Ovidiu Predescu: S-a decis ca elementul de bază al ceremoniilor dedicate „Zilei Justiţiei” să constea în principal în organizarea unei manifestări ştiinţifice juridice

Ovidiu Predescu: Prima ceremonie dedicată Zilei Justiției a avut loc în anul 1994. Ziua Justiției a fost instituită prin Hotărârea Guvernului nr. 364 din 27 iunie 1994, care, la art. 2, prevede că aceasta se va organiza anual în prima duminică din iulie, Ministerul Justiției și autoritățile administrației publice locale și județene având în acel moment un rol important în sprijinirea desfășurării manifestărilor dedicate acestui eveniment.

Inițiatorul proiectului de hotărâre la care m-am referit mai înainte a fost ministrul justiției de atunci regretatul Gavril Iosif Chiuzbaian, care deținea și funcția de președinte al Uniunii Juriștilor din România (U.J.R. sau Uniunea). Iată ce se consemna în presa juridică a vremii, și anume în „Palatul de Justiție” din iulie-august 1994, citez: „Consecvent ideii că puterea judecătorească trebuie să se afirme fără incidente și obstrucții, detașată de jocul politic, ministrul Justiției, d-nul Gavril Iosif Chiuzbaian, a propus ca, începând din acest an, în prima duminică din luna iulie să fie sărbătorită anual „Ziua Justiției”. Hotărârea a fost adoptată de Guvernul României și semnifică, într-un ansamblu de reglementări, un cadru (nu atât o„zi”) de evaluare critică a reformei justiției, de a gândi solidar substanța ei”, am încheiat citatul.

De asemenea, în calitate de președinte al U.J.R., Gavril Iosif Chiuzbaian a propus comitetului executiv al Uniunii ca “Ziua Justiției” să fie sărbătorită și sub egida acesteia – forumul, cupola sub care se găseau reunite toate organizațiile profesionale ale juriștilor, inclusiv cele ale magistraților procurori și judecători. Totodată, s-a decis ca elementul de bază al ceremoniilor dedicate „Zilei Justiției” să constea în principal în organizarea unei manifestări științifice juridice (simpozion, conferință) având ca temă dezbaterea unor probleme de drept de actualitate, aflate în atenția lumii juriștilor, dar și a întregii societăți. Prin aceasta s-a urmărit cu consecvență transmiterea unui mesaj de unitate și solidaritate pentru juriștii români, precum și o pledoarie cu argumente teoretice și practice în vederea susținerii și întăririi statului de drept bazat pe o justiție independentă, imparțială, puternică și profesionistă, care să se înfăptuiască cu respectarea strictă a legii, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale atât în cadrul procesului penal, cât și în acela al procesului civil. Această linie de conduită încercăm la nivelul U.J.R. să o promovăm și astăzi, acesta fiind principalul motiv pentru care  Uniunea a organizat, de-a lungul timpului, ceremoniile dedicate acestei zile.

România zilelor noastre are nevoie mai mult ca oricând de o legislație clară, concisă, predictibilă care să faciliteze integrarea cât mai rapidă a țării noastre în U.E., pentru a deveni într-adevăr un stat membru care să aibă un cuvânt de spus, și să promoveze statul de drept ca stat al dezvoltării, al respectării drepturilor omului și al securității sociale, ceea ce implică niveluri mai înalte de coeziune socială, bunăstare și creștere economică, precum și un nivel mai scăzut de inegalitate.

Evident noile coduri și procedurile respective aflate la doar câțiva ani de la intrarea lor în vigoare și-au primit deja botezul în ceea ce privește interpretarea și aplicarea lor în practică. În acest răstimp Curtea Constituțională a stabilit prin deciziile sale că multe dintre articolele cuprinse în aceste coduri, mai ales cele penale, sunt neconstituționale, ceea ce impune punerea acestora în concordanță cu cele decise de instanța de contencios constituțional. Deopotrivă, deficiențele rezultate din aplicarea acestora implică o mai amplă revizuire prin operarea și a altor modificări și completări ale codurilor mai apropiate de cerințele și valorile societății. Prin urmare, de la această realitate am plecat atunci când împreună cu colegii mei din conducerea U.J.R. v-am propus spre dezbatere tema de astăzi.

Mai mult, de o importanță la fel de mare este și modificarea și completarea legilor justiției, care ar trebui să urmărească întărirea poziției și locului pe care justiția, ca serviciu public, și corpul magistraților trebuie să le ocupe în cadrul statului de drept. Este binecunoscut faptul că democrația reală nu poate exista în afara statului de drept care, la rândul său, nu ar putea fi conceput fără pilonul său de bază – justiția. Consider că U.E. își va putea asigura viitorul doar dacă va fi alcătuită din state membre cu instituții funcționale și consolidate și cu nivele de dezvoltare cât mai apropiate, cu un ridicat respect pentru drepturile omului.

Orice derapaj de la constantele, principiile fundamentale ale dreptului, ale politicii, ale economiei etc. în favoarea unor grupuri restrânse aflate temporar și conjunctural la putere ar constitui un pericol pentru orice construcție democratică, ca să nu mai vorbim despre una încă fragilă cum este cea din România. Altfel, un nou drum către o altă formă de servitute, mult mai sofisticată și mai perfidă de această dată – ca să parafrazez titlul cărții Drumul către servitute, apărută în anul 1944, a lui Friedrich Hayek, laureat al premiului Nobel pentru științe economice în 1974 – ne-ar putea amenința  ființa națională. Personal nu aș vrea să mai trăiesc într-o societate unde în numele mai binelui poporului înțelesul unor termeni morali și politici de uz curent ca libertate, lege, drept, egal ș.a. – cum ar spune mai înainte amintitul Hayek – să fie schimbat în contrariul său de către unii pretinși planificatori de ocazie care ar dori să ne planifice chiar și libertatea personală.

Iată de ce este vremea ca juriștii să fie mai uniți ca oricând și cu ocazia Zilei Justiției să transmită un mesaj puternic în favoarea statului de drept și a independenței justiției. Prin urmare, salut călduros prezența aici și acum a reprezentanților la vârf ai profesiilor juridice – magistrați, avocați, notari, executori judecătorești, consilieri juridici ș.a. –, de asemenea a președintelui C.S.M., a procurorului general al României, dovadă vie a unității familiei juriștilor în zi de sărbătoare și, dați-mi voie să sper, dincolo de aceasta.

Adresez de la acest pupitru mulțumiri conducerilor Editurii Universul Juridic din București și hotelului Ramada București Majestic fără sprijinul cărora nu s-ar fi putut organiza această manifestare.

Trăiască Justiția! Felicitări tuturor celor aflați în slujba Dreptății – această inimă vie a lumii.

Pentru prima dată sub egida Zilei Justiției în continuarea manifestării științifice programate are loc și o parte a doua prilejuită de lansarea nr. 1/2017 al revistei „Legal Point”, periodic de cultură socială, juridică, artistică și nu numai…, publicație bianuală a Editurii Universul Juridic. În calitate de senior-editor vă pot spune că este vorba despre o publicație altfel, care prin mijloace jurnalistice de tipul interviului sau al editorialului ne propune standarde, repere pentru o lume – lumea noastră – care are nevoie de personalități de excepție, de excelență, de scoaterea lor la iveală ca paradigme, pentru ca noi ceilalți să ne bucurăm de realizările lor din diferite domenii ale culturii și științei, ale artei și sportului etc. și să le preluăm și urmăm modelele. Iar cel mai recent număr al revistei nu face excepție de la cele relevate de mine aici. Însă, pentru ca toate acestea să fie revelate în fața dvs., îi invit în continuare să-și intre în rol pe realizatorii publicației în frunte cu editorul Nicolae Cîrstea, care este și președintele Editurii Universul Juridic, precum și pe invitații și laureații lor de marcă.