234 views
Presa din întreaga lume scrie, azi, despre un caz fără precedent: Donald Trump devine primul fost Preşedinte american care se confruntă cu acuzaţii penale.
„Fostul Preşedinte american, Donald Trump, a fost pus sub acuzare de un mare juriu din Manhattan, după o anchetă privind banii plătiţi starului porno Stormy Daniels în schimbul tăcerii privind o presupusă relaţie, devenind primul fost Preşedinte al SUA care se confruntă cu acuzaţii penale”, relatează Reuters, citată de News.ro.
„Fostul Preşedinte american, Donald Trump, a reacţionat după ce a fost pus sub acuzare în cazul Stormy Daniels, afirmând că demersul reprezintă persecuţie politică şi interferenţă electorală la cel mai înalt nivel din istorie, iar despre procurorul care a decis acuzarea sa a susţinut că este finanţat de George Soros şi că este «o ruşine». Trump a avertizat că această vânătoare de vrăjitoare se va întoarce împotriva lui Joe Biden”, mai scrie News.ro.
La Bucureşti, după ce fostul prefect, Toni Greblă, susținut de PSD, UDMR și minoritățile naționale, a fost votat de plenul reunit al Parlamentului în funcția de președinte al Autorităţii Electorale Permanente, un nou prefect interimar a fost numit, în persoana subprefectului Diana-Anca Artene.
„Vă informăm că, prin Ordinul Ministrului afacerilor Interne nr. 44 din 29.03.2023, Artene Diana – Anca, subprefect al municipiului București, a fost desemnată ca înlocuitor de drept al prefectului municipiului București. Atribuțiile prefectului municipiului București vor fi exercitate de Diana – Anca Artene, până la ocuparea funcției de prefect, potrivit legii”, anunță Instituția Prefectului din capitală, scrie DC News.
„Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi decretete de numire a procurorilor – șefi ai DNA și ai Parchetului ÎCCJ: Decret pentru numirea domnului Alex-Florin Florenţa în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani; Decret pentru numirea domnului Marius-Ionuţ Voineag în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani”, mai scrie azi DC News.
După ce preţurile, din supermarketuri, la ulei, zahăr şi unt au crescut, Consiliul Concurenţei a declanşat trei investigaţii privind posibile înţelegeri de stabilire a preţurilor între producători.
„Avem suspiciuni că unii producători au profitat de contextul economic actual, respectiv de creşterea inflaţiei, şi s-au înţeles să crească suplimentar preţurile de vânzare pentru unele produse, obţinând, astfel, profituri mai mari, nemeritate. Dacă, în urma investigaţiilor, vom constata acest gen de practici, le vom sancţiona drastic” a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, scrie RFI.
„Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor inopinate sunt analizate de autoritatea română de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor inopinate sunt analizate de autoritatea română de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate”, notează RFI.
Cotidianul scrie azi despre facturile la gaze, care ar putea creşte începând cu luna aprilie.
„Creşterea tarifelor de transport şi distribuţie gaze şi energie electrică de la 1 aprilie 2023 va genera, pentru consumatorii casnici, o majorare a facturilor de gaze naturale cu aproximativ 4-5%, însă pentru energia electrică nu există un impact direct asupra consumatorului casnic sau non casnic, creşterea tarifelor urmând a fi compensată de către stat, estimează Asociaţia Energia Inteligentă”, notează Cotidianul, care mai adaugă faptul că, „în ceea ce priveşte costurile gazelor naturale pentru clienţii non-casnici, sursa citată previzionează o creştere cu până la 10%, în funcţie de consum”.
Cazarea cetăţenilor pe teritoriul României este acum subiect de anchetă pentru poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Maramureş.
„Peste 200 de percheziţii au loc vineri dimineaţă într-un dosar vizând obţinerea pe nedrept a aproximativ 2.000.000 de euro, reprezentând contravaloarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea pentru cetăţeni ucraineni, în care sunt implicaţi funcţionari din cadrul unei unităţi administrativ teritoriale şi 203 persoane fizice, acuzaţiile fiind de obţinere ilegală de fonduri şi fals în înscrisuri sub semnătură private”, relatează News.ro.
„Astăzi, 31 martie, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Maramureş, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş, cu sprijinul poliţiştilor inspectoratelor de poliţie judeţene Suceava, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Satu Mare, Sălaj, Mureş, Bihor, Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Maramureş, Serviciului Judeţean Anticorupţie Maramureş, Poliţiei de Frontieră şi Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Cluj, pun în executare 203 percheziţii domiciliare şi 6 mandate de aducere, într-un dosar penal, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de obţinere ilegală de fonduri şi fals în înscrisuri sub semnătură privată”, anunţă IGPR, mai scrie News.ro.
De altfel, Guvernul se pregăteşte să micşoreze sumele acordate pentru cazarea şi masa cetăţenilor ucraineni refugiaţi în România.
„Guvernul a plătit în ultimul an 750 de milioane de lei unor persoane fizice şi firme care au cazat cetăţeni ucraineni, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Suma este una foarte mare şi a ajuns, în proporţie de circa 90%, în buzunarele unor persoane fizice din România, care nu au obligaţii fiscale pentru banii încasaţi. Aşa cum a stabilit Guvernul – care acum vrea să schimbe sistemul -, banii încasaţi astfel de persoanele fizice, peste 2.000 de lei pe lună pentru o persoană cazată, nu trebuie declaraţi la ANAF şi nu se datorează pentru ei nicio taxă. Tot conform celor stabilite de Guvern, nu există o evidenţă centralizată a celor care primesc bani, însă primăriile pot face controale”, notează News.ro.
„Primele plăţi au fost făcute în aprilie anul trecut. Până la final de decembrie, conform datelor disponibile mai jos detaliat pe judeţe şi persoane fizice şi juridice, Guvernul plătise 591,97 milioane de lei pentru pentru decontarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea ucrainenilor. Din această sumă, 519,37 milioane lei au ajuns la persoane fizice şi 72,6 milioane lei la firme”, mai arată News.ro.
Bugetarii şi pensionarii primesc veşti bune de la Guvern.
„Salariile pentru profesori și alți angajați subordonați Ministerului Educației vor fi plătite pe 11 aprilie, cu trei zile înainte de ziua obișnuită, potrivit unui ordin emis de ministrul Finanțelor. De asemenea și pensiile vor fi plătite mai înainte, deoarece va fi minivacanța de Paște de pe 14 până pe 18 aprilie, când instituțiile nu vor avea program de lucru. (…) Majoritatea instituțiilor publice vor face plățile pe data de 12 aprilie sau unde în jurul acestei date. De asemenea, sunt prevăzute și prime de Paște pentru angajați”, scrie România liberă.
Parlamentul turc a ratificat în unanimitate, joi seară, aderarea Finlandei la NATO, care era blocată din luna mai 2022.
„Candidatura finlandeză, aprobată acum de toate cele 30 de state membre ale NATO, a fost ratificată cu voturile celor 276 de deputaţi, potrivit operaţiunilor de vot transmise în direct la televiziune. Ankara continuă să blocheze candidatura Suediei, depusă concomitent cu Finlanda anul trecut, ca reacţie la invazia rusă în Ucraina. (…) Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan bloca din mai 2022 intrarea în NATO a Finlandei şi a Suediei. Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate faţă de «teroriştii» kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora guvernul nu are ultimul cuvânt”, notează România liberă.
„Următoarea criză bancară mondială nu va semăna cu nimic ceea ce a văzut lumea în 2008”, titrează azi Evenimentul Zilei.
„În ultimele decenii, crizele financiare au avut tendinţa de a fi rapide şi violente. De obicei, acestea se învârt în jurul câtorva companii, bănci sau ţări şi adesea ating punctul culminant în timpul unui weekend, înainte de deschiderea pieţelor asiatice. Următoarea criză ar putea fi una total opusă de vechiul model, unde prăbuşirea vine încet şi fără semne evidente care să pună în alertă pieţele şi factorii de decizie”, scrie The Wall Street Journal, citat de Business Magazin şi Evenimentul Zilei.
Evenimentul Zilei vă invită să parcurgeţi o statistică a falimentelor de pe piaţa bancară a ultimelor decenii şi să înţelegeţi mai bine ameninţările cu care se confruntă băncile contemporane.
News.ro prezintă, azi, programul cultural pregătit de autorităţile din Timişoara pentru luna aprilie, prilejuit de desemnarea Timişoarei – capitală culturală europeană.
„Timp de o lună (1-30 aprilie) vor avea loc expoziţii, proiecţii-concert, workshop-uri, performance-uri şi dezbateri într-o mare sărbătoare a renaşterii analogice. Publicul este invitat să parcurgă expoziţiile de artă ale Analog Mania, să viziteze Muzeul Invizibil şi să participe la Analog Experience în spaţiile labirintice ce se dezvoltă de la Casa Tineretului până la Casa de Cultură a Studenţilor”, scrie News.ro.
„Seria conferinţelor La UVT, Cultura este Capitală va aduce în Timişoara doi laureaţi ai premiului Nobel, alături de reputaţi intelectuali din zona ştiinţelor exacte şi umaniste: Conferinţă – Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură – 3 aprilie, de la ora 19:30, în Aula Magna a UVT; Festivitatea Doctor Honoris Causa – Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură – 4 aprilie, de la ora 10, în Aula Magna; Conferinţă «Ştiinţa şi Tehnica – Cum şurubărim viitorul?» – invitat Alexandru Mironov – 7 aprilie, de la ora 17:00 – 19:00, în Aula Magna; Idei care schimbă lumea – Conferinţă Jean-Marie Lehn, laureat al Premiul Nobel pentru Chimie – 11 aprilie, în Aula Magna. Accesul la aceste conferinţe este gratuit”, mai notează News.ro.
Seară liniştită!
