888 views
Ovidiu Predescu: Prima ceremonie dedicată Zilei Justiţiei a avut loc în anul 1994. Ziua Justiţiei a fost instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 364 din 27 iunie 1994, care, la art. 2, prevede că aceasta se va organiza anual în prima duminică din iulie, Ministerul Justiţiei şi autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene având în acel moment un rol important în sprijinirea desfăşurării manifestărilor dedicate acestui eveniment.
Iniţiatorul proiectului de hotărâre la care m-am referit mai înainte a fost ministrul justiţiei de atunci regretatul Gavril Iosif Chiuzbaian, care deţinea şi funcţia de preşedinte al Uniunii Juriştilor din România (U.J.R. sau Uniunea). Iată ce se consemna în presa juridică a vremii, şi anume în „Palatul de Justiţie” din iulie-august 1994, citez: „Consecvent ideii că puterea judecătorească trebuie să se afirme fără incidente şi obstrucţii, detaşată de jocul politic, ministrul Justiţiei, d-nul Gavril Iosif Chiuzbaian, a propus ca, începând din acest an, în prima duminică din luna iulie să fie sărbătorită anual „Ziua Justiţiei”. Hotărârea a fost adoptată de Guvernul României şi semnifică, într-un ansamblu de reglementări, un cadru (nu atât o„zi”) de evaluare critică a reformei justiţiei, de a gândi solidar substanţa ei”, am încheiat citatul.
De asemenea, în calitate de preşedinte al U.J.R., Gavril Iosif Chiuzbaian a propus comitetului executiv al Uniunii ca “Ziua Justiţiei” să fie sărbătorită şi sub egida acesteia – forumul, cupola sub care se găseau reunite toate organizaţiile profesionale ale juriştilor, inclusiv cele ale magistraţilor procurori şi judecători. Totodată, s-a decis ca elementul de bază al ceremoniilor dedicate „Zilei Justiţiei” să constea în principal în organizarea unei manifestări ştiinţifice juridice (simpozion, conferinţă) având ca temă dezbaterea unor probleme de drept de actualitate, aflate în atenţia lumii juriştilor, dar şi a întregii societăţi. Prin aceasta s-a urmărit cu consecvenţă transmiterea unui mesaj de unitate şi solidaritate pentru juriştii români, precum şi o pledoarie cu argumente teoretice şi practice în vederea susţinerii şi întăririi statului de drept bazat pe o justiţie independentă, imparţială, puternică şi profesionistă, care să se înfăptuiască cu respectarea strictă a legii, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale atât în cadrul procesului penal, cât şi în acela al procesului civil. Această linie de conduită încercăm la nivelul U.J.R. să o promovăm şi astăzi, acesta fiind principalul motiv pentru care Uniunea a organizat, de-a lungul timpului, ceremoniile dedicate acestei zile.
România zilelor noastre are nevoie mai mult ca oricând de o legislaţie clară, concisă, predictibilă care să faciliteze integrarea cât mai rapidă a ţării noastre în U.E., pentru a deveni într-adevăr un stat membru care să aibă un cuvânt de spus, şi să promoveze statul de drept ca stat al dezvoltării, al respectării drepturilor omului şi al securităţii sociale, ceea ce implică niveluri mai înalte de coeziune socială, bunăstare şi creştere economică, precum şi un nivel mai scăzut de inegalitate.
Evident noile coduri şi procedurile respective aflate la doar câţiva ani de la intrarea lor în vigoare şi-au primit deja botezul în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea lor în practică. În acest răstimp Curtea Constituţională a stabilit prin deciziile sale că multe dintre articolele cuprinse în aceste coduri, mai ales cele penale, sunt neconstituţionale, ceea ce impune punerea acestora în concordanţă cu cele decise de instanţa de contencios constituţional. Deopotrivă, deficienţele rezultate din aplicarea acestora implică o mai amplă revizuire prin operarea şi a altor modificări şi completări ale codurilor mai apropiate de cerinţele şi valorile societăţii. Prin urmare, de la această realitate am plecat atunci când împreună cu colegii mei din conducerea U.J.R. v-am propus spre dezbatere tema de astăzi.
Mai mult, de o importanţă la fel de mare este şi modificarea şi completarea legilor justiţiei, care ar trebui să urmărească întărirea poziţiei şi locului pe care justiţia, ca serviciu public, şi corpul magistraţilor trebuie să le ocupe în cadrul statului de drept. Este binecunoscut faptul că democraţia reală nu poate exista în afara statului de drept care, la rândul său, nu ar putea fi conceput fără pilonul său de bază – justiţia. Consider că U.E. își va putea asigura viitorul doar dacă va fi alcătuită din state membre cu instituții funcționale și consolidate și cu nivele de dezvoltare cât mai apropiate, cu un ridicat respect pentru drepturile omului.
Orice derapaj de la constantele, principiile fundamentale ale dreptului, ale politicii, ale economiei etc. în favoarea unor grupuri restrânse aflate temporar şi conjunctural la putere ar constitui un pericol pentru orice construcţie democratică, ca să nu mai vorbim despre una încă fragilă cum este cea din România. Altfel, un nou drum către o altă formă de servitute, mult mai sofisticată şi mai perfidă de această dată – ca să parafrazez titlul cărţii Drumul către servitute, apărută în anul 1944, a lui Friedrich Hayek, laureat al premiului Nobel pentru ştiinţe economice în 1974 – ne-ar putea ameninţa fiinţa naţională. Personal nu aş vrea să mai trăiesc într-o societate unde în numele mai binelui poporului înţelesul unor termeni morali şi politici de uz curent ca libertate, lege, drept, egal ş.a. – cum ar spune mai înainte amintitul Hayek – să fie schimbat în contrariul său de către unii pretinşi planificatori de ocazie care ar dori să ne planifice chiar şi libertatea personală.
Iată de ce este vremea ca juriştii să fie mai uniţi ca oricând şi cu ocazia Zilei Justiţiei să transmită un mesaj puternic în favoarea statului de drept şi a independenţei justiţiei. Prin urmare, salut călduros prezenţa aici şi acum a reprezentanţilor la vârf ai profesiilor juridice – magistraţi, avocaţi, notari, executori judecătoreşti, consilieri juridici ş.a. –, de asemenea a preşedintelui C.S.M., a procurorului general al României, dovadă vie a unităţii familiei juriştilor în zi de sărbătoare şi, daţi-mi voie să sper, dincolo de aceasta.
Adresez de la acest pupitru mulţumiri conducerilor Editurii Universul Juridic din Bucureşti şi hotelului Ramada Bucureşti Majestic fără sprijinul cărora nu s-ar fi putut organiza această manifestare.
Trăiască Justiţia! Felicitări tuturor celor aflaţi în slujba Dreptăţii – această inimă vie a lumii.
Pentru prima dată sub egida Zilei Justiţiei în continuarea manifestării ştiinţifice programate are loc şi o parte a doua prilejuită de lansarea nr. 1/2017 al revistei „Legal Point”, periodic de cultură socială, juridică, artistică şi nu numai…, publicaţie bianuală a Editurii Universul Juridic. În calitate de senior-editor vă pot spune că este vorba despre o publicaţie altfel, care prin mijloace jurnalistice de tipul interviului sau al editorialului ne propune standarde, repere pentru o lume – lumea noastră – care are nevoie de personalităţi de excepţie, de excelenţă, de scoaterea lor la iveală ca paradigme, pentru ca noi ceilalţi să ne bucurăm de realizările lor din diferite domenii ale culturii şi ştiinţei, ale artei şi sportului etc. şi să le preluăm şi urmăm modelele. Iar cel mai recent număr al revistei nu face excepţie de la cele relevate de mine aici. Însă, pentru ca toate acestea să fie revelate în faţa dvs., îi invit în continuare să-şi intre în rol pe realizatorii publicaţiei în frunte cu editorul Nicolae Cîrstea, care este şi preşedintele Editurii Universul Juridic, precum şi pe invitaţii şi laureaţii lor de marcă.
