PÎCCJ aduce clarificări cu privire la Protocolul încheiat cu SRI, aplicabil înaintea apariției deciziei CCR nr. 51/2016

Update 25 ianuarie 2017: PÎCCJ aduce clarificări cu privire la Protocolul încheiat cu SRI, aplicabil înaintea apariției deciziei CCR nr. 51/2016

Având în vedere continuarea dezbaterilor în spațiul public cu privire la prevederile Protocolului dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este împuternicit să facă următoarele precizări:

Încheierea unui protocol de cooperare între Ministerul Public și Serviciul Român de Informații  a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul SRI.  În consecință, pentru aplicarea legii, s-a încheiat un protocol, al cărui scop principal a fost trasarea regulilor care să guverneze cooperarea instituțională. În cadrul acesteia, contribuția ofițerilor de informații a fost „strict de punere în aplicare a măsurilor tehnice autorizate de instanța de judecată”.

Ofițerii serviciilor de informații – în unele cazuri s-a lucrat și cu lucrători ai Ministerului de Interne, nu doar ai SRI – nu au desfășurat niciun fel de activități de urmărire penală, aspect care se poate constata din consultarea dosarelor de urmărire penală și din care reiese că activitățile de urmărire penală au fost realizate exclusiv de ofițeri de poliție judiciară, sub conducerea și coordonarea procurorilor.

În mod concret, atribuțiile ofițerilor de informații din cadrul echipelor operative s-au limitat strict la punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (exemplu – montarea de aparatură pentru înregistrările ambientale) și exercitarea activităților de supraveghere operative (exemplu – filaje).

Protocolul în discuție și-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curții Constituționale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informații să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepția celor  privind infracțiuni de terorism și contra securității naționale, pentru care SRI are competență.

Sursa informației

24 ianuarie 2017: PÎCCJ: După apariția deciziei CCR nr. 51/2016, realizarea în continuare a metodelor speciale de supraveghere prin echipe operative ar fi fost în afara cadrului legal

Având în vedere informațiile vehiculate în ultimele zile în spațiul public, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție aduce la cunoștința opiniei publice următoarele:

„Pentru buna colaborare interinstituțională se pot încheia protocoale în care să fie stipulate aspecte care să conducă la îndeplinirea scopului și obiectivelor asumate de către părțile semnatare, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale incidente.

În acest context, protocolul dintre Ministerul Public și Serviciul Român de Informații, ce a constituit obiectul unor materiale de presă, cuprindea regulile de realizare a cooperării în baza cadrului legal, ce reglementează competențele fiecăreia dintre instituțiile semnatare.

Protocolul în discuție și-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curții Constituționale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informații să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, mai puțin în cele privind infracțiuni de terorism și contra securității naționale.

Echipele operative invocate de protocol aveau rolul de a asigura sprijin tehnic pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanță.

După apariția deciziei Curții Constituționale, realizarea în continuare a acestor metode speciale de supraveghere prin echipe operative ar fi fost în afara cadrului legal.

Derularea activităților prevăzute în protocolul în discuție s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, ce prevăd o interdicție conform căreia magistrații nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații”.

Sursa informației

👍Vezi și Reflecții privind efectele Deciziei nr. 51/2016 a Curții Constituționale a României din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului