152 views
După ce mai multe state europene au impus restricţii în privinţa utilizării aplicaţiei Tik Tok de pe reţelele guvernamentale, şi în România se ia în calcul o astfel de decizie.
„O astfel de decizie trebuie să se bazeze pe datele furnizate de către specialişti şi analiza de reţea, precum şi consecinţele unei astfel de decizii trebuie analizate foarte bine şi, în momentul în care ne-am clarificat, nu văd niciun fel de problemă să ne aliniem la comportamentul Comisiei Europene şi celorlalte ţări (…) Într-adevăr, prin acest canal sunt livrate o serie întreagă de elemente, de mesaje care nu întotdeauna au conţinutul pe care ni-l dorim. Ba mai mult decât atât, s-a ajuns acolo încât astfel de canale sunt folosite inclusiv pentru dezinformare şi propagandă, ceea ce trebuie să constituie, într-adevăr, un subiect serios de analiză”, a declarat, joi, Nicolae Ciucă, în cadrul unei conferinţe de presă, la Târgu Mureş, scrie Agerpres.
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat, referitor la decizia Comisiei Europene de interzicere a TikTok pe toate dispozitivele electronice de serviciu ale personalului său, că aplicarea unei astfel de prevederi în România este analizată în aceste zile, împreună cu toate instituţiile implicate.
„Este un lucru pe care îl evaluăm în aceste zile cu toate instituţiile implicate, e un lucru foarte bun şi un exemplu foarte bun pe care ni-l daţi, pentru că, dacă nu am avea legea securităţii cibernetice, dacă ea nu va fi operaţionalizată, ne va fi foarte greu să intervenim în asemenea cazuri. Legea care a trecut ieri de Curtea Constituţională realmente creează pârghiile pentru ca statul român să intervină mult mai eficient în cazul unor asemenea pericole”, a afirmat Burduja, scrie Agerpres.
„Parlamentul ungar a amânat, joi, din nou, până la sfârşitul lunii martie, dezbaterea şi posibilul vot asupra ratificării aderării Finlandei şi Suediei la NATO, ratificare ce mai rămâne să fie confirmată doar de două din cele 30 de state membre ale Alianţei, respectiv Turcia şi Ungaria”, relatează agenţia EFE, citată de Cotidianul.
„Partidul Fidesz, formaţiunea premierului Viktor Orban, majoritară în parlament, tergiversează această ratificare din vara anului trecut. Orban a susţinut săptămâna trecută că sprijină aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, dar a acuzat aceste două ţări că, asemeni Bruxellesului, răspândesc «minciuni sfruntate» despre situaţia democraţiei şi a statului de drept în Ungaria, o temă perpetuă de conflict între guvernul său de orientare conservatoare şi oficiali europeni”, scrie Cotidianul.
Acordarea unor sume de bani familiilor minorităţilor din Ucraina care îşi înscriu copiii la şcolile cu predare în limba ucraineană stârneşte revoltă la Budapesta. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a arătat la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului că astfel se fac paşi către desfiinţarea minorităţilor etnice, iar folosirea fondurilor europene în acest scop este „inacceptabilă”.
„El (n.n. ministrul Peter Szijjarto) s-a referit astfel la o propunere ucraineană recentă ce sugerează ideea ca familiile minorităţilor etnice să primească aproximativ 1.000 de euro dacă copiii acestora sunt înscrişi la şcoli în limba ucraineană şi nu la şcoli cu predare în limba lor maternă. Autorităţile ucrainene se pregătesc să ia din miliardele de euro primite din partea UE ca ajutor destinat funcţionării ţării şi să folosească aceşti bani împotriva minorităţilor, crede ministrul ungar”, notează Cotidianul.
„Ministrul ungar a insistat că din anul 2014 Ucraina încalcă în mod «continuu şi sistematic» drepturile minorităţilor etnice prin adoptarea unor legi care fac imposibilă educaţia în limbile minorităţilor. Nici examenele de absolvire nu vor fi disponibile în limbile minorităţilor, la fel şi examenele de admitere şi învăţământul vocaţional, a mai afirmat Szijjarto. Mai mult, a adăugat el, directori de şcoli şi profesori din şcolile cu predare în limbile minorităţilor sunt concediaţi”, mai scrie Cotidianul.
În Italia, fostul Premier, din perioada primului val de COVID-19, este anchetat în legătură cu focarul din Lombardia.
„Fostul Prim-ministru italian, Giuseppe Conte, este anchetat pentru că a aşteptat prea mult înainte de a impune măsuri de izolare în regiunea Val Seriana din Lombardia, în timp ce COVID-19 se răspândea în martie 2020”, scrie publicația Politico, scrie Libertatea.
„Un expert spune că tergiversarea guvernului a cauzat 4.000 de decese suplimentare în timpul primului val de coronavirus. La finalul unei anchete care a durat aproape trei ani, judecătorii din Bergamo l-au acuzat pe fostul premier Giuseppe Conte şi pe alţi şaisprezece înalţi oficiali guvernamentali, inclusiv pe ministrul sănătăţii de atunci, Roberto Speranza, că au refuzat sfatul de sănătate publică de a impune restricţii din timp în zona afectată de COVID. Fostul premier a așteptat până la 7 martie pentru a impune o izolare la nivel regional în Lombardia, la câteva săptămâni după ce consilierii în domeniul sănătății au avertizat pentru prima dată cu privire la necesitatea unor măsuri dure în zona Val Seriana”, mai notează Libertatea.
„Fostul Preşedinte rus, Dmitri Medvedev, a avertizat, joi, NATO să nu pună la dispoziţia Ucrainei avioane de luptă şi să le asigure întreţinerea în Polonia, spunând că acest lucru ar echivala cu a intra în război direct împotriva Rusiei”, informează Reuters, citată de Agerpres.
„Şi oricine decide livrarea (şi repararea) unor astfel de echipamente sau mijloace de distrugere, precum şi mercenarii şi instructorii militari străini, vor trebui să fie consideraţi o ţintă militară legitimă”, a scris el, joi, pe Telegram, mai scrie Agerpres.
Seară liniştită!
