Particularităţi ale consumului de droguri în rândul elevilor din clasele superioare de liceu

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

1. Introducere

Consumul de droguri apare ca fenomen vizibil în România, în a doua jumătate a anilor 90. Văzut inițial ca o problemă „occidentală”, importată după Revoluția din 1989, vizibilitatea în creștere a consumatorilor, corelată cu apariția unor situații extreme de tip delincvent și crimi­nogen, determină apariția primelor analize și cercetări asupra fenomenului. Studiile privind consumul de droguri în populația generală a României nu au o istorie îndelungată. Primul studiu în populația generală (GPS- General Population Survey) a fost efectuat în anul 2004, până în prezent fiind realizate 5 astfel de studii: 2004, 2007, 2010, 2013 și 2016. De ase­menea, nivelul consumului de droguri în rândul grupurilor specifice, cum ar fi adoles­cenții, a fost cercetat în acești ani tot de 5 ori, începând cu anul 1999 la o frecvență de 4 ani – 1999, 2003, 2007, 2011, 2015.

În perioada 2005 – 2018, studiile locale privind nivelul de utilizare a substanțelor psihoactive în rândul elevilor de liceu au fost efectuate ocazional, cu scopul de a măsura nivelul de consum, prea puține intervenții strategice și planuri locale de prevenire bazându-se pe datele culese.

Din acest motiv, studiul efectuat în anul 2016 privind nivelul tutunului, alcoolul și consumul ilicit de droguri în rândul elevilor de liceu este de o importanță majoră, deoarece se pot face importante analize care să ajute la atingerea obiectivelor strategice: diminuarea consumului, cunoașterea efectelor consumului de către potențialii consumatori, întărirea factorilor de protecție față de comportamentul de consum.

2. Analiza datelor

Studiul a fost efectuat pe baza unui chestionar autoaplicat, referitor la nivelul consumului de tutun, alcool și droguri ilicite, percepția disponibilității drogurilor, riscurile pe care le implică consumul lor asupra sănătății, factorilor de risc din familie și la toleranța părinților față de utilizarea substanței. La nivel național, studiul a fost aplicat unui număr de peste 30.000 de elevi din fiecare județ (40 județe și regiunea București – Ilfov), cu o medie de 750 elevi/judet. Datele au fost publicate în anul 2017, pe site-ul fiecărui centru județean din rețeaua Agenției Naționale Antidrog, dar fără nici o analiză la nivel național. Astfel, articolul pe care îl prezentăm se bazează pe analiza cantitativă a rezultatelor înregistrate, pe baza datelor publicate.

În cadrul analizei datelor, toate referirile statistice au în vedere media națională, care reprezintă raportul dintre suma tuturor valorilor înregistrate de un item și numărul de județe în care s-a efectuat studiu, acesta fiind de 41, inclusiv Regiunea București – Ilfov.

Studiile locale analizate arată că aproape jumătate (48%) dintre elevii de liceu au consumat tutun cel puțin o dată în viața lor, în timp ce 1 din 3 elevi de liceu raportează un consum actual de tutun, – au consumat tutun în ultimele 30 de zile. Majoritatea elevilor de liceu care au raportat ocazional consumul de tutun sunt în nivelurile superioare ale liceului (cu vârste cuprinse între 17-18 ani), proporția lor fiind mai mare de 50%. Elevii de liceu din clasele inferioare (15-16 ani) au raportat consumul ocazional de tutun cu 20% mai mic decât elevii din clasele superioare (aproximativ 40%).

Rata consumului ocazional de alcool este foarte mare, 8 din 10 elevi liceeni au admis că au experimentat consumul de băuturi alcoolice. Elevii de liceu mai mari (17-18 ani) au raportat un consum ocazional mai mare de alcool decât 15-16 de ani de școală, în unele județe fiind de 100% sau foarte aproape. Consumul actual de alcool (în ultima lună) este la nivel național în jur de 58%, de asemenea, cu procente mai mari de peste 68% în rândul elevilor de liceu în vârstă de 17-18 ani.

Un aspect important de reținut se referă la rata consumului excesiv de alcool, cu inducerea stării de ebrietate. Astfel, mai mult de 40% din elevii de liceu au experimentat cel puțin o dată în viața lor consumul excesiv de alcool cu inducerea stării de ebrietate, în timp ce un procent de 12% a experimentat consumul excesiv de alcool în ultima lună. Este, de asemenea, important faptul că elevii din clasele de liceu (17-18 ani) raportează un procent ridicat din consumul excesiv de alcool experimental, mai mult de 50%, dublu față de procentul de elevi din clasa a noua și a zecea.

În ceea ce privește consumul ilicit de droguri, 9,1% din elevii de liceu au consumat cel puțin o dată în viața droguri, iar 2,4% au consumat în ultima lună. Distribuția pe clase arată că elevii din clasele superioare XI-XII, care au vârste mai mare de 16 ani, au raportat un consum ilicit de droguri două ori mai mare decât elevii din partea clasele inferioare de liceu IX-X, cu vârste egale sau mai mici de 16 ani. Canabisul este cel mai consumat drog ilicit printre elevii de liceu, 10% dintre elevii de liceu în vârstă de 17-18 ani au raportat consumul ocazional de canabis, comparativ cu 5% dintre elevii de liceu în vârstă de 15-16 ani.

Mai puțin de jumătate (44%) dintre elevii în vârstă de 17-18 ani, consideră că există riscuri dacă se consumă de 1-2 ori canabis, în timp ce 7 din 10 elevi în vârstă de 15-16 ani consideră că există riscuri. Elevii cu vârste cuprinse între 17-18 ani au raportat, de asemenea, o mai mare accesibilitate a drogurilor, decât elevii din clasele inferioare. Toleranța părinților pentru consumul excesiv de alcool este de 1,5 ori mai mare în rândul elevilor de liceu cu vârste de 17-18 de ani, decât în rândul elevilor de liceu cu vârste de 15-16 ani.

3. Discuții

În România, studiile liceale sunt structurate pe 4 nivele de studiu, de la clasa a noua până la clasa a douăsprezecea, care se completează cu examenul de bacalaureat, vârsta elevilor fiind cuprinsă între 14,5 ani (clasa a IX-a) și 18,5 ani (clasa a douăsprezecea).

Percepția socială a consumului de tutun și a alcool arată că de multe ori aceste substanțe nu sunt identificate de consumatori ca fiind în categoria drogurilor. Consumul de tutun și alcool în rândul adolescenților este perceput din perspectiva dorinței de a se emancipa, rebeliunea împotriva normelor sociale și de a ieși în evidență în grupul de prieteni (Avraam D, 2013). Cu toate acestea, consumul acestor două tipuri de substanțe psihoactive în rândul adolescenților are, de asemenea, o conotație socială negativă în lumina efectelor consumului de alcool asupra consumatorului, dar și a faptului că prezumtiv anticipează consumul de droguri ilicite. (Kirst M., 2014; Haug S., 2014).

Studiul realizat în rândul elevilor de liceu în anul 2016, confirmă într-o proporție mare datele raportate în studiul ESPAD desfășurat la nivel european și în România în 2015 referitoare la populația școlară în vârstă de 16 ani. Astfel, conform ESPAD 2015, 29% dintre elevii cu vârsta de 16 ani din România au fumat tutun în ultimele 30 de zile. Este de subliniat un aspect important și anume consumul actual de tutun (în ultimele 30 de zile) al elevilor români vârsta de 16 ani este mai mare decât media europeană (21%), Intersectarea datelor din ESPAD 2015, referitoare la elevii români, și datele obținute în Studiul din 2016 arată o apropiere a valorilor medii înregistrate: 29% – ESDPAD 2015, 24% – Studiu 2016 (elevi cu vârste cuprinse între 15-16 ani în 2016). Conform datelor din 2016, elevii cu vârste cuprinse între 17-18 ani au raportat un consum curent de tutun în medie de 36%.

De asemenea, există corelații în ceea ce privește consumul actual de alcool al adolescenților. Pe de o parte, în studiul EPSAD, 47% dintre elevii cu vârste cuprinse de16 ani au raportat consumul de alcool în ultimele 30 de zile, în timp ce în Studiul din anul 2016, 54% dintre elevii cu vârste cuprinse între 15-16 ani au raportat același tip de consum. 66% dintre elevii cu vârste cuprinse între 17-18 ani au raportat consumul de alcool în ultimele 30 de zile, conform studiului din anul 2016.

Datele relativ mici înregistrare raportate la consumul de tutun și alcool arată o percepție distorsionată a acestor tipuri de substanțe. Văzute în general mai mult ca modalități de socializare, consumul de tutun și alcool tinde să devină o normativă socială și în rândul copiilor și adolescenților. Pentru că tutunul și alcoolul sunt percepute ca făcând parte din viața socială normală, pentru adolescenți este mai ușor să recunoască acest consumul acestor substanțe, motiv pentru care atât în studiul european din 2015 cât și în cel național din 2016, valorile consumului de tutun sunt semnificativ mai mari decât cele înregistrate în rândul adolescenților europeni. În același context, etichetarea consumatorilor de droguri ilicite înregistrată la nivelul întregii societăți românești, precum și asocierea imaginii consumatorilor de droguri ilicite cu fapte reprobabile, determină o recunoaștere redusă a manifestării unui astfel de comportament. Adolescenții români, mai mult decât egalii lor de la nivel european, refuză recunoașterea chiar și a consumului ocazional de droguri ilicite pentru a nu fi eti­chetați, marginalizați sau supravegheați excesiv de aparținători.

Așa cum reiese din studiile realizate în domeniu, în România, canabisul este cel mai consumat drog. O dovedesc datele înregistrate în studiile în populația generală – General Population Survey (GPS) sau European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs (ESPAD). Aceste cercetări arată o tendință de creștere a consumului de canabis în rândul adolescenților și tinerilor, tendință care este vizibilă și în datele culese în anul 2016. Astfel, dacă la nivelul GPS, în populația tânără (cu vârste cuprinse între 15-34 de ani), se înregistrează un procent de 10% al prevalenței de-a lungul vieții a consumului de canabis, 8,1% dintre elevii cu vârsta de 16 ani din România, au recunoscut un consum ocazional (de-a lungul vieții) de canabis. Datele culese în rândul liceenilor români, în anul 2016, confirmă aceste date, 7,8% dintre elevii de liceu au consumat cel puțin odată canabis. În funcție de nivelul studiilor, elevii din ciclul superior de liceu, clasele XI-XII, au consumat canabis de aproximativ 2 ori mai mult decât elevii din clasele IX-X.

O diferență semnificativă de valoare se înregistrează cu privire la consumul de noi substanțe psihoactive (NPS). Dacă în studiul ESPAD 2015, nivelul de prevalență a consu­mului de NSP pe tot parcursul vieții a fost de 5%, în studiul privind tutunul, alcoolul și drogurile ilicite din 2016, valoarea înregistrată este de 1,6%. Explicația poate rezulta din percepțiile sociale ale consumului acestor substanțe, percepții construite pe o mediatizare puternică a consecințelor negative înregistrate din cauza consumului de NSP. Elevii primesc o cantitate importantă de informații negative despre consumul de NSP prin intermediul mass-mediei și a campaniilor de informare naționale și locale. Nivelul de dezbatere privind efectele negative ale consumului de NSP este unul ridicat, ceea ce poate duce la o recunoaștere scăzută de către elevi a consumului acestor substanțe. De asemenea, percepția socială a consumatorilor NSP este una apropiată de percepția utilizatorilor de opioizi. În studiul privind nivelul tutunului, alcoolul și consumul de droguri în rândul elevilor de liceu din anul 2016, datele privind percepția riscurilor negative ale consumului de NSP, chiar și cu o frecvență de consum scăzută, sunt mai mult decât orientative, aproape 50% dintre elevi consideră că există un risc ridicat, chiar dacă se înregistrează un consum sporadic (o dată sau de 2 ori).

În același context, se observă că doar 28% dintre elevi consideră ca fiind riscant con­sumul a 1-2 băuturi alcoolice în fiecare zi, procentul fiind dublat pentru consumul a 4-5 băuturi alcoolice consumate în fiecare zi. Aceste diferențe explică nivelul ridicat de toleranță pe care consumul de băuturi alcoolice îl are în societatea românească și poate fi corelat cu un nivel ridicat de permisivitate a părinților adolescenților față de consumul de alcool al tinerilor. 1 din 4 părinți acceptă consumul excesiv de adolescenți, dar, de exemplu, 96% dintre părinți nu acceptă consumul de NSP conform datelor din studiul privind tutunul, alcoolul și utilizarea drogurilor în rândul elevilor de liceu, 2016.

4. Concluzii

Studiul realizat în anul 2016, în rândul elevilor de liceu, subliniază încă odată existența consumului de droguri în rândul adolescenților și confirmă datele înregistrate anterior. Cu toate acestea, acest studiu oferă o imagine mai clară a tendințelor consumatorilor înregistrate în funcție de vârsta adolescenților. Se observă că elevii din clasele superioare de liceu, cu vârste cuprinse între 17-18 ani, consumă mai mult alcool și droguri ilicite decât elevii din clasele inferioare, care au vârste de 15-16 ani.

Nivelul ridicat de consum în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 17-18 ani poate avea mai multe explicații. Pe de o parte, proximitatea față de vârsta majoratului și experiența dobândită în primii doi ani de liceu, explică cifrele mai mari înregistrate. Elevii care se apropie de vârsta majoratului sunt mai predispuși să caute experiențe de natură psihologică care le validează maturitatea fizică (Minianskiene D., 2014).

În același timp, există o serie de factori de risc care explică manifestarea evidentă a comportamentului consumatorului în rândul elevilor de 17-18 de ani. Între acești factori de risc, lipsa de informații parentale cu privire la grupul de prieteni pe care îl are adolescentul, la frecventarea și controlul slab pe care părinții îl manifestă față de adolescenți, joacă un rol important în declanșarea și menținerea comportamentului consumului în rândul adolescenți (Hang S., 2014)

Păstrând contextul, elevii de liceu cu vârste cuprinse între 17-18 ani sunt mai supuși presiunilor educaționale, cum ar fi finalizarea învățământului secundar și orientarea către o carieră academică universitară sau către piața muncii, ceea ce creează un stres care poate fi eliberat prin intermediul alcoolului și drogurilor (Ansari W., 2014).

Următoarele analize în domeniu s-ar putea concentra asupra modului în care este nece­sară intervenția preventivă, pentru menținerea la pragurile actuale ale prevalenței alcoolului și a consumului de tutun în rândul tinerilor. Aceste intervenții preventive ar putea lua în consi­derare variabilele care influențează apariția și întreținerea consumului de droguri, a variabilelor individuale, familiale, educaționale și comunitare.