PNRR ar putea fi renegociat

Ultimul summit NATO şi întâlnirile prilejuite de acest eveniment ţin şi azi prima pagină a presei. Președintele Nicușor Dan a avut, joi, o întrevedere cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„În marja reuniunii #EUCO (Consiliului European, n.r.), am discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre reformele economice pe care România s-a angajat să le întreprindă în perioada următoare, în ceea ce privește măsurile fiscale și bugetare și revizuirea RRF (n.r. – Recovery and Resilience Facility, Mecanismul de Redresare și Reziliență)”, a scris Nicușor Dan, într-un mesaj publicat pe rețeaua X, scrie Gândul.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că măsurile de austeritate care vor fi luate de Executiv sunt „ca la o boală”, adică „iei o pastilă, nu îți place, dar te însănătoșești”.

„Am încercat să spun de mai multe ori că România are nevoie de relansare economică. Prosperitatea nu poate să vină decât din dezvoltarea economică. Și noi suntem într-o stare de băltire economică de câțiva ani și este nevoie de o echilibrare a cheltuielilor statului care să dea oxigen, posibilitate de dezvoltare către sectorul privat în care eu am mare încredere”, a spus Nicușor Dan, notează Libertatea.

Ca la o boală. Iei o pastilă, nu îți place, dar te însănătoșești. Sunt două componente. Măsuri care vor afecta categorii de populație și, evident, oamenii aceia și familiile lor nu vor fi foarte fericiți. Pe de altă parte, vor fi măsuri din categoria justiție socială care vor repara multe nedreptăți care s-au făcut între categorii privilegiate și oamenii care nu au șansa de a fi în Consilii de Administrație sau alte privilegii. În momentul în care oamenii vor vedea măsurile împotriva unor categorii privilegiate, sentimentul de nemulțumire va fi atenuat. Adică toată lumea va plăti pentru cheltuielile disproporționate pe care statul le-a făcut în ultimii ani”, a adăugat șeful statului, mai scrie Libertatea.

Presa mai scrie că implementarea în termenele stabilite a unor proiecte de investiții în valoare de 7,8 miliarde de euro din PNRR este sub semnul întrebării.

„Comisia Europeană împreună cu echipele de la ministere şi cu echipa de la MIPE au început o discuţie deocamdată preliminară prin care să vedem ce din totalul acesta pe care îl avem pe PNRR poate fi cu adevărat fezabil implementat până la sfârşitul perioadei, deci până la sfârşitul 2026 şi ce nu. Şi descoperim o problemă sistemică. Nu discutăm de o problemă doar la nivel central sau de o problemă doar pe un anumit sector. Suma de proiecte de investiţii care au un semn de întrebare în acest moment şi legitim pus legat de capacitatea de a fi implementată este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile micii şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri, de cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ”, a afirmat Dragoş Pâslaru, scrie News.ro. 

Pâslaru a mai transmis că va exista o renegociere a PNRR.

„Vom avea probabil acum o renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.  Mutăm toate proiectele bune pe granturi ca să luăm granturile. Dar dacă pe granturi, după ce le mutăm, ultima şansă de a le muta, întârziem şi nu facem ceva, atunci pierdem banii nerambursabili. Şi asta nu trebuie să se întâmple. Vom avea un sistem de monitorizare extrem de strict pe această zonă. Pe proiectele care în acest moment nu au progres fizic,  nu poţi să justifici cum s-ar face, am stabilit că ministerele trebuie să vină în primul rând cu un stadiu de implementare”, a mai declarat Dragoş Pâslaru, mai scrie News.ro.

Roxana Ioana Petcu a fost numită, joi, de Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de inspector-șef al Inspecției Judiciare.

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, joi, validarea rezultatelor concursului organizat în perioada 26 februarie – 1 iulie și a decis numirea în funcția de inspector-șef al Inspecției Judiciare a Roxanei Ioana Petcu, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 7 iulie, se arată în minuta ședinței de joi a CSM. Decizia a fost luată cu zece voturi «pentru», patru «împotrivă» și unul «nul». Roxana Ioana Petcu se află la al doilea mandat în fruntea Inspecției Judiciare, după ce în 2022 câștigat concursul pentru a conduce instituția, tot pentru o perioadă de trei ani”, notează Cotidianul.

Numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător la CCR este contestată de parlamentarii SOS.

„Grupul parlamentar S.O.S. România din Senatul României a depus o contestație la Curtea Constituțională, solicitând constatarea neconstituționalității Hotărârii nr. 64/2025 a Senatului, pe motiv că Busuioc nu ar îndeplini cerințele legale necesare pentru ocuparea acestei funcții.(…) Constituţia stabilește, la articolul 143, condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a fi numit judecător la Curtea Constituţională: «pregătire juridică superioară; înaltă competenţă profesională; o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior»”, relatează Cotidianul.

„Curtea Constituțională discută pe 1 iulie contestația SOS față de numirea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător CCR, potrivit unui anunț al curții”, mai arată Cotidianul.

Europarlamentarul Vasile Dîncu, președinte al PSD Cluj, a fost ales, joi, vicepreședinte al Delegației Parlamentului European la Adunarea Parlamentară NATO.

„Summitul NATO de la Haga a deschis o etapă nouă, în care securitatea colectivă devine, mai mult ca oricând, un proiect de reconstrucție politică, industrială și societală. În acest context, România trebuie să își asume pe deplin rolul de pilon de stabilitate regională și capabilitate strategică pe flancul estic. Acest lucru înseamnă nu doar o participare militară activă, ci și o viziune coerentă de reconstrucție a ecosistemului național de securitate, de la industrie și infrastructură, la cercetare și cultură strategică”, spune Dîncu, scrie Gândul.

Parlamentul European ar putea acționa în judecată Comisia Europeană din cauza adoptării printr-o procedură specială a Fondului Uniunii Europene pentru apărare (SAFE).

„Nu excludem nicio opțiune, nici pe cea de a merge în instanță”, a declarat Roberta Metsola, conform publicației EUObserver, scrie Gândul.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

„Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European a recomandat intentarea unei acțiuni contra Comisiei Europene la Curtea Europeană de Justiție din cauza procedurii prin care a fost aprobat Programul de apărare «Acțiune de Securitate pentru Europa» (SAFE). Proiectul în valoare de 150 de miliarde de euro are rolul de a stimula prin împrumuturi achizițiile de armament în Europa”, mai arată Gândul.

Premierul slovac, Robert Fico, anunță că țara sa se opune noului pachet de sancțiuni pe care Uniunea Europeană vrea să-l adopte împotriva Rusiei.

„Slovacia nu este de acord ca aprovizionarea cu produse energetice din Rusia să fie complet sistată, notează Mezha. Spre deosebire de omologul său ungar, Viktor Orban, Fico s-a arătat deschis cu alte proiecte ale Uniunii Europene, inclusiv sprijinul militar şi financiar pentru Ucraina”, relatează Gândul.

O interdicție asupra importurilor de gaze naturale rusești, adoptată la nivel unional, ar afecta Slovacia mai mult decât pe Rusia. Vă rog să luaţi acest lucru în considerare. Nu avem infrastructura conectată la terminalele de GNL (gaz natural lichefiat) europene. Pot avea loc blocaje şi atunci preţurile vor exploda”, a transmis Fico, scrie Gândul.

Seară liniștită!