Pledoariile de la CEDO, prin videoconferinţă

Trecerea României la euro pare să fie un proces de durată.

„România nu îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv cele legate de stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung”, se arată în Raportul de convergență pe 2020 publicat, miercuri, de Comisia Europeană (CE),  consultat de Agerpres, scrie Cotidianul.

„Legislația din România nu este compatibilă în întregime cu tratatul, conform raportului care cuprinde evaluarea sa cu privire la progresele făcute de statele membre din afara zonei euro în direcția adoptării monedei europene. Raportul se referă la cele șapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Rapoartele de convergență trebuie întocmite o dată la doi ani, independent de aderările posibile la zona euro aflate în curs”, relatează Cotidianul.

„Potrivit concluziilor raportului, Croația și Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea prețurilor, Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanțele publice, Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung”, mai scrie Cotidianul.

„Conform Raportului de convergență pe 2020, publicat miercuri de Comisia Europeană (CE), dialogul dintre o bancă centrală și terțe părți nu este interzis, dar trebuie derulat în așa fel încât Guvernul să nu fie în măsură să influențeze deciziile băncii centrale, în domenii în care independența băncii centrale este protejată prin Tratat”, mai arată Agerpres.

„De asemenea, în raportul de convergență se menționează că Articolul 43 din din legea de funcționare a BNR, conform căruia BNR trebuie să transfere la bugetul de stat 80% din veniturile sale nete, «este incompatibil cu articolul 130 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene și în consecință ar trebui modificat pentru a se asigura că astfel de aranjamente nu subminează capacitatea BNR de a-și derula activitățile în mod independent»”, menționează Agerpres.

Presa scrie astăzi că judecătorii CCR au amânat miercuri, pentru data de 8 iulie, pronunțarea pe sesizarea asupra Proiectului de lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive. Sesizarea a fost formulată și transmisă Curții Constituționale de către grupul parlamentar al PNL.

„Pe 6 mai, plenul Camerei Deputaților a dat vot favorabil proiectului de lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, în scopul menținerii echilibrului contractual și al asigurării integrității pieței financiar-bancare interne. Deputații au adoptat un amendament respins inițial de comisiile de specialitate, potrivit căruia, «prin excepție de la prevederile art. 5, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 15.000 de lei, suma totală de rambursat de către consumator nu poate depăși dublul sumei împrumutate»”, scrie Agerpres.

O altă temă comentată de presă este lipsa procurorilor în parchetele din provincie.

 „Peste 15% dintre posturile de procuror din teritoriu sunt vacante”, se arată într-un document publicat, marți, de Consiliul Superior al Magistraturii.

„Cel mai mic grad de ocupare, de doar 33%, se înregistrează la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, Parchetul de pe lângă Judecătoria Șimleul Silvaniei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat, Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare și Parchetul de pe lângă Judecătoria Gurahonț. (…) În cazul parchetelor militare, gradul de ocupare a posturilor de procuror este de aproape 66% la nivel național, în timp ce la Secția Militară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar 50% dintre posturi sunt ocupate”, scrie Agerpres.

„La PÎCCJ, gradul de ocupare este de 77%, la DNA de 71%, la DIICOT de 86%, în timp ce la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție doar 47% dintre posturi sunt ocupate”, mai arată Agerpres.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) își reia joi ședințele, dar, din cauza epidemiei de coronavirus, acestea se vor desfășura, până la noi ordine, fără public, iar pledoariile vor fi susținute, în premieră, prin videoconferință.

„«Din cauza crizei sanitare legate de COVID-19, Curtea a fost nevoită să aplice măsuri specifice pentru a asigura desfășurarea ședințelor, până la noi ordine. Astfel, toate pledoariile se vor face prin videoconferință, iar publicul nu va putea participa la ședințe», însă toate ședințele vor fi filmate integral și vor putea fi consultate din ziua următoare pe site-ul Curții”, se arată într-un comunicat CEDO, conform Agerpres.

Reuters scrie astăzi că Germania va relaxa de săptămâna viitoare restricțiile pentru angajații sezonieri.

„Cabinetul condus de cancelarul Angela Merkel a aprobat propunerile ministrului agriculturii, Julia Kloeckner, pentru angajații sezonieri proveniți din state ale Uniunii Europene și din spațiul Schengen, care le vor permite acestora să intre în Germania fără restricții începând din 16 iunie. Până acum, în Germania se aplica o cotă de maximum de 80.000 de angajați sezonieri, din care a fost însă utilizată doar mai puțin de jumătate. (…) Anul trecut, sectorul agricol german a angajat 300.000 de muncitori sezonieri, în special din România și din Polonia”, arată Agerpres.

Seară frumoasă!