PÎCCJ. Cadrul normativ de redactare a comunicatelor

Potrivit site-ului oficial (www.mpublic.ro), la data de 16 februarie 2019, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), luând act de anumite afirmații folosite în articole apărute în mass-media, referitor la ,,cenzurarea” unor comunicate ale Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, a dat publicității un comunicat cu privire la următoarele:

„În conformitate cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public: «Asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop.»

Prin urmare, emiterea unor comunicate de presă reprezintă o atribuție a Biroului de informare și relații publice, ce trebuie adusă la îndeplinire cu respectarea tuturor dispozițiilor legale incidente.

Astfel: Art. 62 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 207/2018 și prin O.U.G. nr. 92/2018 prevede:

«Procurorii trebuie să respecte drepturile și libertățile fundamentale, prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, independența instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, caracterul nepublic al urmăririi penale și dreptul nediscriminatoriu la informare.»

Art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr.  544/2001:

 «(1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1, următoarele informații:

(…)  d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;»

Față de cele anterior menționate, practica de comunicare a Ministerului Public s-a aliniat noilor exigențe legale privind protecția datelor cu caracter personal, a prezumției de nevinovăție, a caracterului nepublic al urmăririi penale, urmând exemplul altor state europene și având în vedere acte normative aplicabile României:

– Regulamentul general privind protecția datelor – Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE.

– Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție. (Directiva garantează faptul că autoritățile publice și deciziile judiciare nu pot să facă niciun fel de referire publică la vinovăția unei persoane înainte ca aceasta să fie dovedită.)

Pentru a vedea comunicatul integral, vizitați site-ul oficial, www.mpublic.ro.