Parlamentul maghiar amână ratificarea aderării Finlandei şi a Suediei la NATO

3 mart. 2023
Vizualizari: 298

După ce mai multe state europene au impus restricții în privința utilizării aplicației Tik Tok de pe rețelele guvernamentale, și în România se ia în calcul o astfel de decizie.

„O astfel de decizie trebuie să se bazeze pe datele furnizate de către specialiști și analiza de rețea, precum și consecințele unei astfel de decizii trebuie analizate foarte bine și, în momentul în care ne-am clarificat, nu văd niciun fel de problemă să ne aliniem la comportamentul Comisiei Europene și celorlalte țări (…) Într-adevăr, prin acest canal sunt livrate o serie întreagă de elemente, de mesaje care nu întotdeauna au conținutul pe care ni-l dorim. Ba mai mult decât atât, s-a ajuns acolo încât astfel de canale sunt folosite inclusiv pentru dezinformare și propagandă, ceea ce trebuie să constituie, într-adevăr, un subiect serios de analiză”, a declarat, joi, Nicolae Ciucă, în cadrul unei conferințe de presă, la Târgu Mureș, scrie Agerpres.

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat, referitor la decizia Comisiei Europene de interzicere a TikTok pe toate dispozitivele electronice de serviciu ale personalului său, că aplicarea unei astfel de prevederi în România este analizată în aceste zile, împreună cu toate instituțiile implicate.

„Este un lucru pe care îl evaluăm în aceste zile cu toate instituțiile implicate, e un lucru foarte bun și un exemplu foarte bun pe care ni-l dați, pentru că, dacă nu am avea legea securității cibernetice, dacă ea nu va fi operaționalizată, ne va fi foarte greu să intervenim în asemenea cazuri. Legea care a trecut ieri de Curtea Constituțională realmente creează pârghiile pentru ca statul român să intervină mult mai eficient în cazul unor asemenea pericole”, a afirmat Burduja, scrie Agerpres.

„Parlamentul ungar a amânat, joi, din nou, până la sfârșitul lunii martie, dezbaterea și posibilul vot asupra ratificării aderării Finlandei și Suediei la NATO, ratificare ce mai rămâne să fie confirmată doar de două din cele 30 de state membre ale Alianței, respectiv Turcia și Ungaria”, relatează agenția EFE, citată de Cotidianul.

„Partidul Fidesz, formațiunea premierului Viktor Orban, majoritară în parlament, tergiversează această ratificare din vara anului trecut. Orban a susținut săptămâna trecută că sprijină aderarea Finlandei și Suediei la NATO, dar a acuzat aceste două țări că, asemeni Bruxellesului, răspândesc «minciuni sfruntate» despre situația democrației și a statului de drept în Ungaria, o temă perpetuă de conflict între guvernul său de orientare conservatoare și oficiali europeni”, scrie Cotidianul.

Acordarea unor sume de bani familiilor minorităților din Ucraina care își înscriu copiii la școlile cu predare în limba ucraineană stârnește revoltă la Budapesta. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a arătat la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului că astfel se fac pași către desființarea minorităților etnice, iar folosirea fondurilor europene în acest scop este „inacceptabilă”.

„El (n.n. ministrul Peter Szijjarto) s-a referit astfel la o propunere ucraineană recentă ce sugerează ideea ca familiile minorităților etnice să primească aproximativ 1.000 de euro dacă copiii acestora sunt înscriși la școli în limba ucraineană și nu la școli cu predare în limba lor maternă. Autoritățile ucrainene se pregătesc să ia din miliardele de euro primite din partea UE ca ajutor destinat funcționării țării și să folosească acești bani împotriva minorităților, crede ministrul ungar”, notează Cotidianul.

„Ministrul ungar a insistat că din anul 2014 Ucraina încalcă în mod «continuu și sistematic» drepturile minorităților etnice prin adoptarea unor legi care fac imposibilă educația în limbile minorităților. Nici examenele de absolvire nu vor fi disponibile în limbile minorităților, la fel și examenele de admitere și învățământul vocațional, a mai afirmat Szijjarto. Mai mult, a adăugat el, directori de școli și profesori din școlile cu predare în limbile minorităților sunt concediați”, mai scrie Cotidianul.

În Italia, fostul Premier, din perioada primului val de COVID-19, este anchetat în legătură cu focarul din Lombardia.

„Fostul Prim-ministru italian, Giuseppe Conte, este anchetat pentru că a așteptat prea mult înainte de a impune măsuri de izolare în regiunea Val Seriana din Lombardia, în timp ce COVID-19 se răspândea în martie 2020”, scrie publicația Politico, scrie Libertatea.

„Un expert spune că tergiversarea guvernului a cauzat 4.000 de decese suplimentare în timpul primului val de coronavirus. La finalul unei anchete care a durat aproape trei ani, judecătorii din Bergamo l-au acuzat pe fostul premier Giuseppe Conte și pe alți șaisprezece înalți oficiali guvernamentali, inclusiv pe ministrul sănătății de atunci, Roberto Speranza, că au refuzat sfatul de sănătate publică de a impune restricții din timp în zona afectată de COVID. Fostul premier a așteptat până la 7 martie pentru a impune o izolare la nivel regional în Lombardia, la câteva săptămâni după ce consilierii în domeniul sănătății au avertizat pentru prima dată cu privire la necesitatea unor măsuri dure în zona Val Seriana”, mai notează Libertatea.

„Fostul Președinte rus, Dmitri Medvedev, a avertizat, joi, NATO să nu pună la dispoziția Ucrainei avioane de luptă și să le asigure întreținerea în Polonia, spunând că acest lucru ar echivala cu a intra în război direct împotriva Rusiei”, informează Reuters, citată de Agerpres.

„Și oricine decide livrarea (și repararea) unor astfel de echipamente sau mijloace de distrugere, precum și mercenarii și instructorii militari străini, vor trebui să fie considerați o țintă militară legitimă”, a scris el, joi, pe Telegram, mai scrie Agerpres.

Seară liniștită!

 

Parlamentul maghiar amână ratificarea aderării Finlandei și a Suediei la NATO was last modified: martie 3rd, 2023 by Claudiu Pamuc

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: