Peste 3000 de deţinuţi vor fi eliberaţi

23 oct. 2017
Vizualizari: 2516

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 169/2017, Legea recursului compensatoriu, penitenciarele din România își deschid porțile pentru peste 3000 de deținuți, care vor fi eliberați înainte de termen. Legea nr. 169/2017, care prevede că la 30 de zile executate în penitenciar în condiții necorespunzătoare, deținuții vor beneficia de șase zile considerate executate, a intrat în vigoare joi.

Agerpres notează: „Penitenciarul Giurgiu se află pe primul loc la numărul de deținuți puși în libertate la termen joi, anume 80 de persoane, ca urmare a scăderii zilelor executate în condiții necorespunzătoare, conform Legii recursului compensatoriu, potrivit unui comunicat al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). ANP precizează că în total, urmare a aplicării Legii nr. 169/2017, 529 de deținuți au fost puși în libertate joi și 3.349 de persoane condamnate vor fi discutate în prima comisie pentru liberare condiționată”.

Și tot Agerpres redă o declarație a directorului Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Marian Dobrică, care a precizat vineri că este posibil ca de anul viitor să se înceapă realizarea a 1.421 de locuri de cazare în câteva penitenciare din România.

„Continuăm modernizarea locurilor de cazare existente în sistemul penitenciar. Încă din această toamnă vom avea locuri modernizate la standarde europene. Am dat deja în folosință cele 200 de locuri de la Penitenciarul Bacău. Vom da în această toamnă, până în luna decembrie, încă aproape 200 de locuri la Penitenciarul Giurgiu. De asemenea, avem în curs de modernizare încă 500 de locuri la Penitenciarul Deva, deci lucrurile se mișcă în sistemul penitenciar. Este adevărat că avem nevoie în continuare de o sustenabilitate financiară, sustenabilitate care trebuie asigurată pe termen lung”, susține directorul ANP, scrie Agerpres.

Proiectul Legii grațierii se află încă pe masa ministrului Justiției, Tudorel Toader. Acesta a spus vineri că proiectul Legii grațierii are nevoie de îmbunătățiri în ceea ce privește acuratețea redactării și că va participa la o eventuală dezbatere a proiectului.

„Personal, voi participa, dacă va fi cazul, la momentul în care Legea grațierii va fi repusă în dezbatere. Ea a trecut de prima cameră, se află la cea de-a doua cameră, cameră decizională, politica penală este a legiuitorului, dar voi participa și ca ministru al Justiției, dar și din dorința firească de a contribui la perfecționarea proiectului de lege, care are nevoie de îmbunătățiri. De exemplu, scrie că se face grațierea în cazul unor pedepse privative de libertate și măsuri educative până la cinci ani, se pune virgulă, inclusiv cele pronunțate de instanțele de judecată. Păi cine mai poate să pronunțe pedepse, cine mai condamnă, ca să spunem că le grațiem pe alea până la cinci ani și să punem virgulă și să spunem inclusiv alea? La un alt articol scrie că sunt exceptate infracțiunile de omor simplu, tâlhărie. Mai jos, spune că sunt exceptate de la grațiere infracțiunile prevăzute cu pedepse mai mari de 10 ani. Păi e același lucru, oricum omorul e mai mare de 10 ani. Adică o dată spui că exceptezi omorul și o dată spui că exceptezi pedepsele mai mari de 10 ani. Păi, omorul e tot de-acolo”, a declarat ministrul Justiției în cadrul conferinței privind protecția drepturilor deținuților și condițiile de detenție din România, notează News.ro.

Agerpres scrie azi despre un fost premier, Sorin Grindeanu, care este pe punctul să revină în aparatul guvernamental.

„Fostul premier Sorin Grindeanu este propus de prim-ministrul Mihai Tudose pentru funcția de președinte al ANCOM, au declarat pentru AGERPRES surse parlamentare. Premierul Mihai Tudose a transmis luni către Parlament propunerea sa pentru funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Potrivit surselor citate, Sorin Grindeanu a fost propus de Tudose să ocupe această funcție”.

Propunerea premierului Tudose intervine după ce fostul președinte al ANCOM, Adrian Diță a demisionat.

România nu a reușit încă să ajungă la un acord cu Kievul în legătură cu școlile românești din nordul Bucovinei. Unimedia.info scrie azi: „Comunitatea românească din Ucraina a adresat o scrisoare deschisă cetățenilor României și tuturor românilor de pretutindeni, solicitând ajutor în situația creată în jurul școlilor cu limba română de predare. «Facem acest apel la adeziunea dumneavoastră într-un moment de mare cumpănă pentru comunitatea noastră din Ucraina, deoarece ne este pusă sub semnul neantului însăși existența în leagănul limbii materne. (…) Vă implorăm: nu ne lăsați singuri în fața pericolului letal de a ne pierde limba, iar odată cu ea, și ființa etnică. Cernăuțiul l-a dat literaturii naționale și celei universale pe Mihai Eminescu, a fost leagănul multor personalități marcante ale culturii noastre și ar fi un dezastru de neconceput și de neiertat să se întâmple ceea ce și-au pus în gând niște oameni fără Dumnezeu, teroriști ai istoriei» – susțin autorii scrisorii deschise”.

Rămânem în actualitatea externă pentru un alt subiect care ține prima pagină a ziarelor din Europa: votul din Catalonia și mișcările secesioniste din Europa. Azi, presa scrie despre votul din Lombardia și Veneto pentru autonomie sporită a celor două regiuni.

„Peste 90% dintre alegătorii care au votat în cadrul referendumurilor consultative din regiunile italiene Lombardia și Veneto au optat pentru sporirea autonomiei, potrivit rezultatelor parțiale, informează agenția de știri Reuters. Milioane de persoane din aceste regiuni, ambele conduse de partidul secesionist Liga Nordului, au votat pentru sporirea autonomiei și reducerea contribuțiilor trimise statului italian. Regiunea nordică Lombardia, a cărei capitală regională este Milano, și regiunea nord-estică Veneto, cu capitala regională la Veneția, generează împreună aproximativ 30% din produsul intern brut al țării, găzduind un sfert din populația Italiei”, arată Mediafax.

Europa se schimbă. Pe lângă mișcările secesioniste care au de multe ori motivații economice, apar și lideri noi, care fac o altă politică față de predecesorii lor. Alegerile din Cehia demonstrează acest fapt.

„Mișcarea populistă ANO, a miliardarului Andrej Babis, considerat «un Trump ceh», a câștigat alegerile parlamentare din Cehia, votanții preferându-l pe omul de afaceri care a promis să lupte împotriva corupției în politică, în defavoarea partidelor tradiționale, deși el se confruntă cu acuzații de fraudă, relatează Reuters”, citată de News.ro.

Chiar și în Rusia se găsesc lideri care vor să îi ia locul lui Vladimir Putin. Alexei Navalnîi este unul dintre noii politicieni ruși care vor să candideze la președinția țării.

„Liderul opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi, a fost eliberat duminică din închisoare, după ce și-a ispășit pedeapsa de 20 de zile pentru organizarea unui protest neautorizat, relatează site-ul agenției Reuters. (…) Alexei Navalnîi vrea să candideze la președinția țării, deși comisia electorală centrală din Rusia l-a declarat ineligibil din cauza unei condamnări la închisoare. Opoziția rusă susține că decizia este motivată politic, iar Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că sentința din 2014 privind fraudele comise de către Navalnîi a fost «arbitrară și vădit nejustificată». Navalnîi a mai fost încarcerat de două ori în acest an, câte 15 și respectiv 25 de zile, după ce a organizat mitinguri și proteste împotriva corupției de la nivel guvernamental”, relatează Mediafax.

Seară frumoasă!

Peste 3000 de deținuți vor fi eliberați was last modified: octombrie 23rd, 2017 by Claudiu Pamuc
Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: