Peste 200 de percheziţii într-un dosar vizând decontarea cheltuielilor cu refugiaţii ucraineni

Presa din întreaga lume scrie, azi, despre un caz fără precedent: Donald Trump devine primul fost Președinte american care se confruntă cu acuzații penale.

„Fostul Președinte american, Donald Trump, a fost pus sub acuzare de un mare juriu din Manhattan, după o anchetă privind banii plătiți starului porno Stormy Daniels în schimbul tăcerii privind o presupusă relație, devenind primul fost Președinte al SUA care se confruntă cu acuzații penale”, relatează Reuters, citată de News.ro.

„Fostul Președinte american, Donald Trump, a reacționat după ce a fost pus sub acuzare în cazul Stormy Daniels, afirmând că demersul reprezintă persecuție politică și interferență electorală la cel mai înalt nivel din istorie, iar despre procurorul care a decis acuzarea sa a susținut că este finanțat de George Soros și că este «o rușine». Trump a avertizat că această vânătoare de vrăjitoare se va întoarce împotriva lui Joe Biden”, mai scrie News.ro.

La București, după ce fostul prefect, Toni Greblă, susținut de PSD, UDMR și minoritățile naționale, a fost votat de plenul reunit al Parlamentului în funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente, un nou prefect interimar a fost numit, în persoana subprefectului Diana-Anca Artene.

„Vă informăm că, prin Ordinul Ministrului afacerilor Interne nr. 44 din 29.03.2023, Artene Diana – Anca, subprefect al municipiului București, a fost desemnată ca înlocuitor de drept al prefectului municipiului București. Atribuțiile prefectului municipiului București vor fi exercitate de Diana – Anca Artene, până la ocuparea funcției de prefect, potrivit legii”, anunță Instituția Prefectului din capitală, scrie DC News.

„Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi decretete de numire a procurorilor – șefi ai DNA și ai Parchetului ÎCCJ: Decret pentru numirea domnului Alex-Florin Florența în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani; Decret pentru numirea domnului Marius-Ionuț Voineag în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani”, mai scrie azi DC News.

După ce prețurile, din supermarketuri, la ulei, zahăr și unt au crescut, Consiliul Concurenței a declanșat trei investigații privind posibile înțelegeri de stabilire a prețurilor între producători.

„Avem suspiciuni că unii producători au profitat de contextul economic actual, respectiv de creșterea inflației, și s-au înțeles să crească suplimentar prețurile de vânzare pentru unele produse, obținând, astfel, profituri mai mari, nemeritate. Dacă, în urma investigațiilor, vom constata acest gen de practici, le vom sancționa drastic” a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, scrie RFI.

„Documentele ridicate în cadrul inspecțiilor inopinate sunt analizate de autoritatea română de concurență, în cadrul procedurilor specifice. Documentele ridicate în cadrul inspecțiilor inopinate sunt analizate de autoritatea română de concurență, în cadrul procedurilor specifice. Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate”, notează RFI.

Cotidianul scrie azi despre facturile la gaze, care ar putea crește începând cu luna aprilie.

„Creșterea tarifelor de transport și distribuție gaze și energie electrică de la 1 aprilie 2023 va genera, pentru consumatorii casnici, o majorare a facturilor de gaze naturale cu aproximativ 4-5%, însă pentru energia electrică nu există un impact direct asupra consumatorului casnic sau non casnic, creșterea tarifelor urmând a fi compensată de către stat, estimează Asociația Energia Inteligentă”, notează Cotidianul, care mai adaugă faptul că, „în ceea ce privește costurile gazelor naturale pentru clienții non-casnici, sursa citată previzionează o creștere cu până la 10%, în funcție de consum”.

Cazarea cetățenilor pe teritoriul României este acum subiect de anchetă pentru polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Maramureș.

„Peste 200 de percheziții au loc vineri dimineață într-un dosar vizând obținerea pe nedrept a aproximativ 2.000.000 de euro, reprezentând contravaloarea cheltuielilor cu hrana și cazarea pentru cetățeni ucraineni, în care sunt implicați funcționari din cadrul unei unități administrativ teritoriale și 203 persoane fizice, acuzațiile fiind de obținere ilegală de fonduri și fals în înscrisuri sub semnătură private”, relatează News.ro.

„Astăzi, 31 martie, polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Maramureș, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, cu sprijinul polițiștilor inspectoratelor de poliție județene Suceava, Bistrița-Năsăud, Cluj, Satu Mare, Sălaj, Mureș, Bihor, Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Maramureș, Serviciului Județean Anticorupție Maramureș, Poliției de Frontieră și Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj, pun în executare 203 percheziții domiciliare și 6 mandate de aducere, într-un dosar penal, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de obținere ilegală de fonduri și fals în înscrisuri sub semnătură privată”, anunță IGPR, mai scrie News.ro.

De altfel, Guvernul se pregătește să micșoreze sumele acordate pentru cazarea și masa cetățenilor ucraineni refugiați în România.

„Guvernul a plătit în ultimul an 750 de milioane de lei unor persoane fizice și firme care au cazat cetățeni ucraineni, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Suma este una foarte mare și a ajuns, în proporție de circa 90%, în buzunarele unor persoane fizice din România, care nu au obligații fiscale pentru banii încasați. Așa cum a stabilit Guvernul – care acum vrea să schimbe sistemul -, banii încasați astfel de persoanele fizice, peste 2.000 de lei pe lună pentru o persoană cazată, nu trebuie declarați la ANAF și nu se datorează pentru ei nicio taxă. Tot conform celor stabilite de Guvern, nu există o evidență centralizată a celor care primesc bani, însă primăriile pot face controale”, notează News.ro.

„Primele plăți au fost făcute în aprilie anul trecut. Până la final de decembrie, conform datelor disponibile mai jos detaliat pe județe și persoane fizice și juridice, Guvernul plătise 591,97 milioane de lei pentru pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea ucrainenilor. Din această sumă, 519,37 milioane lei au ajuns la persoane fizice și 72,6 milioane lei la firme”, mai arată News.ro.

Bugetarii și pensionarii primesc vești bune de la Guvern.

„Salariile pentru profesori și alți angajați subordonați Ministerului Educației vor fi plătite pe 11 aprilie, cu trei zile înainte de ziua obișnuită, potrivit unui ordin emis de ministrul Finanțelor. De asemenea și pensiile vor fi plătite mai înainte, deoarece va fi minivacanța de Paște de pe 14 până pe 18 aprilie, când instituțiile nu vor avea program de lucru. (…) Majoritatea instituțiilor publice vor face plățile pe data de 12 aprilie sau unde în jurul acestei date. De asemenea, sunt prevăzute și prime de Paște pentru angajați”, scrie România liberă.

Parlamentul turc a ratificat în unanimitate, joi seară, aderarea Finlandei la NATO, care era blocată din luna mai 2022.

„Candidatura finlandeză, aprobată acum de toate cele 30 de state membre ale NATO, a fost ratificată cu voturile celor 276 de deputați, potrivit operațiunilor de vot transmise în direct la televiziune. Ankara continuă să blocheze candidatura Suediei, depusă concomitent cu Finlanda anul trecut, ca reacție la invazia rusă în Ucraina. (…) Președintele turc Recep Tayyip Erdogan bloca din mai 2022 intrarea în NATO a Finlandei și a Suediei. Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate față de «teroriștii» kurzi refugiați în această țară, cerând extrădări asupra cărora guvernul nu are ultimul cuvânt”, notează România liberă.

„Următoarea criză bancară mondială nu va semăna cu nimic ceea ce a văzut lumea în 2008”, titrează azi Evenimentul Zilei.

„În ultimele decenii, crizele financiare au avut tendința de a fi rapide și violente. De obicei, acestea se învârt în jurul câtorva companii, bănci sau țări și adesea ating punctul culminant în timpul unui weekend, înainte de deschiderea piețelor asiatice. Următoarea criză ar putea fi una total opusă de vechiul model, unde prăbușirea vine încet și fără semne evidente care să pună în alertă piețele și factorii de decizie”, scrie The Wall Street Journal, citat de Business Magazin și Evenimentul Zilei.

Evenimentul Zilei vă invită să parcurgeți o statistică a falimentelor de pe piața bancară a ultimelor decenii și să înțelegeți mai bine amenințările cu care se confruntă băncile contemporane.

News.ro prezintă, azi, programul cultural pregătit de autoritățile din Timișoara pentru luna aprilie, prilejuit de desemnarea Timișoarei – capitală culturală europeană.

„Timp de o lună (1-30 aprilie) vor avea loc expoziții, proiecții-concert, workshop-uri, performance-uri și dezbateri într-o mare sărbătoare a renașterii analogice. Publicul este invitat să parcurgă expozițiile de artă ale Analog Mania, să viziteze Muzeul Invizibil și să participe la Analog Experience în spațiile labirintice ce se dezvoltă de la Casa Tineretului până la Casa de Cultură a Studenților”, scrie News.ro.

„Seria conferințelor La UVT, Cultura este Capitală va aduce în Timișoara doi laureați ai premiului Nobel, alături de reputați intelectuali din zona științelor exacte și umaniste: Conferință – Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură – 3 aprilie, de la ora 19:30, în Aula Magna a UVT; Festivitatea Doctor Honoris Causa – Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură – 4 aprilie, de la ora 10, în Aula Magna; Conferință «Știința și Tehnica – Cum șurubărim viitorul?» – invitat Alexandru Mironov – 7 aprilie, de la ora 17:00 – 19:00, în Aula Magna; Idei care schimbă lumea – Conferință Jean-Marie Lehn, laureat al Premiul Nobel pentru Chimie – 11 aprilie, în Aula Magna. Accesul la aceste conferințe este gratuit”, mai notează News.ro.

Seară liniștită!