Petiție pentru votarea interdicției ca avocații să fie lucrători, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informații

17 iun. 2016
Vizualizari: 2414

Despre

  • Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995l
  • Un simplu text de lege va împiedica pe viitor serviciile secrete să recurgă la agenți care formal să fie și avocați

Prof. univ. dr. Corneliu-Liviu Popescu, avocat în Barourile București și Paris, a petiționat organele legislative să voteze propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat cu menținerea art. 141 din forma votată de Senat, conform căruia avocații nu pot fi lucrători, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații. Vă prezentăm, în continuare, conținutul respectivei petiții, publicate de Baroul București.

Motivele petiției

În fapt

Mai mulți deputați și senatori au depus la Senat o propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, înregistrată sub nr. L149/2015.

În dezbaterile din cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, Domnul Senator Ioan CHELARU, membru al acestei Comisii (și, în același timp, avocat și vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România), a formulat un amendament vizând introducerea art. 141, conform căruia avocații nu pot fi lucrători, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

Amendamentul a fost însușit și adoptat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului prin pct. 17 din anexa nr. 1 la Raportul nr. XIX/105/22.06.2015.

În ședința Plenului din 29.06.2015, propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, incluzând art. 141, conform căruia avocații nu pot fi lucrători, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

Propunerea legislativă adoptată de Senat a fost transmisă Camerei Deputaților, fiind înregistrată sub nr. PL-x 555/2015.

Prin pct. 7 – 12 din anexa nr. 1 la Raportul nr. PL-x 555/2015/08.03.2016 și prin pct. 7 – 12 din anexa nr. 1 la Raportul suplimentar nr. PL-x 555/2015/04.05.2016, Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților a adoptat un amendament în sensul eliminării art. 141, conform căruia avocații nu pot fi lucrători, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

La 17.05.2016, Plenul Camerei Deputaților a decis să trimită propunerea legislativă la Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru un raport suplimentar, fixând ca termen de depunere a acestuia data de 15.06.2016.

Arăt și faptul că personal, în calitate de avocat, am făcut începând cu anul 2014 demersuri publice pentru formalizarea juridică a interdicției exprese ca avocații să poată fi agenți al serviciilor secrete sau polițienești.

Astfel, prin cererea înregistrată la Uniunea Națională a Barourilor din România sub nr. 285-DIV-2014/16.10.2014, am solicitat adoptarea de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România a unei hotărâri prin care acest organ al ordinului profesional al avocaților:

1. să interpreteze dispozițiile Statutului profesiei de avocat ca interzicând unui avocat să fie membru al personalului care își desfășoară activitatea acoperit în cadrul organelor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale sau al structurilor ministeriale interne de informații, polițist lucrând sub acoperire, investigator sub acoperire, ca lucrător operativ din cadrul poliției judiciare sau al organelor de stat care desfășoară activități de informații, colaborator cu o altă identitate decât cea reală al organelor de urmărire penală, informator al organelor de urmărire penală sau informator al poliției;

2. să oblige toți avocații aflați în exercitarea profesiei să depună anual la baroul din care fac parte o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu fac parte din categoriile enumerate la pct. 1, sub sancțiunile neînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei și excluderii din profesie;

3. să propună Congresului avocaților adoptarea de acesta din urmă a unei hotărâri pentru modificarea Statutului profesiei de avocat, în sensul introducerii în mod expres în Statut a interdicției de la pct. 1 și a obligației și sancțiunilor de la pct. 2;

4. să propună Congresului avocaților adoptarea de acesta din urmă a unei hotărâri prin care să propună Guvernului inițierea unui proiect de lege prin care să se completeze Legea nr. 51/1995, în sensul introducerii în mod expres în Legea nr. 51/1995 a interdicției de la pct. 1 și a obligațiilor și sancțiunilor de la pct. 2.

De asemenea, din proprie inițiativă și în absența unei îndatoriri legale ori statutare, am depus la Baroul București o declarație că nu am fost – nici înainte, nici după 22 Decembrie 1989 – și că nu sunt nici în prezent membru al personalului descoperit sau acoperit (ofițer, cadru, agent sau orice altceva), colaborator descoperit sau acoperit ori informator descoperit sau acoperit al niciunui serviciu secret, serviciu sau organ de informații, serviciu special, serviciu de securitate, serviciu de siguranță, structură polițienească ori organ judiciar, nici din România, nici din străinătate, înregistrată sub nr. 10509/C/20.10.2014. Prin respectiva declarație am împuternicit Baroul București sau orice alt organ al profesiei de avocat să efectueze orice demersuri consideră necesare pentru verificarea conținutului său și am acceptat să fiu supus unui test privind detectarea comportamentului simulat (test poligraf).

În drept

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Potrivit Constituției României și angajamentelor internaționale asumate în cadrul Consiliului Europei și al Uniunii Europene, democrația, statul de drept și drepturile omului sunt valori fundamentale ale statului român.

Dreptul la apărare prin intermediul unui avocat (ales sau din oficiu) este o componentă a dreptului la un proces echitabil, drept fundamental al omului – consacrat convențional, jurisprudențial, unional și constituțional -, esențial într-un stat de drept și democratic. Fără un avocat liber și independent, bază a relației de încredere dintre acesta și client, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, precum și statul de drept și regimul democratic devin teoretice și iluzorii, iar nu reale și efective.

Avocatul liber și independent, supus numai legii, regulilor statutare și deontologice și propriei conștiințe, este ultima linie de apărare a drepturilor omului, fără de care nu există stat de drept și regim democratic.

Este evident că libertatea și independența avocatului și ale profesiei, garanții esențiale ale dreptului la apărare și ale dreptului la un proces echitabil, se opun ca un avocat să fie agent (lucrător, colaborator, informator) al unui serviciu secret. Calitatea de agent al unui serviciu de informații, care presupune esențialmente subordonarea față de o structură statală, anihilează independența și libertatea avocatului și ale profesiei. Rolul unui agent al unui serviciu secret, de a obține și transmite informații structurii din care face parte, se află în contradicție manifestă cu obligația avocatului de păstrare a secretului profesional și cu privilegiul confidențialității raporturilor dintre client și avocat, alte garanții esențiale ale dreptului la apărare și ale dreptului la un proces echitabil. Nu numai că transmiterea de avocatul agent, către un serviciu secret, a informațiilor aflate de la client face ca acesta să nu mai beneficieze de un proces echitabil, dar însăși ideea fundamentală de apărare este subminată, prin pierderea încrederii justițiabililor în avocați. Un avocat care este agent al unui serviciu secret, fiind obligat prin această a doua calitate să transmită imediat structurii de represiune din care face parte informațiile confidențiale primite de la client, trădează încrederea clientului său (esențială în raporturile client – avocat și pentru exercitarea normală a profesiei), violează drepturile acestuia, deci se comportă în mod josnic și demn de dispreț, noblețea profesiei de avocat fiind terfelită.

Securitatea națională este foarte importantă pentru un stat, dar statul se află în slujba cetățenilor săi și nu trebuie să abdice de la valorile democrației, preeminenței dreptului și drepturilor omului. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, serviciile de informații nu trebuie să submineze democrația sub pretextul că o apără. Securitatea națională este o valoare care trebuie să coexiste cu valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului, iar nu să le înlăture pe acestea din urmă. Prin urmare, serviciile secrete trebuie să utilizeze alte metode de apărare a securității naționale decât recurgerea la avocați ca agenți ai lor, de principiu o asemenea posibilitate fiind grav și disproporționat vătămătoare pentru drepturile omului și, prin aceasta, pentru democrație și statul de drept. În plus, în concret, experiența personală ca avocat mă determină să fiu neîncrezător în adeziunea sinceră a conducerilor succesive ale serviciilor secrete la valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului.

Pentru toate aceste motive, în continuarea demersurilor mele publice de avocat începute din anul 2014, prin prezenta petiție, în calitate de cetățean și alegător, fac apel la toți membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților și la toți deputații să voteze propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat în forma adoptată de Senat, adică incluzând art. art. 141, conform căruia avocații nu pot fi lucrători, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

Nu sunt atât de naiv încât să-mi imaginez vreo clipă că un simplu text de lege, fără organe independente și proceduri de control și fără sancțiuni penale, va împiedica pe viitor serviciile secrete să recurgă la agenți care formal să fie și avocați. Totuși, votarea unei astfel de interdicții legislative exprese reprezintă măcar un simbol că Parlamentul rămâne o instituție esențială a democrației, în serviciul națiunii, al statului de drept și al drepturilor omului.

Îmi întemeiez prezenta petiție pe dispozițiile art. 51 din Constituția României, privind dreptul de petiționare.

Mijloace de probă

Situația de fapt descrisă supra rezultă din informațiile și documentele postate pe site-urile internet oficiale ale Senatului și Camerei Deputaților, www.senat.ro și www.cdep.ro.

Alte demersuri

Voi informa organele profesiei de avocat de care depind (Consiliul Baroului București și Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România) despre prezenta petiție, solicitând atât demersuri instituționale, cât și tuturor avocaților să adreseze personal petiții similare.

Voi da publicității prezenta petiție. Aducerea la cunoștință publică se întemeiază pe art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, privind libertatea de exprimare.

Voi căuta sprijin la partide politice, organizații neguvernamentale și mass media pentru lobby în favoarea soluției legislative de interzicere expresă a posibilității ca avocații să fie agenți ai serviciilor secrete.

Sursa informației

Petiție pentru votarea interdicției ca avocații să fie lucrători, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informații was last modified: iunie 16th, 2016 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: