Posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătoreşti (NCPP, Constituţia României)

12 nov. 2020
Vizualizari: 497
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 137/A/2020

Constituția României: art. 129; NCPP: art. 275 alin. (2), art. 341 alin. (6) lit. a), art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a, art. 459 alin. (7) teza a II-a, art. 551 pct. 1

Potrivit art. 129 din Constituția României, „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii”, posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătorești este statuată prin însăși legea fundamentală.

Astfel, din economia textului menționat rezultă însă că hotărârile judecătorești sunt supuse căilor de atac determinate de lege. Legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiției, pronunțarea de hotărâri judecătorești care să corespundă legii și adevărului și care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părților din proces.

Conform dispozițiilor art. 459 alin. (7) teza a II-a C. proc. pen., sentința prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilității în principiu, este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea.

Cum potrivit dispozițiilor art. 459 alin. (7) teza a II-a C. proc. pen., sentința prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilității în principiu, este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea, iar prin Sentința penală nr. 150 din 16 decembrie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori a fost respinsă, ca inadmisibilă, o altă cerere de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Încheierii penale nr. 73 din 26 octombrie 2018 a Curții de Apel Suceava (prin care, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței nr. 58/P/2018 din 5 iunie 2018 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava), Înalta Curte constată că și sentința prin care a fost respinsă noua cerere de revizuire, după analiza admisibilității în principiu (Sentința penală nr. 25 din 10 februarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori) nu este supusă niciunei căi de atac.

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 551 pct. 1 C. proc. pen., hotărârile primei instanțe rămân definitive la data pronunțării, când hotărârea nu este supusă contestației sau apelului.

În prezenta cauză, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost sesizată cu apelul formulată de revizuentul A. împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Sentința penală nr. 25 din 10 februarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, Înalta Curte constată că excepția inadmisibilității apelului invocată de reprezentantul Ministerului Public este întemeiată, motiv pentru care, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul A. împotriva Sentinței penale nr. 25 din 10 februarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, iar, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că acesta se află în culpă procesuală, îl va obliga la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Posibilitatea provocării unui control judiciar al hotărârilor judecătorești (NCPP, Constituția României) was last modified: noiembrie 11th, 2020 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.