Pilonul II al OCDE – Prezentare generală, considerente-cheie și noutăți

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

INTRODUCERE

În decembrie 2021, OCDE a publicat Regulile anti-eroziune globală (GloBE), cunoscute în mod obișnuit sub numele de Pilonul II. Aceste reguli oferă un cadru pentru a se asigura că întreprinderile multinaționale (MNEs), cu venituri de peste 750 de milioane EUR (în doi sau mai mulți din ultimii patru ani), plătesc un impozit minim de 15% pe profitul rezultat în fiecare dintre jurisdicțiile în care realizează acest profit.

Menționăm faptul că propunerile incluse în Pilonul II vizează grupurile din toate industriile, exceptând: fondurile de investiții, fondurile de pensii și fondurile de investiții imobiliare.

Acest cadru include implementarea diferitelor reguli: Regula de includere a veniturilor (IIR), începând din anul 2023; Regula de plăți sub-impozitate (UTPR), începând din anul 2024, și, în sfârșit, Sub rezerva regulii de impozitare (STTR). Descrierile fiecărei reguli sunt redate în cele ce urmează.

REGULI-CHEIE DEFINITE DE OCDE

Regula de includere a veniturilor (IIR)

Conform IIR, ratele efective de impozitare ale tuturor enti­tăților operaționale într-o jurisdicție vor fi calculate conform prevederilor regulilor de impozitare minimă globală. Sediul central va fi însă responsabil să plătească orice impozit suplimentar în orice jurisdicție în care cota de impozitare este sub rata minimă efectivă de impozitare de 15%. În cazul în care sediul central este situat într-o țară care nu a implementat regulile IIR, atunci trebuie desemnat un părinte intermediar care să acționeze drept mandatar.

În esență, IIR este similar cu Reguli privind companiile străine controlate (CFC). Acesta este calculat la nivelul sediului central care este responsabil pentru toate filialele și sucur­salele sale.

Regula de plăți sub-impozitate (UTPR)

UTPR se aplică atunci când rata efectivă de impozitare a unei țări este sub 15%, dar IIR nu a fost aplicat.

În conformitate cu UTPR, impozitul este ajustat astfel încât să crească impozitul la un nivel subsidiar. Se bazează pe diverși parametri, inclusiv numărul total de angajați și active corporale deținute.

Sub rezerva regulii de impozitare (STTR)

Detaliile STTR-ului propus sunt încă în curs de finalizare de către OCDE. Această regulă permite țărilor în curs de dezvoltare să suprascrie beneficiile tratatelor existente cu privire la anumite plăți către părți afiliate atunci când acele plăți nu sunt supuse unei cote nominale de impozitare de cel puțin 9% în țara beneficiară. Conform propunerii actuale, regula este de așteptat să includă dobânzi și redevențe.

CONSIDERAȚII-CHEIE ASUPRA REGULILOR FISCALE PENTRU MULTINAȚIONALE

Având în vedere că sunt disponibile doar detalii parțiale, există un aer de incertitudine. Multinaționalele trebuie să formuleze strategii, sisteme și procese pentru a face față acestor reguli.

Toate aceste reguli implică calcule complexe și ar fi necesar un grad ridicat de coordonare globală între entitățile care operează în cadrul unui grup multinațional, pentru a se asigura că aceste măsuri fiscale sunt aplicate în mod eficient. Departamentele de fiscalitate ale multinaționalelor ar juca un rol-cheie pentru a asigura aplicarea corectă a legii și a prevederilor aferente. Toate entitățile ar trebui să evalueze modul în care sunt afectate și să planifice în consecință.

Taxe acoperite

Taxele acoperite sunt definite ca fiind cheltuiala curentă cu impozitul pentru anul fiscal ajustată cu sume, inclusiv adăugări și reduceri pentru anumite elemente, ajustări ale impozitului amânat și ajustări pentru impozitele înregistrate în capitalurile proprii. Impozitele înregistrate pentru poziții fiscale incerte nu sunt considerate taxe acoperite. Taxele acoperite ajustate ale fondurilor de investiții sunt excluse de la determinarea ratei efective de impozitare (ETR).

Rezultatul GloBE

Profitul sau pierderea GloBE pentru fiecare entitate constitutivă este definită ca fiind rezultatul net înregistrat pe baza regulilor de contabilitate financiară, care este ajustat cu elemente definite (i.e. cheltuielile nete înregistrate cu impozitul, dividendele, câștigurile și pierderile la cedarea acțiunilor, cheltuielile cu pensiile etc.). Venitul net din contabilitate financiară se bazează pe standardul contabil utilizat la întocmirea situațiilor financiare consolidate ale entității-mamă.

Punctul de pornire pentru calcularea rezultatului GloBE este venitul net sau pierderea entității constitutive înainte de efectuarea oricăror ajustări de consolidare care ar elimina veniturile sau cheltuielile atribuibile tranzacțiilor intra-grup.

Modelarea ratelor efective și a potențialului impozit suplimentar

Pentru fiecare an fiscal, rata efectivă de impozitare a grupului multinațional cu venituri GloBE va fi egală cu Taxele acoperite ajustate, împărțite la venitul net global înregistrat în jurisdicția respectivă pentru acel an fiscal. Este important ca modelarea efectuată privind taxele acoperite și veniturile sau pierderile GloBE să fie corectă, pentru a identifica dacă rata minimă de impo­zitare (15%) depășește rata efectivă de impozitare, deoarece aceasta ar duce la impunerea impozitului suplimentar.

Aceste informații reprezintă cheia în ceea ce privește planificarea și ar ajuta la evaluarea deciziilor de business, având în vedere impunerea acestor noi măsuri fiscale.

De asemenea, aceste informații pot fi valoroase din perspectiva pregătirii și a planificării. Aceste informații ar trebui să devină parte din setul de date care trebuie luat în considerare de organizațiile care iau decizii de business care pot avea legătură cu impunerea taxei GloBE.

Coordonarea politicii fiscale la nivel global

GloBE poate fi înțeles eficient doar dacă multinaționalele dispun de o echipă multi-jurisdicțională, cu experiență în gestionarea datelor și a evoluțiile acestora. În plus, departamentele non-fiscale vor juca, de asemenea, un rol esențial pentru a se asigura că datele financiar-contabile relevante și detaliile subiacente sunt disponibile.

În momentul în care se iau decizii asupra angajamentelor vii­toare, multinaționalele ar trebui să ia în considerare potențialul impact al noilor reguli, pentru a se asigura că randamentul entităților este măsurat în mod corespunzător. Mai mult, planificarea fiscală existentă ar trebui evaluată din nou pentru a se asigura că rezultatul dorit poate fi atins chiar și cu punerea în aplicare a acestor reguli. Structurile complexe ale tranzacțiilor intra-grup vor trebui, de asemenea, analizate din nou, pentru a înțelege potențialele riscuri.

PAȘI-CHEIE PENTRU CA GRUPURILE MULTINAȚIONALE SĂ-ȘI DETERMINE OBLIGAȚIILE CONFORM PILONULUI II

OCDE, în raportul său privind provocările fiscale care provin din digitalizarea economiei, a definit 5 pași-cheie care le permit grupurilor multinaționale să-și determine obligațiile în ceea ce privește Pilonul II:

Pasul 1 – Entitățile constitutive din sfera de aplicare

• Identificarea grupurilor din sfera de aplicare și locația fiecărei entități constitutive din cadrul acestora

Pasul II – Profitul GloBE

• Determinarea profitului fiecărei entități constitutive

Pasul 3 – Taxe acoperite

• Determinarea impozitelor specifice profitului unei entități constitutive

Pasul 4 – Rata efectivă de impozitare și impozitul suplimentar

• Calcularea ratei efective de impozitare a tuturor entităților constitutive situate în aceeași jurisdicție și determinarea impozitului suplimentar rezultat

Pasul 5 – IIR și UTPR

• Impunerea impozitului suplimentar în conformitate cu IIR sau UTPR, în concordanță cu ordinea regulilor convenite

Sursa: Raportul OCDE privind provocările fiscale care decurg din digitalizarea economiei

Pasul 1: Identificarea grupurilor multinaționale și a entităților constitutive care se află în sfera de aplicare

Conform Pasului 1, multinaționala ar trebui mai întâi să stabilească dacă intră în sfera de aplicare a Regulilor GloBE și apoi să identifice locația fiecărei entități constitutive în cadrul grupului multinațional. Acesta va intra în sfera de aplicare dacă veniturile sale anuale consolidate depășesc 750 de milioane EUR în cel puțin doi dintre cei patru ani fiscali anteriori anului fiscal testat. În caz afirmativ, aceasta ar trebui să identifice toate entitățile constitutive pentru care aceste reguli GloBE ar fi aplicabile.

Termenul de „entitate constitutivă” cuprinde toate entitățile din grup, inclusiv sediile permanente. Locația acestor entități va fi acolo unde entitățile din grup sunt considerate rezidenți fiscali, iar în cazul unui sediu permanent – acolo unde este situat. Dacă o entitate constitutivă este considerată a avea dublă rezidență în scopuri fiscale, atunci vor fi luate în considerare prevederile modelului de convenție fiscală OCDE.

Aceste reguli oferă, de asemenea, o listă de entități care ar trebui excluse. Acestea sunt: entități guvernamentale; organizații inter­na­ționale; organizații non-profit; fond de pensii și orice fond de investiții sau de investiții imobiliare care este considerat a fi entitate-mamă a unui grup multina­țional.

Pasul 2: Determinarea profitului sau pierderii GloBE a unei entități constitutive

Următorul pas este de a calcula profitul sau pierderea GloBE a unei entități constitutive. Calculul se aplică pe o bază jurisdicțională, și nu pe baza entității.

Profitul sau pierderea utilizată pentru întocmirea situațiilor financiare consolidate ale entității-mamă finale (înainte de elimi­narea tranzacțiilor intra-grup) ar trebui să reprezinte pasul principal în determinarea profitului sau pierderii GloBE a unei entități constitutive. Există anumite ajustări aduse pentru a elimina diferențele fiscale specifice.

Ulterior, profitul sau pierderea GloBE este alocat/ă între un sediu permanent și sediul central sau deținători.

Pasul 3: Calculul taxelor acoperite ajustate

Următorul pas implică calcularea taxelor acoperite ajustate. Conform raportului, există anumite categorii de taxe care ar trebui incluse și unele care trebuie excluse.

Cheltuiala cu impozitul aferent rezultatului înregistrat este punctul de plecare pentru calcularea ajustării taxelor acoperite.

Cheltuiala curentă cu impozitul este ajustată în raport cu ajustările impozitului amânat și pierderile din anul anterior. Apoi, taxele acoperite sunt alocate altor entități constitutive, dacă este necesar.

În cazul în care există o ajustare ulterioară depunerii, aceasta este recalculată pentru a reflecta astfel de ajustări.

Pasul 4: Calculul ratei efective de impozitare și a impozitului suplimentar

Pasul 4 oferă mecanismul de calculare a impozitului supli­mentar pe o bază jurisdicțională, în cazul în care rata efectivă de impozitare a unei jurisdicții este sub 15%.

În cazul în care ETR-ul este mai mic de 15%, de exemplu, 10%, atunci procentul impozitului suplimentar va fi de 5%.

Pentru a determina valoarea impozitului suplimentar, procen­­tul impozitului suplimentar este apoi înmulțit cu profitul jurisdicțional în exces. Cu toate acestea, orice impozit intern minim specific (Qualified Domestic Minimum Top-Up tax) poate reduce valoarea impozitului suplimentar la zero. Această sumă aferentă impozitului suplimentar este apoi alocată entității constitutive din jurisdicție proporțional cu venitul său GloBE.

Pasul 5: Stabilirea impozitului suplimentar în conformitate cu Regulile GloBE

Pentru impunerea impozitului suplimentar, grupul multina­țional trebuie să identifice entitatea-mamă finală care este obligată să aplice IIR pentru toate entitățile constitutive. Impozitul suplimentar este apoi atribuit entității-mamă, propor­țional cu cota lor alocabilă. Pentru orice sumă din impozitul suplimentar care nu a fost alocată (i.e. jurisdicția/jurisdicțiile entității-mamă este/sunt fie cu taxe reduse, fie nu au fost implementate Regulile GloBE), se va aplica UTPR.

NOUTĂȚI DIN JURISDICȚII-CHEIE:

Regatul Unit (Marea Britanie)

Marea Britanie este de acord în mare măsură cu introducerea impozitului minim global. După ce autoritățile fiscale din Marea Britanie au evaluat măsurile fiscale în relație cu acesta, data implementării a fost amânată.

Regulile Pilonului II se vor aplica în Regatul Unit pentru perioadele contabile care încep la/după 31 decembrie 2023. Pe lângă rezultatul consultării, Regatul Unit și-a lansat, de asemenea, proiectul de legislație și comentariul pentru IIR și a deschis o consultare tehnică cu privire la regulile Regatului Unit.

Statele Unite ale Americii (SUA)

Din perspectiva SUA, depinde foarte mult de cine va deține controlul în Cameră și Senat. Dacă democrații își pot păstra controlul atât asupra Camerei, cât și asupra Senatului, adoptarea unei legislații conforme cu Pilonul II al veniturilor aferente activelor necorporale cu impozitare redusă globală – GILTI (venitul înregistrat de filialele străine ale companiilor americane din active necorporale, cum ar fi brevete, mărci comerciale și drepturi de autor) ar putea fi adoptată în anul 2023. Cu toate acestea, este puțin probabil ca republicanii să susțină reformele fiscale internaționale fără modificări semnificative.

Olanda

Introducerea Pilonului II a fost bine primită și susținută de guvernul olandez. Cu toate acestea, accentul în Olanda se pune pe simplificarea regulilor pentru a ușura povara administrativă asupra multinaționalelor.

Într-o declarație comună cu Franța, Germania, Italia și Spania, guvernul olandez a anunțat, la data de 9 septembrie 2022, că va introduce Pilonul II prin orice mijloace legale posibile, sugerând o implementare chiar și în absența unei poziții unanime.

Germania

Cancelarul Scholz, în rolul său anterior de ministru de Finanțe, a fost un puternic susținător al implementării Pilonului II în Germania.

Ca parte a inițiativelor germane, Ministerul Federal de Finanțe lucrează la o implementare națională a regulilor Pilonului II în legislația germană. Pe lângă implementare, discuția principală din Germania este despre implicațiile și provocările pe care le-ar avea mediul de afaceri.

Italia

Italia și-a exprimat disponibilitatea de a introduce regulile în anul 2023. După cum a fost menționat mai sus, Italia a fost parte la declarația comună și este dornică să implementeze Pilonul II, chiar dacă unanimitatea nu poate fi atinsă.

Franța

Implementarea Pilonului II a fost o prioritate pentru Franța. Franța a colaborat îndeaproape cu Paolo Gentiloni, comi-sarul UE pentru Economie, pentru a implementa Pilonul II, fără a recurge la o directivă adoptată în unanimitate, astfel încât dreptul de veto al unor țări precum Ungaria să nu afecteze implementarea. Aceștia au susținut Pilonul II prin emiterea unei declarații comune cu Germania, Italia, Spania și Olanda, pentru a-și exprima angajamentul deplin față de această inițiativă.

Spania

Este de remarcat faptul că Spania a introdus deja o cotă minimă de impozitare pe profit de 15% pentru anul 2022. Aceasta se va aplica entităților cu o cifră de afaceri de cel puțin 20 de milioane de euro sau entităților impozitate în regimul special de consolidare, indiferent de cifra de afaceri a acestora.

Irlanda

Având în vedere că Irlanda are o cotă de impozitare de 12,5%, a existat scepticism cu privire la propunerea impozitului minim global de 15%.

Cu toate acestea, factorii de decizie irlandezi au salutat inițiativa Pilonului II, deoarece înlătură posibilitatea unei creșteri și mai mari. Rata actuală de 12,5% va fi reținută pentru grupurile cu o cifră de afaceri globală mai mică de 750 de milioane EUR.

Irlanda vizează punerea în aplicare a acestei inițiative în anul 2024/2025.

Japonia

Japonia este un susținător al Pilonului II. Cu toate acestea, un domeniu special de atenție în Japonia este riscul dublei impuneri atunci când se aplică regulile Pilonului II, alături de reglementările japoneze privind CFC.

Mai mult, există îngrijorări dacă regulile contabile din situa­țiile financiare consolidate utilizate în Pilonul II pot fi reconciliate cu principiile contabile general acceptate la nivel local și dacă acest lucru ar putea genera costuri suplimentare.

În cele din urmă, este puțin probabil să existe legislația și măsurile de implementare necesare pentru a introduce Pilonul II în anul 2023.

Singapore

Singapore este semnatar al cadrului incluziv și, prin urmare, este obligat să introducă această inițiativă în legislația națională.

Există o cotă a impozitului pe profit de 17%, însă, după aplicarea scutirilor și deducerilor, multinaționalele ar putea plăti mai puțin de 15%. Prin urmare, impactul în Singapore ar putea fi semnificativ.

Emiratele Arabe Unite

Emiratele Arabe Unite sunt în prezent în proces de revizuire a politicilor fiscale pentru a le alinia la reglementările inter­naționale. În această direcție, au fost introduse Actul de conformitate cu impozitele în cont străin (FATCA), Stan­dar­dul comun de raportare (CRS), Regulile privind Planul de acțiune BEPS și Raportarea pentru fiecare țară în parte (CBCR).

Având în vedere cele de mai sus, este clar că vor căuta să implementeze Pilonul II în legislația sa. Cu toate acestea, în această etapă, autoritățile din Emiratele Arabe Unite nu au furnizat îndrumări detaliate în acest sens.

România

În acest moment, România nu a introdus nicio orientare specifică cu privire la modul în care dorește să implementeze inițiativa Pilonului II, dar evaluează cu atenție acțiunile altor țări membre UE.

Ministrul Finanțelor a declarat însă că adoptarea și implementarea Pilonului II sunt o prioritate, iar România va face pregătiri și va lua toate măsurile necesare pentru imple­mentarea acestuia. Aceste măsuri fac parte din efortul României pentru a-și alinia legislația fiscală națională la normele fiscale globale. Cu toate acestea, implementarea în anul 2023 ar putea fi o provocare pentru guvernul român, asemănătoare cu majoritatea statelor membre UE.

POTENȚIALE EFECTE ALE PILONULUI II ASUPRA JURISDICȚIILOR CU IMPOZIT REDUS SAU ZERO

Țările în care cota impozitului pe profit este sub cota minimă globală de impozitare propusă de 15% sau cele în care nu există impozit vor trebui să ia decizii-cheie, altfel, ar putea pierde drepturile de impozitare și s-ar confrunta cu situații în care profiturile generate la nivel local ar putea fi supuse impozitului în altă țară.

În cazul în care o entitate-mamă este situată într-o țară cu impozit redus sau zero și nu a implementat IIR, următorul holding intermediar din structura de deținere va calcula și va plăti impozitul suplimentar aferent filialelor care operează în cadrul Grupului. Aceasta ar duce la pierderea veniturilor asupra cărora avea drepturi primare de impozitare.

În cazul unei entități-mamă care este situată într-o țară care a implementat IIR, dar care are filiale situate în țări cu impozitare redusă sau zero, entitatea-mamă ar plăti impozitul suplimentar în raport cu filialele sale cu impozitare redusă. Cu alte cuvinte, țara în care sunt situate aceste filiale ar renunța la impozitarea care ar fi corespuns profitului rezultat în acea jurisdicție în favoarea jurisdicției entității-mamă.

ÎNTREBĂRI FRECVENTE^[1] CARE VOR REPREZENTA UN REZUMAT AL CELOR DE MAI SUS:

• Care entități nu intră în sfera de aplicare a regulilor?

Entitățile guvernamentale, organizațiile internaționale sau non-profit, fondurile de pensii sau fondurile de investiții care sunt entități-mamă ale unui grup multinațional nu vor intra în sfera de aplicare a Pilonului II. Motivul pentru excluderea acestor entități este că ele pot fi implicate în îndeplinirea funcțiilor guvernamentale/cvasi-guvernamentale. În plus, există riscul dublei impuneri în raport cu entitățile care operează în domeniul fondurilor sau al pensiilor.

• Cine va face calculele?

Calculele vor fi făcute de entitatea-mamă finală a grupului, cu excepția cazului în care grupul atribuie această responsa­bilitate unei alte entități.

• Cum va fi calculată rata efectivă de impozitare?

Rata efectivă de impozitare este calculată pentru fiecare jurisdicție prin împărțirea impozitelor plătite. În cazul în care rata efectivă de impozitare pentru entitățile dintr-o anumită jurisdicție este sub minimul de 15%, atunci regulile Pilonului II intră în vigoare și grupul trebuie să plătească impozit suplimentar pentru a-și aduce cota la 15%.

Această completare se aplică indiferent dacă filiala este situată într-o țară care a semnat sau nu acordul internațional OCDE/G20.

• Ce se întâmplă dacă un grup are sediul într-o țară din afara UE în care cota minimă de impozitare nu este aplicată?

În astfel de situații în care Pilonul II nu a fost implementat de o țară din afara UE în care are sediul o entitate a grupului, statele membre vor aplica regula de plăți sub-impozitate. Statul membru va colecta efectiv o parte din impozitul suplimentar datorat la nivelul întregului grup, în cazul unor astfel de situații, conform unei formule în care variabilele-cheie sunt angajații și activele.

• Există excepții?

Atunci când veniturile și profiturile dintr-o jurisdicție sunt sub anumite praguri minime, impozitul suplimentar nu se va aplica asupra profiturilor grupului realizat în această jurisdicție, chiar și atunci când cota efectivă de impozitare este sub 15%. Aceasta este cunoscută sub numele de exclu­derea de minimis.

În plus, sumele echivalente cu 5% din valoarea imobilizărilor corporale și 5% din statul de plată pot fi excluse din impozitul suplimentar, conform derogărilor de substanță (Substance Carve-out), ceea ce presupune reduceri ale bazei de impozi­tare pe care se va aplica impozitul minim global.

În final, orice venit obținut din transportul internațional va fi exclus, deoarece această industrie este supusă unor reguli fiscale speciale.

• Pierderile fiscale în diferite jurisdicții sunt luate în considerare în scopuri de impozitare minimă?

Este incert răspunsul la această întrebare dacă vorbim de o pierdere care s-a înregistrat înainte de punerea în apli­care a impozitului minim global. De asemenea, există o incertitudine cu privire la perioada de retrospectivă care trebuie luată în considerare și dacă vor fi luate în considerare doar pierderile din exploatare.

• Este propunerea UE diferită de normele OCDE?

Singura excepție este că Directiva UE va ajusta sfera de aplicare pentru a include și grupurile naționale, în timp ce domeniul de aplicare al Pilonului II al OCDE este limitat la grupurile multinaționale.

Aceste modificări au fost făcute pentru a respecta principiul UE al libertății de stabilire. Libertatea de stabilire permite unei persoane sau unei întreprinderi să desfășoare activități economice, în mod stabil și continuu, în unul sau mai multe state membre, fără impedimente create de acele state membre.

Regulile OCDE permit jurisdicțiilor opțiunea de a aplica un impozit intern minim eligibil. Cu toate acestea, propunerea Comisiei va permite, de asemenea, statelor membre ale UE să își exercite opțiunea de a aplica rata internă de impozit suplimentar filialelor naționale cu impozitare redusă. Printr-un astfel de mecanism, impozitul suplimentar datorat de filialele grupului multinațional ar putea fi perceput la nivel local de statul membru, și nu la nivelul jurisdicției entității-mamă.

• Care sunt următorii pași legislativi?

În general, statele membre vor trebui să decidă în unani­mitate în cadrul Consiliului. Cu toate acestea, după cum a fost menționat mai sus, anumite state membre ale UE se opun acestei inițiative și, ca urmare, un grup de țări – inclusiv Franța, Germania, Italia, Spania și Olanda – a emis o declarație comună care sugerează implementarea chiar și în absența unei unanimități.

CONCLUZII

Este important să se urmărească evoluțiile legislative și impactul acestora, având în vedere că multe aspecte ale Pilonului II sunt încă de clarificat în multe țări din întreaga lume. Ținta inițială pentru implementarea acestei inițiative a fost anul 2023, dar ar fi o provocare pentru majoritatea țărilor să atingă acest obiectiv.

Odată cu implementarea Pilonului II, multinaționalele pot spera că va duce la reducerea sarcinilor de conformitate printr-o abordare mai coordonată, care va evita raportarea dublată. În plus, ar fi introduse mai multe zone de siguranță (eng. safe harbours), care ar reduce sarcinile administrative.

Departamentele fiscale și financiar-contabile ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea unui plan. Primul pas ar implica obținerea unei mai bune înțelegeri a modificărilor propuse, pentru a evalua impactul. Aceste propuneri ar putea necesita modificări în mai multe domenii: structura juridică, modelul de afaceri, prețurile de transfer, contabilitatea etc. Se recomandă efectuarea unei evaluări a impactului cantitativ la nivel înalt, pentru a stabili implicațiile asupra businessului. Considerarea, din timp, a acestor aspecte poate fi critică pentru a asigura conformitatea.

Unele dintre punctele-cheie de acțiune sunt detaliate mai jos:

• Identificarea jurisdicțiilor în care se aplică STTR;
• Efectuarea unei testări de materialitate ETR jurisdicțională și o evaluare a impactului;
• O provocare-cheie în aplicarea Pilonului II ar fi identificarea lipsei de date care ar fi necesare pentru determinarea obligativității din cadrul Pilonului II;
• În acele situații în care anumite jurisdicții nu implementează Regulile GloBE, de exemplu, IIR, atunci potențialele jurisdicții UTPR trebuie identificate;
• Va fi necesară o pregătire adecvată pentru ca departamente fiscale ale multinaționalelor să poată calcula cu exactitate impozitul suplimentar jurisdicțional în fiecare țară în care își desfășoară activitatea.