiect de act normativ referitor la pensiile speciale.
„Liderii coaliţiei, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, au decis foarte clar că nu va fi o ordonanţă de urgenţă, va fi un proiect de act normativ. Inclusiv în seara asta vom mai avea un video call cu Comisia Europeană, unde discutăm, mai avem câteva clarificări solicitate. I-am informat că am avut şi vizita specialiştilor Băncii Mondiale de la Washington la Ministerul Muncii, suntem în strânsă legătură cu Comisia. Repet, solicitarea Comisiei a fost că nu ţine neapărat de data 31 decembrie 2022, cât ţine de un proiect de act normativ care să respecte ceea ce s-a scris în PNRR şi pe linia asta suntem acum cu Comisia”, a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi, la Parlament, scrie Cotidianul.
Potrivit acestuia, „nu există absolut niciun risc” ca România să piardă bani.
„Nu există absolut niciun risc, pentru că acestea sunt discuţiile care s-au purtat şi pe care le purtăm în continuare cu Comisia Europeană, repet, la iniţiativa Comisiei Europene”, a declarat ministrul Budăi, mai scrie Cotidianul.
„Întrebat ce se va întâmpla cu pensiile parlamentarilor şi aleşilor locali, ministrul Muncii a arătat că «acestea nu sunt prinse acum în PNRR». «Nu am discutat despre aceste aspecte acum. (…) Va fi un proiect de lege iniţiat de către Guvern, după aceea trimis spre dezbatere, aşa cum este normal, în Parlament», a precizat Marius Budăi”, mai notează Cotidianul.
Adevărul titrează azi: „Pensiile speciale vor fi recalculate. Ce conține proiectul de reformă DOCUMENT” şi prezintă pe larg noile modificări propuse şi ataşează în facsimil Proiectul de Lege elaborat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi adresa transmisă CSM.
Refuzul Austriei de a accepta aderarea României şi a Bulgariei la Schengen a avut efectul scontat de cancelarul Karl Nehammer: partidul său a crescut în sondajele de opinie.
„Majoritatea populaţiei austriece sprijină refuzul Vienei de a accepta aderarea României şi Bulgariei la Schengen, cei mai mulţi dintre susţinători fiind alegători ai conservatorilor aflaţi la putere (OeVP) şi ai partidului naţionalist FPOe, relevă un sondaj de opinie citat duminică de presa din Austria”, scrie News.ro.
„52 la sută dintre cei chestionaţi au spus că aprobă decizia blocării României şi Bulgariei la Schengen, iar 34 la sută au declarat că nu sunt de acord. Veto-ul pentru Schengen este cel mai mult aprobat de votanţii OeVP şi FPOe. Pe de altă parte, sondajul confirmă că naţionalişii din Partidul Libertăţii (FPOe) se bucură de cea mai mare popularitate şi au depăşit partidele tradiţionale austriece. De altfel, conservatorii cancelarului Karl Nehammer se află abia pe locul al treilea în preferinţele electoratului. Cu 26 la sută, Partidul Libertăţii se află pe primul loc, devansându-i pe social-democraţii din SPOe, cotaţi cu 24 la sută, şi pe conservatorii din OeVP, care au 22 la sută”, arată News.ro.
„Dacă ar avea loc alegeri pentru funcţia de cancelar, Karl Nehammer s-ar menţine în frunte, cu 30 de procente rată de aprobare, clasându-se în faţa liderului FPOe, Herbert Kickl, care este cotat cu 25 la sută din intenţiile de vot”, mai scrie News.ro.
„Sondajul de tip «Austria Trends» (tendinţe – n.r.) a fost efectuat de institutul «Peter Hajek» la comanda agenţiei de presă APA şi a postului de televiziune ATV. Au fost intervievate online şi telefonic 800 de persoane cu vârsta de peste 16 ani, între 12 şi 15 decembrie, iar marja de eroare este de plus/minus 3,5 procente”, notează News.ro.
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat, luni seara, într-o intervenție la Digi 24, că România ar putea adera la Spațiul Schengen „în prima jumătate a anului 2023”.
„Să privim cu speranță după un an greu la o decizie pozitivă care să-i permită României să adere la Spațiul Schengen. (…) Ceea ce vreau să cred și vreau să mă asigur este că în 2023 vom reuși. Știți de ce? Pentru că nu cred că avem o altă alternativă. În 2024 sunt alegeri europene. Care va fi mesajul nostru pentru cetățenii europeni din România? Votați pentru Parlamentul European, casa democrației! Responsabilitatea mea este să conving, dar și să livrez și cred că este momentul ca România să intre în Schengen”, a declarat Metsola, scrie Libertatea.
„Aș spune că în prima jumătate a anului 2023 România va trebui să adere”, a mai adăugat președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, notează Libertatea.
„Autoritățile moldovene analizează mai multe scenarii, inclusiv cel în care Moscova ar încerca o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova, în 2023”, a declarat Alexandru Musteaţă, director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (S.I.S.), într-un interviu pentru TVR Moldova, publicat luni, scrie Libertatea.
„Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, dar când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului (n.r. – 2023), ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe”, a mai declarat Alexandru Musteaţă, notează Libertatea.
Potrivit declarațiilor sale, invazia ar fi plănuită pentru a crea un coridor cu regiunea Transnistria, teritoriul separatist pro-rus din Republica Moldova. „Și atunci cu o claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici, să se conecteze. Ce va urma ulterior, intenţiile lor în raport cu Chişinăul, putem discuta, dar asta este un risc real şi foarte înalt”, a conchis Alexandru Musteaţă, mai scrie Libertatea.
Ulterior declarațiilor directorului Musteață, S.I.S. a transmis un comunicat, luni după-amiază, în care a mai nuanțat declarațiile lui Musteață.
„Directorul SIS a menționat că obiectivul Federației Ruse de a crea un coridor terestru până în regiunea transnistriană este unul valabil și azi, iar o nouă ofensivă a Federației Ruse spre această direcție ar putea avea loc în 2023. De asemenea, punerea în aplicare a acestora depinde de evoluțiile războiului din Ucraina”, a transmis S.I.S., notează Libertatea.
Ministrul român de externe declară că România nu deține informații despre vreun plan militar prin care Rusia ar putea ataca Republica Moldova.
„Nu estimăm și nu am informații cu privire la riscuri împotriva Republicii Moldova de acest gen”, a spus ministrul Aurescu, răspunzând la întrebarea unui jurnalist, în seara zilei de 19 decembrie 2022, la Chişinău, scrie România liberă.
Seară liniştită!
