Parlamentul European cere suspendarea dreptului de vot pentru Polonia din cauza reformelor judiciare

16 nov. 2017
Vizualizari: 882

Publicarea Raportului MCV de către Comisia Europeană a determinat o serie de reacții din partea magistraților.

Agerpres dă publicității un Comunicat al CSM pe tema Raportului MCV:

„«Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii constată că, la modul generic, concluziile raportului nu pot fi calificate ca fiind pozitive, în condițiile în care Comisia a statuat că nu poate încă să conchidă, în această etapă, că vreunul dintre obiectivele de referință este îndeplinit în mod satisfăcător, deși progresul realizat cu privire la o parte dintre obiective se îndreaptă în această direcție, invitând România să pună în aplicare acțiunile necesare și să îndeplinească toate recomandările, urmând ca, spre sfârșitul anului 2018, să fie publicat un nou raport privind progresele înregistrate», se arată în comunicat”.

Și procurorii s-au pronunțat asupra raportului amintit.

„Președintele Asociației Procurorilor din România, Bogdan Gabor, a afirmat joi că raportul MCV, dat publicității miercuri de Comisia Europeană, este unul obiectiv, dar care consemnează o serie de regrese, cele mai mari amenințări consemnate în acest document, consideră el, fiind atacurile la adresa independenței justiției”, scrie Agerpres.

„Este evident că nu este un raport care să ne bucure, dimpotrivă, trebuie să ne responsabilizeze în continuare, dar cred că trebuie să ne responsabilizeze pe toți, toți actorii implicați în îndeplinirea acestor condiționalități. Trebuie să revenim la un dialog corect și la un dialog în favoarea României în final. Nu este deloc un raport pozitiv, dimpotrivă, faptul că se discută în mod foarte clar și se spune în mod expres faptul că este posibil să se redeschidă o serie de capitole pentru care România a muncit foarte mult este de natură chiar să ne îngrijoreze. (…) În primul rând, cele mai mari amenințări consemnate în raport sunt atacurile la adresa independenței sistemului judiciar, inclusiv prin propuneri de modificare a diferitelor legi, fac referire la Ordonanța 13 și la cele două propuneri de modificare a legilor Justiției care sunt indicate în raport”, a declarat președintele Bogdan Gabor, mai notează Agerpres.

Celebrul caz al insulei Belina, adus în atenția CCR la cererea președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a fost amânat.

„Curtea Constituțională a amânat pentru 23 noiembrie dezbaterea sesizării lui Călin Popescu-Tăriceanu referitoare la ancheta DNA, legată de modul în care au fost adoptate în Guvern hotărârile referitoare la insula Belina, președintele Senatului cerând CCR să constate un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public și Guvern”, după cum relatează News.ro.

„Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a arătat, joi, în ședința CCR, că DNA nu are competența de a ancheta legalitatea adoptării unei hotărâri de Guvern, reprezentantul DNA susținând, pe de altă parte că nu se poate impune procurorului unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal. Pe de altă parte, reprezentantul DNA, Simona Ricu, a arătat, în expunerea sa, că nu i se poate impune unui procuror unde să facă anchetă și unde să nu ancheteze, subliniind că instanța de judecată este cea care trebuie să se pronunțe dacă a fost sesizată legal”, scrie pe aceeași temă Agerpres.

„Guvernul a adoptat, miercuri, un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției, pentru modificarea și completarea Codului Penal, a Codului de Procedură Penală, precum și a altor acte normative, care are în vedere punerea în acord a legislației cu prevederile Constituției, așa cum au fost acestea interpretate prin treisprezece decizii ale Curții Constituționale”, mai notează News.ro, care oferă și detalii în legătură cu modificările intervenite. Modificările privesc și Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Reforma din justiție nu este doar o temă mult discutată în România. Polonia, care a adoptat o serie de acte normative privitoare la mersul justiției, a ajuns într-o situație limită.

„Parlamentul European cere suspendarea dreptului de vot pentru Polonia din cauza reformelor judiciare care încalcă statul de drept”, titrează astăzi Adevărul.

„Printre reformele criticate de Bruxelles, se numără înlocuirea judecătorilor și reformarea Curții Constituționale, reformarea tribunalelor de drept comun și a Consiliului Național al Magistraturii, măsuri văzute drept o încercare de a subordona politic justiția”, arată Adevărul.

„Guvernul polonez a criticat, miercuri, drept partizană și scandaloasă rezoluția adoptată de Parlamentul European care spune că Polonia încalcă normele statului de drept prin reformele judiciare propuse sau deja aplicate. Această rezoluție reprezintă un «instrument politic de exercitare a unor presiuni asupra Poloniei», se arată într-un comunicat al MAE polonez. «Este un document partizan, bazat mai degrabă pe judecăți politice decât pe o analiză a legilor», continuă comunicatul, care conchide că «o astfel de abordare dăunează procesului integrării europene, întrucât conduce numai la stigmatizarea unui stat membru»”, mai notează Adevărul.

Deocamdată Ungaria se pronunță în favoarea Poloniei și anunță că își va exercita dreptul de veto împotriva aplicării, în cazul Poloniei, a art. 7 din Tratatul Uniunii Europene, ce prevede suspendarea dreptului de vot.

Seară frumoasă!

Parlamentul European cere suspendarea dreptului de vot pentru Polonia din cauza reformelor judiciare was last modified: noiembrie 16th, 2017 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: