O.U.G. nr. 70/2019 privind unele măsuri aplicabile în cazul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană fără un acord

În M. Of. nr. 933 din 20 noiembrie 2019 s-a publicat O.U.G. nr. 70/2019 privind unele măsuri aplicabile în cazul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană fără un acord.

Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții ale O.U.G. nr. 70/2019 privind unele măsuri aplicabile în cazul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană fără un acord.

Structură

– Cap. I („Dispoziții generale”);

– Cap. II („Dispoziții privind dreptul de ședere”);

– Secț. 1 („Intrarea și șederea pe teritoriul României”);

– Secț. a 2-a („Dispoziții privind obținerea vizei de lungă ședere”);

– Secț. a 3-a („Dispoziții privind dreptul de ședere temporară”);

– Secț. a 4-a („Dispoziții privind dreptul de ședere pe termen lung”);

– Secț. a 5-a („Dispoziții privind cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară, de recunoaștere sau de acordare a dreptului de ședere pe termen lung și permisele de ședere eliberate”);

– Secț. a 6-a („Contravenții”);

– Cap. III („Dispoziții privind dreptul de ședere”);

– Secț. 1 („Accesul la piața muncii”);

– Secț. a 2-a („Coordonarea sistemelor de securitate socială”);

– Secț. a 3-a („Dreptul la prestații de securitate socială”);

– Secț. a 4-a („Recunoașterea calificărilor profesionale și exercitarea profesiilor pentru persoanele cu statut Brexit”);

– Secț. a 5-a („Accesul la educație”);

– Secț. a 6-a („Decontarea tratamentelor în curs”);

– Cap. IV („Dispoziții speciale”);

– Secț. 1 („Dispoziții speciale privind cetățenii români care la data retragerii au beneficiat de un drept de ședere în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord”);

– Secț. a 2-a („Recunoașterea studiilor și a calificărilor profesionale, precum și exercitarea profesiilor în cazul cetățenilor români, al cetățenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene și al cetățenilor statelor din Spațiul Economic European și din Confederația Elvețiană în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană”);

– Cap. V („Dispoziții tranzitorii”);

– Cap. VI („Dispoziții finale”).

Prezentare generală

Potrivit art. 1 alin. (2), prin persoană cu statut Brexit se desemnează următoarele categorii de cetățeni:

– cetățenii britanici și membrii de familie ai acestora înregistrați pe teritoriul României până la data retragerii inclusiv;

– cetățenii britanici și membrii de familie ai acestora intrați în România, dar neînregistrați, până la data retragerii inclusiv;

– cetățenii britanici și membrii de familie ai acestora care au obținut rezidența permanentă pe teritoriul României până la data retragerii inclusiv.

Astfel, persoanele cu statut Brexit și persoanele cu statut post-Brexit se bucură, pe teritoriul României, de drepturile prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 194/2002, având, totodată, următoarele obligații:

–  să respecte legislația română pe timpul șederii în România;

– să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat șederea, precum și să depună toate diligențele necesare pentru a ieși din România până la expirarea acestei perioade;

– să se supună controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii;

– să se supună, în condițiile legii, controlului organelor de poliție și al celorlalte autorități publice competente în acest sens;

– să declare, în termen de 30 de zile, la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne care le-a acordat dreptul de ședere următoarele:

(i) orice modificare intervenită în situația personală, în special schimbarea numelui, a cetățeniei, a domiciliului sau reședinței, încheierea, desfacerea ori anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;

(ii) prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat;

– să solicite un nou document de identitate în cazul în care își schimbă numele, cetățenia, domiciliul sau reședința, odată cu declararea modificării intervenite în situația personală;

– să declare, în termen de 48 de ore, la organul de poliție competent teritorial, furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat sau a documentelor de identitate.

Așadar, în ceea ce privește viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei pentru persoanele cu statut post-Brexit, aceasta se eliberează gratuit de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din țara în care acestea își au reședința sau domiciliul, iar solicitarea de viză trebuie însoțită de următoarele documente:

– certificatul de căsătorie sau, după caz, documentul care atestă legătura de rudenie;

– dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;

– certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședință a străinului.

Pe de altă parte, cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară, precum și cele de recunoaștere sau acordare a dreptului de ședere pe termen lung se depun personal de către solicitanți, urmând a fi soluționate în termen de 30 de zile de la data depunerii. Dacă pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de prelungire a dreptului de ședere, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu maxim 15 zile.

De asemenea, cererile de acordare a dreptului de ședere pe termen lung vor fi soluționate în termen de 60 de zile de la data depunerii acestora, iar în cazurile în care, pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de acordare a dreptului de ședere pe termen lung, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare a cererii poate fi prelungit cu maxim 15 zile.