Posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva hotărârilor definitive pronunţate în materia revizuirii. Contestație respinsă ca inadmisibilă (NCPP, Constituția României)

16 oct. 2020
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 257

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 276/2020

Constituția României: art. 21, art. 129; NCPP: art. 275 alin. (2), art. 341 alin. (8), art. 459 alin. (7), art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. a)

Forumul Național de Drept Bancar, ediția a II-a

În considerarea efectelor principiului stabilit prin art. 129 din Constituția României privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, ale principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală și a exigențelor stabilite prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

În prezenta cauză, instanța supremă constată că a fost sesizată cu calea de atac a contestației formulată de petentul A. împotriva unei hotărâri definitive, respectiv sentința penală nr. 6 din data de 13 ianuarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de același petent împotriva Încheierii nr. 73 din data de 26 octombrie 2018 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2018 prin care s-a soluționat plângerea acestuia împotriva ordonanței nr. 58/P/2018 din 5 iunie 2018 dispusă în Dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, astfel cum a fost menținută prin Ordonanța nr. 76/II/2/2018 al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Or, potrivit art. 459 alin. (7) C. proc. pen. care prevede că (…) sentința prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilității în principiu, este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea, raportat la art. 341 alin. (8) C. proc. pen., rezultă că sentința prin care se respinge, ca inadmisibilă, o cerere de revizuire împotriva unei încheieri pronunțate de judecătorul de cameră preliminară, este definitivă.

În aceste condiții, raportat la dispozițiile legale anterior menționate, se constată că petentul A. a promovat o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive, învestind Înalta Curte cu soluționarea acesteia, deși nu întrunește cerințele legale. Or, atât timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea exercitării unei căi de atac și împotriva hotărârilor definitive pronunțate în materia revizuirii, în procedura admisibilității în principiu, un asemenea demers nu este admisibil, întrucât, în situația contrară, s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile pot exercita căile de atac, în condițiile legii”. În consecință, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de revizuentul A. împotriva Sentinței penale nr. 6 din data de 13 ianuarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul-revizuent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva hotărârilor definitive pronunțate în materia revizuirii. Contestație respinsă ca inadmisibilă (NCPP, Constituția României) was last modified: octombrie 16th, 2020 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter